4,781 matches
-
de apreciat, frumos, o adevărată operă de artă, creativ, ce capodoperă, grea treabă, dar bine făcută, ai parcurs kilometrul în plus, ce încurajator, n-am cuvinte, merge bine, remarcabil, performanță olimpică, ești în frunte, de neuitat, m-ai lăsat fără grai, ai făcut un lucru unic... Deși în prezentarea anterioară nu am respectat numărul fixat de autor pentru regulile enumerate - 100 -, am încercat totuși să păstrăm spiritul și conținutul acestora. Totodată, am venit și în întâmpinarea rezultatelor la o investigație realizată
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
g. La ancheta în scris nu avem nici o șansă să eliminăm ambiguitatea, imprecizia,inconsistența sau caracterul lacunar al unor răspunsuri. Altfel spus, cercetătorul este în întregime la mâna subiectului și nu mai poate interveni, ca în cazul discuției prin viu grai, pentru a completa și clarifica răspunsurile primite. În sinteză, în tabelul de la p. 86 redăm o schemă (apud De Vaus, 1996) - realizată princontribuția mai multor autori și modificată de noi - care evidențiază, în termeni de „bună”, „satisfăcătoare”, „slabă”, calitatea celor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ia forme teribile, pentru că poetul are impresia că-i lipsește pînă și instrumentul care să exprime această nehotărîre. Conștiința scrisului Începe, la el, printr-o conștiință a impreciziei limbajului. „Muză - zice el În celebra Gramatică - putere dă, mă rog, la graiurile mele / Zi-mi, cum să-ncep? ’n ce fel s-arăt gîndirea mea prin ele?” Speranțele lui se leagă, acum, de gramatică, aceea ce arată „alcătuire” și Învață pe toți În ce fel se poate face ceva fără greșeală. Invocarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai multe chipuri. O regăsim formulată mai limpede În următoarele stihuri din Gramatică: „Și ce voiesc cum poci s-arăt? am glas? Muză, grăiește Zi ce să cuvine sau fă-mă a-nțelege. Cum să arăt mai pă-nțeles În grai curgere bună, Cugete frumoase, cu poetice faceri”. (s.n.) Versurile constituie un mic program estetic dominat, cum se vede, de ideea neștiinței de a face, de dificultatea de a Începe: cum poci s-arăt?, zi ce să cuvine, cum să arăt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pînditoare de sub arbori Înfloriți, Ea la sînul ei atrage călătorii fericiți. Și-i Încîntă, și-i Îmbată, și-i aduce la uitare Prin o magică plăcere de parfum și de cîntare, Căci În tine, luncă dragă, tot ce are suflet, grai, Tot șoptește de iubire În frumoasa lună mai!” Literatura ia parte la constituirea acestui pasaj (grădinile Armidei, nimfele pînditoare), Însă literatura este mai mult decît oriunde concurată aici de percepția directă a lucrurilor. Retorica peisajului prevalează asupra peisajului retoricii. Alecsandri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simț al limbii mai fin, temele și mijloacele de a le sensibiliza nu diferă, Însă, prea mult. Nici Alecsandri nu cunoaște, de pildă, valoarea metaforei În poezie. Puținele metafore („a nopții regină”, „fiori de gheață”, „al nopții negru sin”, „cuibul graiului”, „Îngerul iubirei”, „genii de spaimă”, „plaiul dulcei tinereți”, „sinul nopței”, „plaiul nemurirei”, „ocean de ninsoare”..., „raiul nălucirii” etc.) sînt din seria metaforelor numite de tropologi În praesentia sau din categoria metaforelor tocite, stereotipe*. Imposibil de determinat o predilecție pentru un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru tine eu suspin.” Termenul apare, de regulă, la plural: nurii. A avea nuri, a fi nurlie constituie totul pentru o femeie. Nurii atrag mai mult decît „fierul la magnit”, zice infatigabilul Conachi (o adevărată uzină de comparații flatante!), dă graiului dulceață și „farmecă cu libov”. A fermeca cu libov: iată o formulă memorabilă! Nu este unica la Conachi. Cine nu recunoaște În „dulcea Închipuire” (Amoriul din prieteșug) un sunet eminescian?! Sau În superbul vers din Pe năsălie, 831, octm. 15
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de definiția feminității, socotind că forma ei ideală este aceea ce unește spiritul (duhul) cu grația. El oferă mai multe combinații, din nici una nu lipsesc Însă nurii: „Tu numai supt cer ești una, Care ai luat cununa De duh, de grai, de blîndeță, De nuri și de frumuseță”... sau: ... „duhul, nurii și vorba cea drăgălașă”... sau: „Avînd cu desăvîrșit Darul cel mai iscusit Nurii uniți cu sîmțîre”... Femeia să fie, dar, nurlie, Înaltă la fire, să aibă duh, vorba-i să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cea mai frumoasă Cresc În voie despre oameni, că numai cîte-o potică Slujește la bieții bolnavi de trecut cu marc frică, Acolo, bietul Ikanok, acolo, biata Zulnie S-o-ntîlnit, ah, cine poate Înlîlnirea lor s-o scrie! Orice condeiul s-arăte, orice graiul să rostească. Nimic spre asămănare nu pot să Închipuiască!” Există, În fapt, două peisaje: unul intim (locul tainic, ferit, „sub copaciul cel mare”, unde relația de vasalitate, de robire veșnică se săvîrșește) și peisajul vast simbolizator care supraveghează idila și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sfătuiesc, frățioare, că e mai bine să taci!”