6,255 matches
-
i s-a scurtat puțin numele și i s-a zis Picere. E, al dracu’ Picere ăsta muncise cu ziua Într-o vară pe la IAS și-și cumpărase de la oraș o pereche de Încălțări adevărate de fotbal. Își luase o grămadă de crampoane de rezervă și o cheiță cu care le Înșuruba În tălpile minunatelor ghete de care, Într-o vreme, nu se despărțea. Cred că dormea cu ele. Când părinții lui au fost nași la o nuntă, el, nașul mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În Cel ce Doarme nu intra, În vreun fel sau altul, În conflict cu Biserica și dacă nu cumva, așa, s-ar fi putut lua vreo măsură Împotriva ălui de sub urzici, care de la o vreme se apucase să viseze o grămadă de prostii ce tulburau viețile oamenilor; un dobitoc, auzind că melcii sunt căutați În străinătate și sunt plătiți cu bani buni, s-a apucat să Înființeze o fermă În care să crească mucoasele gasteropode, dar nu a izbutit decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o perioadă pe care oamenii deștepți de mai târziu au numit-o cuaternar, el fugărea, Împreună cu alți câțiva, un mamut la fel de lățos ca și ei. Uriașul cu colți Înspăimântători s-a lăsat, până la urmă, răpus, nu Înainte de a rări serios grămada de homo habilis sau homo sapiens (memoria ascunsă a generațiilor ce aveau să urmeze nu a păstrat cu precizie această informație) care atâtea neajunsuri Îi pricinuise. Fiind un ger de crăpau pietrele, Întemeietorul a socotit În mintea sa luminată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Împreună cu frații săi Șerban, Cazan și Elina, să Învețe latinește de la un perceptor catolic din Occident și slavonește și grecește de la un călugăr din Rusia sau Ucraina. Marele logofăt, fără să-i dea prea mare importanță, a azvârlit epistola la grămadă cu alte hârtii fără Însemnătate În arhiva sa personală și abia peste trei veacuri, când satul Fierești avea să-și modifice fonetic numele În Herești și când locuitorii s-au răsculat Împotriva unor arendași cam hulpavi, a ieșit la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se trăgea de pe aceleași locuri cu Iani Epirotul, un unchi din partea mamei Viteazului. Adevărul, Însă, e cu totul altul. Stavrinos era căpetenie de tâlhari În Întinsele păduri ce Înconjurau odinioară Satul nostru cu Sfinți. Cunoștea toate drumurile și făcuse o grămadă de poteci pitite, pentru hoți. Auzind că-i meșter În ale ascunzișurilor codrului, dar și om Învățat și știutor de carte, Viteazul a trimis la el soli care promiteau iertarea de păcatele tâlhăriei În schimbul ajutorului În lupta cu turcii. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu sfioșenie. Îl mângâia apoi, Îl trecea prin palmă și prin cercul Închipuit de arătătorul și mijlociul cu vârfurile lipite, ca să-l curețe, vezi Doamne, de chica cea roșiatică. Îl azvârlea, apoi, spre spate, unde se Înălța, Încet-Încet, o nouă grămadă formată de astă dată, din știuleți curați. Mișcările deveneau din ce În ce mai sacadate și mai rapide, iar eleva de alături se străduia să țină ritmul impus de nărăvitul mentor. Acesta Își lipea privirile de sânii fetei care se zbăteau și tremurau, vibrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu o cută Între ele, vorba cumpănită și apăsată, pantofii văscuiți, dungă la pantalon, cuvinte alese, ce să mai una-alta - om dintr-o bucată, domnule! Azi așa, mâine așa, prin odăița În care ședea cu chirie se perindau o grămadă de copii și, am băgat eu de seamă după un timp, mai ales fete și mai ales de clasa a șaptea-a opta și mai ales cu țâțe mari și mai ales cu capete de gâscă. Le sucea, le Învârtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spunea, cum le spunea de se lăsau În seama lui? Sunt om bătrân, dar tot aș vrea să aflu: le făcea vrăji, le dădea să bea fierturi fermecate, de-a ajuns să culce În patu’ ăla cu macat verde o grămadă de fete mari cu vârsta și cărnița fragedă?». Întrerupem aici mărturia demnului bărbat, căci riscăm să cădem În jalnică porcie. Esențialul, Însă, a fost evidențiat cu asupra de măsură. Faptul că eleva din laboratorul de biologie l-a reclamat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
