6,001 matches
-
George ROCA: Era mai bine pe naiba! (Scuzați-mi trivialitatea!). Dacă era mai bine, ne reîntorceam de mult la aceea epocă! Desigur că avem și amintiri plăcute, că deh... eram mai tineri, mai sănătoși, mai vioi, mai optimiști și nu gustaserăm prea tare din fructul democrației... deci nu avuseserăm parte de termen de comparație. Fiecare orânduire are și lucruri bune și lucruri rele. De fapt acest subiect este destul de controversat. Prefer să-l abandonăm! Georgeta NEDELCU: V-a fost vreodată rușine
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ALFABET SENTIMENTAL Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1695 din 22 august 2015 Toate Articolele Autorului nu îmi este dor decât de cărți cărțile acelea cu obraji roz din care guști fericirea cu fiecare raft și-ți umpli paharul la nesfârșit cu cerneală și gânduri cu umbre și miros de tipar cu flori presate și pagini ronțăite de șoareci de iubirile din trecut nu îmi este niciun dor ca niște cărți
ALFABET SENTIMENTAL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377326_a_378655]
-
Să-mprăștie ai neputinței nori. Iubito... Să-ncolțim din nou sub ploaie... Doi ghiocei albi, firavi, exilați Pe-o insulă a nemuririi noastre, Îndrăgostiți, pereni, necugetați. Renaște-vom feriți, sorbind lumină Din cupe pline cu amor nestins Trăind dual, frumos, gustând din tihnă... Doi Zei în al iubirii paradis. Iubito... Vino iar înspre-nceputuri.... Amorul nostru fără de sfârșit Întoarce-va mereu clepsidra vieții - Noi?... Doi iubiți plutind în infinit. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: VINO / Mugurel Pușcaș : Confluențe
VINO de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377376_a_378705]
-
viu, strălucirea ochilor ei albaștri, care o defineau ca o ființă ancestrală, dar deosebit de fragilă. Nu știu de ce, eram măcinat de dorința să-i mângâi moliciunea părului, să-i simt vibrația corpului prin vârful degetelor, iar cu buzele să-i gust savoarea nectarului nealterat de roua timpului trecut. Oare cât de înaltă era? Mi-a spus că este minionă, că o sperie statura mea înaltă și impunătoare, cum i se părea că sunt în poză. Oare este grasă? Mie nu-mi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
șansa de a fi actor de film, încă din copilărie; membru al lotului olimpic național de fizica în adolescență; și student în America la prima tinerețe. Înainte de obținerea licenței ca șef de promoție al departamentului de fizica al MIT, am gustat experiența unui stagiu de studiu al filmului la Sorbona. Sub influența acestuia, după facultate, mi-am întrerupt doctoratul în fizica și m-am transferat la școala de regie a USC pentru masteratul în cinema. M-am stabilit apoi la Los
FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAŢA NUMITĂ HOLLYWOOD de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377347_a_378676]
-
aromele aleg, Și se resimte-n lume zvon de vară; Și prin câmpii, cu iarbă verde Se scaldă , în lucida oază, mierea, Albinele ce zboară, nimeni nu le vede, Iar ele văd , dansând cu nemurirea. Cu fluturii , culoarea florilor o gustă, Se-ascund de zâmbete și voci, Și nu se aud, și nici nu se-nfruptă Din seva care e un fel de aur dulce. La răsăritul zilei e-atât fior, Că se deschide soarele -n petale, Și orice floare are
DE DRAGUL LUI; IMAGINEA ALBINEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377396_a_378725]
-
A ridicat mâna instinctiv și ea i-a prins-o și a apăsat-o pe piept râzând ștrengărește. - Hai, flăcăule, că nu te mănâncă! Poți să iei o țâță-n mână ca să te convingi... Așa, vezi?... Pune gura s-o guști, că ești bărbat! l-a îndemnat ea imediat și i-a prins ceafa cu mâna ce-l ținuse pe el de braț și i-a apăsat gura, prefăcându-se că țipă. Au! Hai, da’ să nu mă muști tare, că
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
în camere de hotel. Descrierea a ceea ce se petrece acolo, zice judecătorul, în fiecare joie se poate considera ca apogeu al obscenității: „Ce mult se iubeau în camera asta plăcută, plină de veselie, cu toată splendoarea ei cam ofilită. (...) Leon gusta pentru întâia oară nespusa delicatețe a podoabelor femeiești. Nu întânlise niciodată asemenea farmec în vorbire, atâta sobrietate în îmbrăcăminte, asemenea atitudini de porumbiță somnoroasă. Îi admira exaltarea sufletului și dantelele fustei. De altfel nu era o femeie de lume și
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
