3,612 matches
-
în jurul valorii de 85% din faza de sprijin; - după 45% din faza de sprijin, predomină extensia membrului inferior când, RF și GAS au fost în stare să transfere energia de la extensorii șoldului la genunchi și de la extensorii genunchiului la articulația gleznei; - energia transferată de RF de la șold la genunchi a fost de 72,6 ± 14,5J, care de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul de energie al mușchiului GAS, de la genunchi la gleznă a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
articulația gleznei; - energia transferată de RF de la șold la genunchi a fost de 72,6 ± 14,5J, care de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul de energie al mușchiului GAS, de la genunchi la gleznă a fost de 20,6 ± 3,6J, reprezentând 24,9 ± 7,3% din lucrul net al articulației gleznei; - mușchii biarticulari par a avea un rol important în transferul energiei de la articulația proximală, produsă de mușchii monoarticulari la articulația distală; segmentele
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de fapt reprezintă 34,4 ± 5,6% din lucrul net al articulației genunchiului; - transferul de energie al mușchiului GAS, de la genunchi la gleznă a fost de 20,6 ± 3,6J, reprezentând 24,9 ± 7,3% din lucrul net al articulației gleznei; - mușchii biarticulari par a avea un rol important în transferul energiei de la articulația proximală, produsă de mușchii monoarticulari la articulația distală; segmentele distale, cu mușchi cu fibre mai scurte și tendoane mai mari, se potrivesc cu contracțiile rapide de viteză
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
biarticulari, permit un produs eficient de mare putere la articulațiile distale implicate în efortul de accelerare a sportivului. Studiile profesorului de atletism, C. Vittori, 1996, au evidențiat o comportare specială a membrelor inferioare în timpul acestei faze de accelerare: genunchiul și glezna nu au relevat nici o destindere. De fapt, s-a dovedit că extensia (întinderea) a apărut imediat la contactul cu pământul. De aici a rezultat că o mare parte din rezistența învinsă în prima fază a cursei poate fi caracterizată ca
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
această fază a cursei, direcția forței aplicată este mai mult orizontală. Același autor relevă faptul că o tehnică corectă de accelerare necesită ridicarea genunchilor cu rapiditate la nivelul maxim. Unghiul dintre gambă - pământ și dintre trunchi - pământ vor fi egale. Glezna este îndoită înaintea contactului puternic cu pământul. F. Urtebise, 1994, susține că suprafața sintetică pe care se aleargă astăzi impune o noua tehnică de alergare și mai ales învățarea de către copil a impulsiei pe suprafețe artificiale. Despre acest fapt, autorul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cum sistemele lui fiziologice contribuie cu energia elastică și chimică necesară în alergarea de viteză. -pe suprafața sintetică, atletul trebuie să țâșnească ca o “riglă metalică” și nu ca un baton de plastilină; în noua concepție de “riglă metalică”, articulația gleznei, a genunchiului, șoldului și a umărului să se găsească în aceeași linie în axul de contact cu solul. -pentru ca împingerea în sol să fie eficientă, atletul este obligat să deschidă mai mult gamba spre înainte pentru a amplifica agățarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pas anterior, pas posterior) în timpul alergării de accelerare. Studiul a fost realizat cu 6 atleți de nivel mediu care au sprintat pe o platformă cu senzori. Mai exact, aceștia au cercetat dinamica momentului de forță a articulației șoldului, genunchiului și gleznei în Nm, (tabelul Nr. 18, capitolul IV) și a puterii musculare în timpul acestor faze înW (tabelul Nr.19, capitolul IV). În diagramele nr. 1, 2, 3, (vezi anexele) (după aceiași autori) sunt prezentate valorile vitezei unghiulare (rad.s1 ), a momentelor
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Nr.19, capitolul IV). În diagramele nr. 1, 2, 3, (vezi anexele) (după aceiași autori) sunt prezentate valorile vitezei unghiulare (rad.s1 ), a momentelor de vârf ale acelorași articulații (Nm) și puterii musculare (W) pentru șold (H), genunchi (K) și gleznă (A) a fiecărui sprinter (liniile punctate), împreună cu o medie omogenă a grupului de sprinteri (linia continuă îngroșată). - momentul de vârf al șoldului,- momentul de vârf al genunchiului,--- momentul de vârf al gleznei (N.m) Anexa 1,2,3, Cele 3
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