el? Cine poate spune... Lucrurile, Însă, nu s-au sfârșit cu Încarcerarea făptașului și rușinarea lui de către opinia publică. După ce poporul revoluționar i-a zvârlit de la putere pentru totdeauna pe opresorii comuniști, noua putere a grațiat, de-a valma, o grămadă de condamnați. Printre ei, desigur, se numără și cel despre care a fost vorba mai sus. Acum susține cu tărie că Întregul proces a fost o Înscenare a autorităților de atunci, care nu-i putuseră ierta că, În tinerețe, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu capul sprijinit de bară și cu un cot proptit Într-un ochi al plasei laterale. Unii, care se aflau În apropiere, se jură că l-au auzit sforăind. Adversarii au ținut cont de avertizările publicului și au dat o grămadă de goluri (unii spun că s-a ajuns până la treizeci, alții numai până la douăzeci și opt - nu e nimic sigur căci, copleșit de numărul lor, dar și epuizat și mahmur după noaptea petrecută În desfrânări, arbitrul nu izbutise să le noteze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
foarte târziu, acea bunică avea să afle că fusese, de fapt, Înfiată de la un leagăn de copii, iar despre părinții ei naturali nu se știa nimic, deoarece, din pricina bombardamentelor, arhivele fuseseră mutate de colo-colo și probabil că se pierduseră o grămadă de hârțoage. Cu luni puține Înainte să moară, după răbdătoare și Îndelungi căutări de ani Întregi ale acelor din carele cu fân ale labirinticelor arhive, ea izbutise să afle câte ceva despre rubedeniile de sânge și chiar să-și găsească mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se lămurească dacă nu cumva era vorba de o glumă proastă, apoi Îl Înjurase. Ideea cu zmeul, Însă, nu fusese rea și de punerea ei În practică se Îngrijise Titel Meșteru, care, pe lângă cuvenita plată pentru manoperă, ceruse și o grămadă de materiale din care folosise foarte puțin, păstrând pentru sine restul. Ectoraș dăduse spargerea vieții lui În chiar cabinetul temutului său tată, Directorul. Furase de acolo două drapele cu franjuri și ciucuri aurii și le dăduse lui Titel ca să fabrice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Închipuiau cu glas tare cum ar fi fost să-i facă felul unei femei și, mai ales, cum ar fi putut s-o Înduplece pe vreuna să-i lase. Nu multă vreme după ce născocise leagănul iubirii și făcuse fericiți o grămadă de amorezi, Ion Vieru se Însurase brusc, cu o fată la locul ei, făcuse repede doi copii și nu apucase nici măcar o dată să meargă la război, despre care auzise de la profesorul Foiște c-ar fi fost Închinat unei iubiri curate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cât fusese și director al Căminului cultural, Jivinoiu, pe lângă construirea meselor de șah În aer liber, a băncilor solide, cu piloni groși, de beton, Înfipți adânc În pământ, adusese scaune rabatabile pentru sala de spectacol, chitare electrice, tobe și o grămadă de alte lucruri ce aveau să dispară după plecarea lui. Însă marea realizare a fost să-l numească bibliotecar pe omul de cultură Marin Foiște, care, În acea perioadă, făcea eforturi disperate să se lase de băut. Într-o Noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În general, când Încerca să arate că aștepta ceva cu nerăbdare ori chiar Îi era dor de cineva sau ceva. Despre Foameangât se zvonea prin cazarmă că era nepotul de frate al unui general și că marele grangur trăsese o grămadă de sfori - inclusiv pe la comisiile medicale - ca să-și scoată protejatul ofițer și să-l proptească nu - cum s-ar fi cuvenit - la comanda vreunui pluton de răcani, ci Într-un post călduț din Statul Major al regimentului. Mila pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
caporalului de schimb. Vremea se Înmuiase puțin și, fiind duminică, părculețul de la intrarea În unitate era plin de părinți Încotoșmănați ce veniseră să-și viziteze și să-și hrănească odraslele aflate sub arme. Biberu și Monstrulică o cotiseră brusc spre grămada pestriță de civili și soldați, cu gând să cumpere câte o pâine căci, leșinați de foame, simțiseră În nări miresmele răspândite de Întreprinderea de panificație aflată În apropiere. Nimeni nu voise să le ia bani, așa că Înghesuise fiecare pe sub manta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vraja stârnită de căderea zăpezii Îl duseseră atunci cu gândul pe Monstrulică pe vremea când i se spunea Ectoraș. Toți elevii de gimnaziu din Satul cu Sfinți se aflau pe câmp, sub un cer Întunecat de noiembrie, În jurul unor imense grămezi de porumb. Le era frig și copiii Își mișcau repede brațele și Își suflau din când În când În palmele Înroșite de răceala