9,430 matches
-
trebuie să îl confirme regulat și care, în cele din urmă, trebuie să-l încheie. \footnote{Elisabeta Pascu, Adriana Ungureanu, Elena Apetroaie, Oana Ilarie, Ana Apetroaie-Iliescu, Rodica Brânzei, coord. Gheorghe Brânzei, Limba și literatura română, Repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Editura Alfa, 2005, p. 91}
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Biatris Cristina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_912]
-
poate comunica prin cuvinte din primii ani, dar este evident că între diverși vorbitori există importante deosebiri de ordin calitativ și cantitativ. Aceste deosebiri țin de educație. Cultura lingvistică se face în școală, cu ajutorul tuturor disciplinelor de învățământ. În clasele gimnaziale se fac adevărate „salturi în predarea - învățarea vocabularului, care crește într-un ritm extraordinar, pe măsura abordării unor noi discipline. Această educație se transmite prin numeroase activități: lecturi, emisiuni radio și de televiziune, din diverse aspecte ale practicii școlare. Fiecare
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
activității de instruire și educare“. Potrivit respectivei legi, art. 15(5), sistemul național de învățămînt are următoarea structură: a) învățămînt preșcolar: grupele mică, mijlocie și mare, de pregătire pentru școală; b) învățămînt primar, clasele I-IV; c) învățămînt secundar: învățămînt gimnazial, clasele V-VIII; învățămînt profesional; învățămînt liceal, clasele IX XII (XIII); d) învățămînt postliceal; e) învățămînt superior: învățămînt universitar; învățămînt postuniversitar; f) educația permanentă. Învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal formează învățămîntul preuniversitar, potrivit articolului 15(6) din
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
pentru școală; b) învățămînt primar, clasele I-IV; c) învățămînt secundar: învățămînt gimnazial, clasele V-VIII; învățămînt profesional; învățămînt liceal, clasele IX XII (XIII); d) învățămînt postliceal; e) învățămînt superior: învățămînt universitar; învățămînt postuniversitar; f) educația permanentă. Învățămîntul preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal și postliceal formează învățămîntul preuniversitar, potrivit articolului 15(6) din legea amintită. 2. PREGĂTIREA PSIHOPEDAGOGICĂ A STUDENȚILOR 2. 1. Programul de pregătire a personalului didactic Potrivit legislației actuale, pregătirea personalului didactic se desfășoară în două trepte: Modulul I
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Ioan Cuza”, din Iași, Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic coordonează, în comformitate cu prevederile legale, pregătirea psihopedagogică a studenților. Art. 61. Absolvenții cu diplomă de finalizare a studiilor universitare de licență pot ocupa posturi didactice în învățămîntul primar și gimnazial, cu condiția parcurgerii unui modul de pregătire psihopedagogică care să corespundă unui număr de 30 de credite transferabile. Art. 62. Programul de studii pentru obținerea certificatului de absolvire a pregătirii psihopedagogice este structurat în două module (OMEC 4343 / 2005): a
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Începe clasa a treia la aceeași școală și o continuă la Bușteni, unde promovează cu calificativul „eminent”. Revine din refugiu și termină clasa a patra la Ploiești, clasându-se pe locul trei. În decembrie 1944 este elev în clasa întâi gimnazială la Liceul „Sf. Petru și Pavel” din localitate, după ce dăduse în vară examen de admitere în comuna Izvoarele, acolo unde, de teama bombardamentelor, se refugiase administrația liceului. La reforma din 1948 liceul își schimbă numele și devine „I. L. Caragiale”. După
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
1879 își începe învățătura la „școala lui Robu” din Bârlad. Printre profesorii care au contribuit la formația sa pot fi amintiți Ion Popescu (inițiatorul revistei săptămânale „Semănătorul”, 1870-1876) și Ștefan Neagoe (autor al unei Gramatici a limbii române pentru clasele gimnaziale „de ambe sexe”). Anii petrecuți la Școala Normală de Institutori din București, terminată în 1897, îi oferă prilejul de a se apropia de C. I. Parhon (împreună cu care audia conferințele socialiste din sala Sotir), de Ștefan Petică și Iuliu Cezar
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
unchiul său, juristul Ioan Al. Samurcaș. Crește în ambianța culturală a familiilor Maiorescu și Kremnitz, care îl introduc și la Palat. Temeinicele cunoștințe de cultură germană acum încep să fie asimilate. Între 1882 și 1890 va parcurge la București cursurile gimnaziale, întâi la Pensionul Schewitz, apoi la Gimnaziul „Mihai Bravul”, ultimele trei clase urmându-le la Liceul „Matei Basarab”, unde își trece bacalaureatul în 1891. Va urma primii doi ani la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, după care
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