răspuns... Au deplâns "moartea ta", copacii... Rugându-mă a-i spune IUBIRII Că-și vor în tine regăsire, Să reînvii albul cu-a lor floare! Dar cerul n-a putut să plângă, Întunericul azi ți-l alungă, Îți dă să guști din Graal lumină Și-ți vede inima bătând senină. ............................... Ai redevenit, tu, unei vieți Fără de moarte, știam c-ai să poți! Divin se naște sentimentul Infinitului, dărâmat e zidul... Referință Bibliografică: Sentimentul Infinitului / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SENTIMENTUL INFINITULUI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377661_a_378990]
-
gogoșele, și plăcintuțe cu brânză, numai draga lui știe să facă așa ceva. Nimeni nu era ca ea, frumoasă, deșteaptă, harnică și bună, bună....chiar nimeni și asta ar trebui să știe toată lumea! În timp ce Ionuț golea cu poftă farfuria, Laura abia gustă și asta de dragul fiului său. Avea un nod în gât, îi venea mereu să plângă, să urle, să-și descătușeze sufletul închis atâta amar de vreme cu lacătul neputinței. Se frământa căutând soluții, ce să facă, unde să se ducă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378305_a_379634]
-
nu rămâne fata nemăritată!... XI. PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINȚU DE JOS, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2033 din 25 iulie 2016. Am urcat pe Valea Vințului, până la izvor, Pe cărări de munte, unde poveștile sunt multe, Gustând din toate ale pădurii, cu plăcere și cu dor. M-am oprit la Piatra Dublii, unde am aflat, Că prin acel loc trecură haiducii Beliga, Toader și Ilie, Care furau de la oamenii cinstiți din sat, Până au reușit jandarmii de
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, ... Citește mai mult Am urcat pe Valea Vințului, până la izvor, Pe cărări de munte, unde poveștile sunt multe,Gustând din toate ale pădurii, cu plăcere și cu dor. M-am oprit la Piatra Dublii, unde am aflat,Că prin acel loc trecură haiducii Beliga, Toader și Ilie,Care furau de la oamenii cinstiți din sat,Până au reușit jandarmii de
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
mănânce. -Nu poți face o pauză să mănânci și tu ceva și să-ți bei cafeaua? Își apostrofă consoarta, care după ce pusese mai multe oale pe foc, se apucase să facă clătite. -Sigur! Stai, să umplu vreo două clătite să gustăm și noi. Zicând acestea, puse farfuria cu clătite calde pe masă și el se servi bucuros. -Să știi că eu voi stropit pomii din grădina casei în dimineața asta. -Bine! După prânz când termin cu pomana, voi semăna dovlecei și
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
foame, nu mai știu când ziua trece... Ce se-ntâmpl-acum cu mine? Oare mâine ce m-așteaptă? Simt o dulce amețeală și mai simt că mă înalț Către zarea cristalină, tot mai sus... într-o vâltoare. Otrava iubirii dulci, acum am gustat, se pare... Este dulce dar și-amară... Lacrimi pe obraz s-arată, însă nu știu de ce vin... Navighez acum prin ele. Oftez dor și plâng... suspine! Te-am ascuns adânc în suflet Te respir numai pe tine! Dragostea este o
UNDE-I SOARE E ȘI-O UMBRĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378438_a_379767]
-
șopti Laura! Știu că te iubesc, restul nu mai contează! Se contopiră într-un sărut plin de pasiune, buzele ei erau așa de moi că păreau să se topească la contactul cu ale lui, i se părea că nu mai gustase nimic mai dulce în viața lui. Îmbrățișați încă, se duseră la mașină, trebuia să se întoarcă fiecare la casa lui, dar era un nou început pentru amândoi, se iubeau și asta conta cel mai mult. Pentru Laura era o situație
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378429_a_379758]
-
rămase uitată în visare, până când Ionuț o dezmetici. - Haide, mami, termină de mâncat, eu am terminat deja, iar tu nici nu te-ai apucat, te rog, te rog, grăbește-te! Nerăbdarea lui devenea molipsitoare prin insistența cu care o tachina. Gustă rapid ceva, strânse masa și se îmbrăcă, totul era pregătit din timp. Pe Ionuț îl îmbrăcă cu o pereche de pantalonași scurți bleumarin, cu un tricou frumos bleu și cu o pereche de săndăluțe comode. Pe cap avea o beretă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
de întuneric“, iar „Din podurile împăienjenite/ firicelele de praf cad pe zidurile timpului...“. Nu e încă totul pierdut, mai rămân „Doar speranțe amăgitoare“ stând „cu chirie în creierul/ obosit de neliniști!“. Și astfel cititorul va fi îmbiat nu numai să guste amurgul, ci și versuri de o aleasă profunzime, nu întâmplător, picturală. Priviți din simeza panoramată a Timpului indiferent „Năluciri, umbre/ la ferestrele sufletului“! Oricâte angoase ne-ar oferi trecerea vremii, amurgul iubirilor intense, suita zădărniciilor absolute, să urmăm sfatul poetesei