porumbilor. Dacă de obicei se arătau nespus de bucuroși să muncească pe tarlale În loc să tocească ori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de profesori. Venise o clipă când orice mișcare Încetase și toată lumea privea În sus, amețită de căderea fulgilor cărora, datorită liniștii, li se auzea foșnetul când se așterneau pe câmp. Câteva momente nu mișcase nimeni, copiii stăteau cuminți la poalele grămezilor, În vârful cărora profesorii se prefăcuseră În niște mogâldețe cenușii. Apoi izbucniseră chiotele și urletele de bucurie, copiii alergau care Încotro, ridicau mâinile, se tăvăleau, țipând, În mormanele de pănuși și chică și se ridicau de acolo ca niște Învingători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de căldura Întregii zile și se spălau de urmele grețoaselor omizi. Ectoraș se aruncase și el din tulbureala clocotitoare, mai ales după ce țiganca cea trupeșă râsese de el, de pielea lui albă, de cărnița dulce care ar fi ademenit o grămadă de lipitori și, lucru greu de Îndurat, de boieria și de fudulia lui care nu-i Îngăduiau să se amestece cu prostimea. Ectoraș uitase de teama de lipitori și se bălăcea cu chiote chiar lângă cea care-l chemase, Întărâtându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Miazănoapte, i se arăta lui Foiște spre sfârșitul visului cum oamenii, În căruțe trase de cai pe drumuri pline de glod din care se ițeau din când În când bucăți de pietroaie albe, ca niște ciolane de uriaș, cărau o grămadă de pâini negre, Înghesuite În saci de cânepă. După ce termină și acest vis care Îl bântuia de ceva vreme și care Îi revenea, aproape neschimbat, În fiecare noapte spre dimineață, profesorul Foiște o luă Încet, bătrânește, proptindu-se În toiagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ceea ce se Întâmpla În jurul lui. Nea Mitu Împinse cu piciorul cutia neagră de gramofon care, legănându-se ușor, o luă din nou la vale. Apoi omul apucă de coada grea a palaniței și Începu să scoată din lenevoasa alcătuire o grămadă de sabiță argintie. Ectoraș, căruia niște prieteni Îi ziceau și Monstrulică, iar În vremea din urmă căpătase numele de Repetentu, o iubea de moarte pe fiica grecului Dagdelinis, Marianti, care habar n-avea de acea iubire răvășitoare și nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fusese Închis Într-o pușcărie - balamuc unde Își petrecea zilele legat cu un lanț de picior. Taina avea să fie descoperită de cei care cercetau dispariția lui Foiște și a lui Repetentu, după ce găsiseră Într-o lădiță a profesorului o grămadă de scrisori - dintre care una despre o falsă sinucidere - semnate de Repetentu și adresate nu lui Foiște, ci unui oarecare prieten bărbos la care - se stabilise ulterior - nu ajunsese nici măcar o epistolă din acea serie. Printre hârțoagele și Însemnările găsite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de cărți, de țigări americane și alergase cu bicicleta lui cea nouă, cu care se fudulea, să umple sifoane. Peste noapte pierduse toți banii pe care Îi avea În buzunare, salariul pe următoarele trei luni, bicicleta cea nouă și o grămadă de marfă de contrabandă pe care Încă n-o avea și nici nu și-ar fi putut permite s-o cumpere. Pe măsură ce se apropia de casă, obrazul și privirea i se Întunecau din ce În ce. Pentru a lungi distanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vreme pe Tennozan încă se mai auziseră ecouri de împușcături, toate casele din sat păruseră goale. Dar, când forțele clanului Akechi se retraseră și noul val de armuri inundă străzile, în pragurile tuturor caselor apărură, dintr-o dată găleți cu apă, grămezi de pepeni și ibrice cu ceai de orz. În timp ce forțele lui Hideyoshi se îmbulzeau pe ulițe, prin mulțimea sătenilor apăreau chiar și femei, cu urări de bine. N-a mai rămas nici un soldat inamic pe-aici? Hideyoshi nu descălecă, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
aflat că ostrovul se chema Malta. 2. Barbarii ne-au arătat o bunăvoință puțin obișnuită; ne-au primit pe toți la un foc mare, pe care-l aprinseseră din pricină că ploua, și se lăsase un frig mare. 3. Pavel strînsese o grămadă de mărăcini, și-i pusese pe foc; o năpîrcă a ieșit afară din pricina căldurii, și s-a lipit de mîna lui. 4. Barbarii, cînd au văzut năpîrca spînzurată de mîna lui, au zis unii către alții: "Cu adevărat, omul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]