. Asta Înseamnă a băga criticii pumnul În gură. Învăluirea lui Pann este Însă și mai subtilă: el atinge Întîi coarda națională. Citatul cuvînt Către cîntători Începe astfel: „CÎntă, măi frate române, pe graiul și limba ta, Și lasă cele streine ei de a și le cînta. ............................................................................. Cinstește ca fieșcare limba și neamu-ți mai mult...” pentru ca, numaidecît, gîndul să alunece spre latura comercială a lucrurilor. Dialectica lui Pann este, În rezumat, aceasta: mai demult
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lor vechile pagini manuscrise și primele ediții tipărite. Voia să lecuiască omenirea de frământări și probleme? Nu era altă cale decât să devină piromanul tuturor bibliotecilor, readucând lumea la începuturile sale, când gândurile, ideile, proiectele, sentimentele erau transmise prin viu grai, când se putea citi fără niciun fel de siluiri în cartea imensă și limpede a naturii. În vreme ce vedea în gând acest stadiu primordial, îl încerca totodată regretul pentru operele ce dispăruseră în incendiul bibliotecii din Alexandria și se gândea cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cel mai bun caz, i se răspundea în acest fel, așa că se încăpățână să-și explice mai clar convingerile, punându-le cap la cap în De investigatione rerum. Am să aștern pe hârtie tot ce v-am spus prin viu grai, poate că citind, o să puteți urmări mai bine raționamentul meu și poate că n-o să vă mai pară că am luat-o razna. Starețul ar dori să fie înțelegător, Tommaso se bucură de bunăvoința stăpânului acelor locuri, iubitor fiind de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ospătarii îl auzeau vorbind de unul singur; trăgeau cu urechea și se distrau auzindu-i bombănitul și mustrările, dialogurile pe care le interpreta, izbucnirile de mânie, de elocință, de indignare. Momentele de delicatețe și încuviințare le împărtășea prin aplauze, imitând graiul unor animale. Printre multele cărți citite la mânăstirea din Altomonte, una, cea a juristului napolitan Jacopo Antonio Marta, îl enervase peste măsură; era o scriere arogantă, considera drept evidentă orice premisă și indica cititorului un parcurs obligatoriu. Broșura se numea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Se prezentă și la decanul facultății respective, întrebîndu-l dacă n-ar fi oportun să lase măcar o cerere de suplinire a catedrei. . - Dar bine, în chestiunea asta decide în primul rînddomnul Conțescu! . - E paralitic, nu mai are uzul complet al graiului și albrațului. . - Nu importă, un timp măcar trebuie să-l lăsăm să-și vie înfire, nu putem trece peste el. Ar trebui să-i vorbești personal. Multe zile Conțescu șezu întins pe pat, foarte amărât și taciturn. Își mișca cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de cineva, cât despre competiție, Conțescu adopta generos pe Gonzalv după moarte, pe care, cu toată frecvența accidentelor, n-o vedea așa apropiată, în ciuda unor semne de impaciență pe care le dădea. Gonzalv își zicea că un om lipsit de grai nu mai poate fi o piedică serioasă. Gaittany îi dăduse o sugestie interesantă. - Domnule, ministerul nu poate sili pe Conțescu să-și pună suplinitor. E o chestie de gingășie și de bani. Ar însemna că trebuie să renunțe la cea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu e nevoie de suplinitor acum, m-am gândit bine. Am să grăbesc numirea dumitale în postul de conferențiar, ca să poți face cursuri. Îndată ce iese bugetul, vom pune chestiunea în consiliu. . Gonzalv rămase cu gura căscată constatând că geograful are grai, încît nu se bucură suficient de promisiune. . - Conțescu vorbește! strigă Smărăndache la Casa de Artă.Miracol! I-a vorbit lui Gonzalv. . - Ei, taci! se miră Gaittany. . - Nu se poate, domnule, negă Gulimănescu fenomenul,interesat, ca unul ce făcuse o prinsoare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bine însă ascult, așa mi-a recomandat doctorul. . - E clar, constată Gaittany din nou la Casa de Artă, și-a revenit. Însă Hergot, care se consultase cu conferențiarul Conțescu, spuse că totul era o interpretare greșită. Conțescu nu-și pierduse graiul niciodată și bâlbâiala trebuie să fi provenit din obosirea centrilor nervoși. Bolnavul tăcuse și, odihnindu-se, se dezlegase la limbă. Încolo, paralizia mâinii persista. Sunt oameni care durează ani de zile după asemenea accidente. Suflețel, vizitîndu-l pe Conțescu, îl surprinsese