RISIPIRE DE CONSTANTIN ARDELEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378468_a_379797]
-
doar s-aud vioara Și să văd al vieții geam. Iar în muzica divină Și prin coruri îngerești Atingeam cu ochii cerul Și pluteam ca prin povești. Se vedea un soare mare Ce era numai al meu, Iar înaltul îl gustam De pe-un braț de curcubeu. Colorat aveam și gustul Și privirea colorată, Colorat curgea seninul Peste clipa mea curată. Vai, ce zi, parcă-i poveste, Am un cer numai al meu Și plutesc pe norii albi Ajungând unde vreau
ÎNCĂ POT VISA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378477_a_379806]
-
vestea minunată Primită cu bucurie De toată suflarea lumii Și de însăși Ea - Mărie. Livezi, păduri de fagi, cucul S-au trezit într-un alint, De Vestirea-mprăștiată De care au auzit. Cucul își serbează ziua; Îngerii se-adună prag Să guste pâine cu sare După obiceiul drag. După alte vechi tradiții Astăzi se mănâncă pește, Ca el, liber, să trăim, Cum scrie de Blagovește. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: BUNA VESTIRE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul
BUNA VESTIRE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378541_a_379870]
-
A doua zi am început Cu un periplu-n magazine, Bifând din lista ce-am avut Prieteni, rude, sau vecine. Pe seară m-am oprit puțin Chiar la bunicii lui cei dragi, Să fierbem un ibric cu vin Și să gustăm din cozonaci. A treia zi i-am întâlnit Foștii colegi de facultate Și zău că nu m-au plictisit Povești și snoave depănate. Puțin mai greu mi s-a părut De Anul Nou să mă descurc, Când cu iubita-i
AMICUL MEU CORPORATIST de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378563_a_379892]
-
scuturam de riduri și-n petale-ți adunam arta de a nu te scriburi și un veac, ca un pătrar. Crinule cărunt, ca niciodată, vestejind în înfloriri de fulgi, măgulit, în tronul de poeme, stai, în iarna carismatică, s-o guști. În trecere eternă printr-un scrin, stai, ca un arhaic amfibrah răpus- Vino, crinule, într-un amurg pustiu, să-mplinești o zi, ce n-a apus. Lilia Manole Referință Bibliografică: POEMELE IERNII / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
joci cu boabe purpurii Mi le întânzi ușor și mi le iei Mă faci s-alerg cu tine peste vii Visând la cupe pline cu Jidvei. Din rodul toamnei nu-mi doresc mai mult Decat din palme-ți boabele să gust La pieptul tău al toamnelor tumult Să îl aud cum se preschimbă-n must. Să gust din gura-ți fraga rodul viei Printre ciorchini privind spre seară cerul La pieptul meu te-ai alinta zglobie Când dragostei îi vei află
MARIA SI TOAMNA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378597_a_379926]
-
cu tine peste vii Visând la cupe pline cu Jidvei. Din rodul toamnei nu-mi doresc mai mult Decat din palme-ți boabele să gust La pieptul tău al toamnelor tumult Să îl aud cum se preschimbă-n must. Să gust din gura-ți fraga rodul viei Printre ciorchini privind spre seară cerul La pieptul meu te-ai alinta zglobie Când dragostei îi vei află misterul. Pe frunze ruginii, sub clar de luna Visez, frumoasa mea, să te iubesc De pește
MARIA SI TOAMNA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378597_a_379926]
-
Si mașinii îi fac plinul, Dar inimi-i dau să bea veninul, Ca în loc să-i dau ce-mi cere, Dragoste și mângâiere, Îi dau doar iluzii și durere. Cât mi-a mai rămas din a mea viață, Vreau să-i gust puțin și din dulceața, Să las naibii la o parte, Probleme nerezolvate, Și să-mi văd puțin de sănătate, Sa-mpac muncă cu iubirea, Braț la braț cu fericirea, C-am cunoscut destul amăgirea.... Să mai las și de la mine
CE FOLOS, de MIRON IOAN în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378607_a_379936]
-
ceară. Nu, nu mi-ai spus că dori! în țipătul de frunze ce ne-ngroapă, când ger flămând acoperă uitări, pe dorul meu încercănat sub pleoapă. Nu, nu, nu mi-ai spus că dori! pe buzele-mi-ncleștate de absint, când te gustam din fum de lumânări, tu nu mi-ai spus că dori, doar m-ai lăsat să simt! Referință Bibliografică: Nu mi-ai spus că dori! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1810, Anul V, 15 decembrie 2015. Drepturi
NU MI-AI SPUS CĂ DORI! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378631_a_379960]