musculare (W) pentru șold (H), genunchi (K) și gleznă (A) a fiecărui sprinter (liniile punctate), împreună cu o medie omogenă a grupului de sprinteri (linia continuă îngroșată). - momentul de vârf al șoldului,- momentul de vârf al genunchiului,--- momentul de vârf al gleznei (N.m) Anexa 1,2,3, Cele 3 diagrame prezentate în paginile următoare prezintă cum lucrează flexorii și extensorii celor 3 articulații în 3 faze: după faza de mijloc a balansului până la pășire, la pășire, în pasul posterior în timpul alergării
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
esențiale ale acestor faze: după faza de mijloc a balansului până la pășire. Genunchiul înainte de pășire este flexat (de la balans până la pășire) și îi corespunde o putere negativă de - 2097±295 W, prin acțiunea extensoare a flexorilor (diagrama Nr.2, KP1). Glezna - în aceeași fază, puterea mecanică a ei este neglijabilă, (diagrama Nr. 3). B) La pășire Șoldul continuă să se extindă, rezultând o putere flexoare negativă (HP3, diagrama 1). În acest timp, forța de reacție a solului își schimbă sensul, conducând
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
este minimă și corespunde unei puteri neglijabile. După faza mijlocie a pășirii, genunchiul se extinde până la ridicarea vârfului de pe sol, când se manifestă o putere pozitivă, concentrică a mușchilor extensori de 1544±512 W, (tabelul Nr. 19, KP2, diagrama 2). Glezna - la începutul fazei de sprijin se află în flexie plantară prin acțiunea extensoare a mușchilor flexori. Puterea este negativă și are valoarea de -2205±812 W (AP1, diagrama 3). După mijlocul fazei de sprijin, acțiunea flexorilor plantari se schimbă de la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
812 W (AP1, diagrama 3). După mijlocul fazei de sprijin, acțiunea flexorilor plantari se schimbă de la excentric (-) la concentric (+), când puterea este de 3066±846 W, propulsând corpul înainte în faza de zbor (AP2, diagrama 3). Aceste rezultate sugerează că glezna trece printr-un ciclu de întindere-scurtare, unde se stochează energie elastică. Puterea maximă a flexiei plantare este cea mai mare putere generată dintre toate articulațiile pentru un pas complet de alergare și singura putere apreciabilă generată în ultima fază a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Puterea maximă a flexiei plantare este cea mai mare putere generată dintre toate articulațiile pentru un pas complet de alergare și singura putere apreciabilă generată în ultima fază a sprijinului. Aceasta este de fapt o primă concluzie a studiului. Acțiunea gleznei în generarea vitezei de accelerare, se materializează în antrenamentul actual, prin exerciții ca: sărituri ca mingea executate din gleznă, schipurile înalte. Pasul posterior Flexorii șoldului lucrează concentric, generând o putere mare pozitivă de +1699±215 W (tabelul Nr. 18, HP6-diagrama1
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
alergare și singura putere apreciabilă generată în ultima fază a sprijinului. Aceasta este de fapt o primă concluzie a studiului. Acțiunea gleznei în generarea vitezei de accelerare, se materializează în antrenamentul actual, prin exerciții ca: sărituri ca mingea executate din gleznă, schipurile înalte. Pasul posterior Flexorii șoldului lucrează concentric, generând o putere mare pozitivă de +1699±215 W (tabelul Nr. 18, HP6-diagrama1). Extensorii genunchiului lucrează excentric generând o putere de -859±256 W (tabelul Nr.19, KP3, diagrama 2). Puterea generată
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
înalte. Pasul posterior Flexorii șoldului lucrează concentric, generând o putere mare pozitivă de +1699±215 W (tabelul Nr. 18, HP6-diagrama1). Extensorii genunchiului lucrează excentric generând o putere de -859±256 W (tabelul Nr.19, KP3, diagrama 2). Puterea generată de gleznă este neglijabilă. Concluzia finală a studiului este că extensia concentrică a șoldului din pasul anterior și prima fază de sprijin (HP2-HP4 diagramal), extensia concentrică a genunchiului după faza de mijloc a sprijinului (KP2-digrama2) și flexia concentrică plantară din ultima fază
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mijloc a accelerării ( de tranziție). R. Jacobs și Van Schenau, 1992, au relevat aceste aspecte accentuând următoarele: - Acțiunile mușchilor biarticulari, contribuie la transferul de putere de la articulațiile proximale la cele distale. -Acțiunea mușchilor mari, monoarticulari ai șoldului este transferată la gleznă și sol, determinând o producție mare de putere care să ajungă la articulațiile distale, în ciuda faptului că ele au mușchi relativ mici. Privind efectele exercițiilor excentrice, într-o recapitulare referitoare la tratamentul și prevenirea accidentelor coapselor, U. M. Kujala și M.