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tot trupul arsuri, sângerări și răni, nu numai că nu s-au numit pe ei înșiși martiri, ci nu ne-au lăsat nici pe noi să le spunem acest nume, ci dacă vreodată careva dintre noi îi numea martiri în grai ori în scris, ei ne mustrau amarnic. Căci ei rezervau acest nume numai lui Hristos, singurul martor adevărat și credincios, «Cel dintâi născut din morți, începutul vieții în Dumnezeu». E drept că își aminteau de martirii trecuți din această lume
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
sânt centrat (fixat) pe cele douăsprezece determinații ale fondului intim-străin: sânt centrat pe sexul meu, pe națiunea mea, pe limba mea etc. Sânt "centrat" în măsura în care consider că axa lumii trece, de pildă, prin satul meu, prin masculinitatea mea, prin cuvintele graiului meu sau prin zeii religiei mele. Apoi descopăr că există alte sate, alte obiceiuri, alte limbi, alte peisaje, alte seminții, alte altare și că prin toate acestea trece de asemenea o "axă a lumii". Din acest moment centrarea mea se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în repetate rânduri pe Antonescu să facă deportări, ați intervenit în repetate rânduri pentru Comunitatea evreilor din România și ați salvat, prin omenia Majestății Voastre, zeci de mii de vieți. Nimeni nu v-a mulțumit vreodată pentru asta prin viu grai. Permiteți-mi să o fac eu acum, în numele tuturor celor care vă poartă recunoștința lor. Nu vă vom uita, Sire! Niciodată." Mă uit la Rege, din locul în care sânt Nu răspunde, privește fix înainte, către omul pe care nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
autorul adecă ar fi învățat în școli nemțești; apoi neci ni place, neci avem timpul de-a ne ocupa cu secături și greșeli de virgulă, pe cari timpul și școalele românești ale viitoriului le vor șterge cu desăvârșire și din grai și din scris. Eu, din partea mea, sunt mai puțin lugubru decât d-l critic și, deși țin la desființarea acelor greșeli, totuși nu văd în esistența lor deznaționalizarea noastră și corumperea poporului român. În capitolul VII autorul scoate ochii Foii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
foarte grele. Epistolă, menită a fi precuvântarea cărții "Manualul vânătorului ", ea a crescut sub mînile autorului ei într-un volum de observații, aluziuni, descrieri, ironii și pagine de erudiție. Stilul deci e cel epistolar - al scrisorilor intime. Scrisoarea intimă înlocuiește graiul viu, conversația, de aceea lipsesc din ea grămădirile de abstracții, perioadele încărcate cu propoziții subordinate; ca și în conversații, vorbirea se mișcă în scurte propoziții principale și relațiile logice ale cugetărilor se cunosc mai mult din cuprinsul propozițiilor decât din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Casei magnaților. Palácky a fost membru onorific al mai tuturor academielor germane și slave. Viața sa bogată se sfârși liniștit ca aceea a unui sfânt. Până în cele din urmă clipe ale vieței sale au fost deplin stăpân peste judecata și graiul său, cu o zi înainte citea încă ziare, cu un sfert de oră înaintea morței vorbea cu ginerele său dr. Rieger, asemenea unul din corifeii naționalității boheme. La știrea morții sale consiliul comunal din Praga au rădicat ședința și fixat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din Polonia, n-a fost ea care a apărat intactă creștinătatea față cu agresiunea mahometană, n-a fost ea aceea care-n persoana lui Varlaam Mitropolitul au făcut ca duhul sfânt să vorbească în limba neamului românesc, să redeie în graiul de miere al coborâtorilor armiilor romane Sfânta Scriptură și preceptele blândului nazarinean? N-a fost ea care s-a ridicat cu putere contra naționalizării, iudaizării bisericei creștine prin Luther și Calvin? Patriarhi și mitropoliți au făcut față cu propășirea repede
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care avea o nemăsurată bogăție de planuri, era totuși lipsit de poezia pasiunei; din care cauză principalul lui colaborator - Legouve - era acela care vorbea prin gura eroilor celor ce trebuia să inspire simpatie. În piesa aceasta însă lipsește cu totul graiul pasiunei; chiar regele suedez, coborâtorul casei de Wasa, a cele mai îndărătnice familii regale ce-au existat vrodată, nu vorbește limba lui Gustav-Adolf sau a lui Carol al XII-le. Căci, pentru ca acest erou să vorbească limba neamului său, autorii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]