fiul Zoei (n. Mustea) și al lui Enacachi Văian, funcționar. Prin mamă se înrudea cu cronicarul Nicolae Mustea, cu publicistul și profesorul de pedagogie Grigore Tăbăcaru și cu poetul G. Bacovia. A urmat la Bacău școala primară și două clase gimnaziale, continuând la Buzău. La șaisprezece ani fuge de acasă cu o trupă de teatru. În 1888 se afla la Brăila, conducând ziarul „Unirea muncitorilor”, iar în 1889 la Roman, împreună cu G. Ibrăileanu, Raicu Ionescu-Rion și Panait Mușoiu ș.a., scoate revista
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
7.XII.1873, Buzău - 13.X.1907, Paris), critic literar și publicist. Este fiul Ecaterinei și al lui State Vaschide, mic proprietar și comerciant. Se afirmă ca un elev deosebit de înzestrat, clasându-se, cât urmează la Buzău cursurile primare și gimnaziale, pe primul loc. Mutarea la București înseamnă obținerea unei burse la Liceul „Sf. Sava”. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi magna cum laude, distincție acordată lucrării de licență Senzațiile
VASCHIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290441_a_291770]
-
lui Alexandru Vianu (n. Adolf M. Weinberg), medic, și frate cu eseistul Alexandru Vianu. Tatăl, participant la Războiul pentru Independență, primește cetățenia română în 1878, iar în 1893 familia trece la ortodoxie. V. urmează la Giurgiu clasele primare (1904-1908) și gimnaziale (1908-1912), Liceul „Gh. Lazăr” la București (1912-1915), ani din care datează prietenia cu Ion Barbu. În 1915 se înscrie la Facultatea de Drept (licența în 1919) și la Facultatea de Litere și Filosofie (absolvită în 1920), tot acum obținând diploma
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
nu trebuie să fie pretexte pentru a nu-i satisface interesul. Nerăspnzându-i la întrebări sau repezindu-l vom săvârși o dublă greșeală: îi vom stinge interesul de cunoaștere și ne vom discredita în fața lui. Când copilul se află în clasele gimnaziale, putem înlocui răspunsul ad-hoc prin îndrumarea lui spre sursele bibliografice (cărți, reviste, dicționare) în care se pot găsi răspunsurile la întrebările lor. În acest fel copilul devine un cititor asiduu al bibliotecii școlii. Părinții nu trebuie însă să aștepte pasiv
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
dovedească respect pentru munca fiecărui membru din familie; să participe activ la viața familiei; să-și exprime respectul și cuviința cerută față de adulții din familie; să cunoască evenimentele de bază din viața familiei (nuntă, botez, înmormântare, zile de naștere, aniversări). GIMNAZIAL - preadolescentul trebuie format: să cunoască ierarhizarea rolurilor în familie; să cunoască istoricul instituției sociale - familia; să-și asume obligații și sarcini concrete în viața de familie; să-și cultive respectul pentru toți membrii familiei indiferent de vârstă și sex; să
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
pot beneficia de sprijin de specialitate. Aceștia prezintă risc de abandon școlar, acumularea absențelor nemotivate, scăderea performanțelor școlare, corigențe, scăderea notei la purtare. Tentația plecării în străinătate este foarte puternică în rândul băieților, aceștia întrerupându-și, în cele mai multe cazuri, studiile gimnaziale datorită rezultatelor mediocre la învățătură, veniturilor familiale scăzute, capitalului educațional redus, rezidenței rurale, în orașe foarte mici sau foarte mari. Un rol foarte important îl au expectanțele părinților, care intrând în contact cu un alt nivel cultural și dispunând de
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
și dramaturg. Este fiul Sultanei (n. Ion) și al lui Costache Voicu, gospodar înstărit; prenumele la naștere: Vasile Costache. Își începe învățătura în satul vecin, Pleșcoi, o continuă la pensionul „I. D. Rășcanu” din Buzău, unde face și primele două clase gimnaziale la Liceul „Al. Hasdeu” (1895-1897), absolvind ciclul secundar la Liceul „Gh. Lazăr” din București (1902), aici avându-i colegi pe Dem. Demetrescu-Buzău, viitorul Urmuz, pe G. Ciprian și pe Nicolae Constantinescu, viitor pictor. După ce un an (1902-1903) frecventase cursurile Facultății
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de Delegațiunea Școalelor, acțiune la care erau invitați să participe toate autoritățile și cetățenii. Programul debuta cu intonarea Imnului Regal, interpretat de corul gimnaziului și o cuvântare ocazională susținută de către unul dintre profesorii școlii . În continuare, elevii școlilor primare și gimnaziale urmau să recite din poezii și fragmente ale unor lucrări studiate În școală și să interpreteze În coruri simple sau mixte pasaje muzicale studiate În timpul orelor de muzică. Serbarea era Încheiată de fanfara militară, ce urma să interpreteze Frați români
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
al Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 17/2 din 8 februarie, a aprobat Curriculumul școlar pentru clasele V-IX, inclusiv la istorie (istoria românilor și istoria universală) - document care, practic, a Încheiat etapa de elaborare a curriculumului la istorie pentru ciclul gimnazial. Prin acest act au fost definitivate concepția, scopul, obiectivele de bază și principiile Învățământului istoric În clasele V-IX. După alegerile anticipate din februarie 2001 și venirea la guvernare a Partidului Comuniștilor au intervenit un șir de modificări În procesul