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu exactitate dacă mișcările articulare asociate cu faza de mijloc a accelerării, sunt similare cu acelea asociate cu ambele faze: startul și viteza maximă; comparațiile acestea sunt limitate deoarece nu s-au găsit date referitoare la puterea șoldului, genunchiului și gleznei, din faza de sprijin din alergarea cu viteză maximă. Aceste descoperiri se adună la masa de cunoștințe privind biomecanica sprintului, asigurând o certitudine în acțiunea membrului inferior, în generarea vitezei din timpul tranziției dintre start, accelerarea și obținerea vitezei maxime
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
M. Dowson, 1998, a realizat un studiu cu participarea unui grup de 8 atleți care au alergat pe distanța 0-15 m, 0-30 de m, 0-35 de m fiind înregistrați electronic cu celule fotoelectrice S-a măsurat puterea izokinetice a articulațiilor gleznă, genunchi, șold, prin comparație cu alți 8 sportivi în activitate dar care nu erau atleți. Cei 16 sportivi au alergat distanța de 15 m trecând fiecare prin fața a 4 celule fotoelectrice, plecarea fiind cu start de jos. Apoi au alergat
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de m iar a doua celulă la 35 de m. Un Cybex de forță a fost folosit ca instrument de testare valid și de încredere pentru fiecare grupă musculară: flexorii și extensorii șoldului, ai genunchiului, flexorii și dorsoflexorii plantei de la glezna piciorului dominant. Toate acțiunile au fost testate la viteze mici, medii și mari. Fiecare subiect a fost măsurat pe un scaun adaptabil, trunchiul fiind imobilizat prin curele. La fiecare test de velocitate, subiectul a efectuat trei încercări de încălzire submaximale
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de velocitate, subiectul a efectuat trei încercări de încălzire submaximale urmate de alte trei încercări maximale. Din acest studiu, a rezultat faptul că timpul pe distanța 30¬35 dem (tabelul Nr. 20) nu este puternic influențat de flexorul concentric al gleznei și extensorul concentric al genunchiului. În tabelul de mai jos, Nr. 22 prezentăm rezultatele studiului. Cea mai mare forță a fost obținută de atleți în acțiunea excentrică a genunchiului realizată la viteza cea mai mare (p< 0,05). Cea mai
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
caracteristică fundamentală presupune respectarea cu strictețe a următoarelor aspecte: 1. traseul de deplasare a picioarelor și brațelor trebuie să fie strict spre înainte, nu spre exterior sau interior; 2. înaintarea este dată de acțiunea de extindere completă a genunchiului și gleznei în perioada de sprijin, în faza de impulsie; Este discutabilă, (n.a.) extinderea completă a genunchiului în condițiile tehnicii de alergare pe pistele sintetice; 3. echilibrul corpului trebuie menținut prin ținerea capului, umerilor și trunchiului într-o aliniere naturală, aproape de verticală
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și consumarea energiei în scopul realizării înaintării. Fazei pasului anterior îi corespunde cea de-a doua fază a zborului din alergare. În această fază se pregătește de fapt reluarea contactului cu solul. Pregătirea reluării contactului cu solul presupune fixarea articulației gleznei în poziție „neutră și ușor dorxiflesată” (Michael Young), dar și accentuarea vitezei verticale a coapsei. Poziția de flexie dorsală a labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o fracțiune de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ridicarea accelerată a coapsei spre verticală este rezultatul combinației „de împingere la nivelul genunchiului și de tragere la nivelul încheieturii șoldului”. Acestea constituie acțiuni motrice ce permit, în final, accelerarea coapsei în jos spre sol și creșterea rigidității la nivelul gleznei, în momentul contactului cu solul ducând la creșterea lungimii pasului și a vitezei de deplasare. Aportul mișcării brațelor în producerea vitezei este controversată în literatura de specialitate. Unii cercetători precum Michael Young, citându-l pe R.N., Hinrichs (1987), consideră ca
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
sărituri fiecare; -alergări cu pași săriți -până la distanța de 100 de m, înregistrând timpul și numărul de pași; -alergări cu centuri cu greutăți și alergări cu viteză maximă purtând aceleași centuri. - sărituri cu coarda, cu sau fără greutăți la glezne, cu 200 sau mai multe contacte cu solul. -alergare pe distanța de 30-60 de m, cu greutăți la glezne. -alergare pe anumite distanțe cu un fuleu mai mare decât normal, înregistrând timpul și numărul de pași. Seagrave, 1996, recomandă antrenamentul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
-alergări cu centuri cu greutăți și alergări cu viteză maximă purtând aceleași centuri. - sărituri cu coarda, cu sau fără greutăți la glezne, cu 200 sau mai multe contacte cu solul. -alergare pe distanța de 30-60 de m, cu greutăți la glezne. -alergare pe anumite distanțe cu un fuleu mai mare decât normal, înregistrând timpul și numărul de pași. Seagrave, 1996, recomandă antrenamentul de viteză supramaximală care va ajuta la creșterea lungimii fuleului. 2. exerciții pentru forța explozivă și exploziv -elastică: a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]