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
preuniversitar din Republica Moldova. Deși a rămas să fie predat un singur curs de istorie, obiectivele și conținuturile curriculumului la istorie din 2010 sunt net superioare celui din 2006 . Carol I În manualele de istorie Perioada modernă se studiază În ciclul gimnazial În clasele a VII-a și a VIII-a și În ciclul liceal În clasa a XI-a. Perioada guvernării lui Carol I (1866-1914) face parte din programul școlar pentru clasa a VIII-a care cuprinde anii 1850-1918 și clasa
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
istoria românilor. Astfel, istoria românilor (României) lipsește din conținuturile manualelor de istorie universală modernă, 1850-1918 . Manualele de istoria românilor publicate În anul 2003 sub egida editurilor Prut Internațional și Cartdidact-Reclama reflectă după structura lor conținuturile curriculumului la istorie pentru ciclul gimnazial aprobat de Ministerul Educației În anul 2000 , iar manualul de istorie pentru clasa a VIII-a elaborat de Editura Univers Pedagogic reflectă curriculumul de istorie (integrată) implementat În perioada 2006-2010 . Pentru a Înțelege mai bine demersul istoric și didactic vom
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
Pașcăi (n. Preotu) și al lui Dumitru Petrescu, plugar și cizmar, mort în primul război mondial. Mama recăsătorindu-se în 1924 cu Florea Stoicea, zidar și antreprenor de case din Turnu Măgurele, S. face aici școala primară și trei clase gimnaziale la Liceul „Sf. Haralambie”. Este trimis de tatăl vitreg, de confesiune adventistă, la Institutul Biblic de Educație Creștină din Stupini, lângă Brașov, unde va învăța între 1931 și 1936. În „Semnele timpului”, revista Institutului Biblic, îi apar în 1936 versuri
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
a sărăciei și excluziunii sociale, specifice acestui domeniu, majoritatea fiind deja incluse, într-o formă mai mult sau mai puțin explicită, în strategiile și programele naționale aflate în curs de derulare. Astfel: referitor la problematica accesului la învățământul primar și gimnazial, strategia guvernamentală prevede măsuri care vor preveni abandonul școlar și vor urmări creșterea participării școlare a copiilor provenind din familii sărace. Măsurile punctuale prevăzute în acest sens se referă la introducerea unor servicii educaționale secundare, cum ar fi acordarea unei
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conduce la ieșirea elevilor din procesul de învățământ. Cu alte cuvinte, o rată a repetenției ridicată în școlile predominant roma conduce într-o măsură mai mare la părăsirea școlii din cauza depășirii vârstei legale care permite școlarizarea în ciclurile primar și gimnazial de învățământ. d) Dacă mediul rural, în ansamblul său, este privit ca un mediu care nu stimulează performanța școlară, având o rată a participării la concursuri de doar 10%, școlile cu romi din rural au o situație și mai slabă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesori necalificați este de peste 2,5 ori mai mare decât pentru sistem în ansamblul său. Ponderea grădinițelor majoritar și predominant roma cu personal fluctuant este de peste cinci ori mai ridicată comparativ cu ansamblul sistemului. Ponderea școlilor din învățământul primar și gimnazial cu personal fluctuant care au o majoritate de elevi romi sau în care predomină elevii romi este de trei ori mai mare comparativ cu sistemul. Ponderea navetismului este de peste trei ori mai mare în cazul grădinițelor predominant roma comparativ cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivelul salariului minim, populație ocupată în agricultură, persoane care ocupă un loc de muncă inferior pregătirii profesionale Educație Participarea la educație Cuprindere în învățământ (total, obligatoriu și pe fiecare nivel), tranziția în ciclul postliceal/superior Cuprindere în învățământul primar, gimnazial, liceal vocațional, copii necuprinși (7-14 ani), abandonului școlar în învățământul gimnazial Capital educațional Abandon școlar la sfârșitul anului (învățământ obligatoriu, pe niveluri) și ultimul nivel de educație absolvit pe diferite grupuri de vârstă Locuire Calitatea locuinței Persoane care trăiesc în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un loc de muncă inferior pregătirii profesionale Educație Participarea la educație Cuprindere în învățământ (total, obligatoriu și pe fiecare nivel), tranziția în ciclul postliceal/superior Cuprindere în învățământul primar, gimnazial, liceal vocațional, copii necuprinși (7-14 ani), abandonului școlar în învățământul gimnazial Capital educațional Abandon școlar la sfârșitul anului (învățământ obligatoriu, pe niveluri) și ultimul nivel de educație absolvit pe diferite grupuri de vârstă Locuire Calitatea locuinței Persoane care trăiesc în locuințe construite din materiale inadecvate, persoane care locuiesc în condiții improprii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]