3,688 matches
-
se reepitelizează, limba are aspect neted, lucios, “lăcuit”. Exantemul este micro papulo eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La nivelul plicilor de flexie se pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Date de laborator Examene nespecifice Hemoleucograma arată leucocitoza cu neutrofilie, asociată variabil
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic. Semnul Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringo-amigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, corespunzătoare viremiei primare, febra are tendința să scadă. Apoi, febra revine la valori înalte, odată cu viremia secundară din perioada de stare (febră bifazică), când se manifestă exantemul caracteristic. Exantemul este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). Rubeola congenitală: tablou clinic Infecția rubeolică la femeia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a 3-a și a 5-a zi de boală, manifestările de febră, cianoză, tahipnee, dispnee, tuse, hemoptizie dureri toracice și aspectul radiologic de infiltrate nodulare și interstițiale. Alte complicații ale varicelei cuprind miocardita, leziunile oculare (conjunctivita, keratita), nefrita, diateza hemoragică și hepatita, suprainfecțiile bacteriene. Riscul malformativ al varicelei în primul trimestru de sarcină este de 25% și scade la 3% în ultimul trimestru. Varicela congenitală se manifestă prin hipoplaza membrelor, microcefalie, leziuni cicatriceale cutanate. Varicela perinatală apare la copii născuți
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
94%) predomină cervical posterior dar pot fi prezente și axilar, inghinal sau generalizate, cu dimensiuni variabile, sensibile, mobile. Manifestările clinice inconstante Splenomegalia (75%) Enantemul peteșial la nivelul palatului (50%) Edemele palpebrale (33%) Hepatomegalia (20%) Erupția cutanată cu aspect maculo-papulos, scarlatiniform, hemoragic, urticarian sau papulo-veziculos apare spontan în 5-10% dintre cazuri, frecvența erupției crescând semnificativ după administrarea ampicilinei (50-60%) Icterul (10%). Diagnostic Datele epidemiologice pot avea semnificație în cazul provenienței dintr-un focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tiraj, dispnee, polipnee, anxietate Stadiul asfixic: cianoză, extremități reci, puls slab, somnolență, comă, exitus prin tulburări respiratorii. Difteria nazală Difteria nazală poate fi primară sau secundară extinderii anginei difterice. Se manifestă inițial ca o rinită, ulterior apărând false membrane, cruste hemoragice și eroziuni. Starea toxică este mai puțin evidentă. Evoluția difteriei poate fi stadializată astfel: Stadiul inițial, corespunzător primei săptămâni de boală, predominat de leziunile locale și semnele de toxemie Stadiul complicațiilor cardiovasculare și nervoase, instalate începând din a doua săptămână
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
colectivitățile de adulți tineri și 10-30% dintre pneumoniile spitalizate. Caracteristicile clinice ale pneumoniei cu Mycoplasma pneumoniae sunt: Incubația lungă de 1-5 săptămâni Debutul progresiv, cu febră 390C, tuse seacă, predominant nocturnă Asocierea semnelor extrapulmonare: cefalee, mialgii, erupții, miringită buloasă și hemoragică Aspectul radiologic este nespecific, prezentându-se ca infiltrate reticulo-nodulare hilio-bazale uni sau bilaterale, mai rar ca opacități lobare sau segmentare sau cu revărsat pleural. Datele nespecifice de laborator cu valoare orientativă pot fi: leucocitoza cu polinucleoză, anemia hemolitică, creșterea vitezei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
invaziv local la nivelul colonului, mai ales a segmentului distal. Invazia epiteliului intestinal este urmată de multiplicare bacteriană și apariția unui răspuns inflamator local intens. Distrugerea celulelor invadate contribuie la constituirea leziunilor caracteristice de colită inflamatorie cu ulcerații, chiar necroză hemoragică ulcerativă. Acumularea de lichid în ansa ileală este consecința perturbării transportului electroliților prin acțiunea enterotoxinei produse de unele tulpini. Invazia sistemică a shigelelor este rară, posibilă la imunodeprimați. Tablou clinic Incubația este de 14 zile. Debutul apare brusc, cu febră
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
LCR obținut prin puncție lombară are rol primordial pentru diagnosticul meningitelor. Rezultatele acestui examen precizează natura sindromului meningean clinic, făcând diferența între meningită, reacție meningeană sau meningism. Mai mult, examenul LCR diferențiază meningitele purulente de meningitele cu lichid clar sau hemoragic și permite, de cele mai multe ori, precizarea etiologiei. Investigațiile obligatorii ale LCR, accesibile oricărui laborator de spital, sunt: examenul citologic: nr. celule/mm3, tip de celule % analiza biochimică: glucoză, cloruri, proteine, cloruri, acid lactic, proteina C reactivă examenul bacteriologic direct, pe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
obținerea rezultatelor analizelor micro biologice (deseori laborioase, consumatoare de timp). Aspectul LCR orientează asupra următoarelor etiologii: Purulent: bacterii (frecvent meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae) Clar: Virusuri (cel mai frecvent), mycobacterii tuberculoase, leptospire, mycoplasme, rickettii, fungi, meningite bacteriene parțial tratate cu antibiotice Hemoragic: bacilul antracis, listerii. Meningita pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu HIV, mielom, care au avut recent o infecție respiratorie (otită, sinuzită, pneumonie) și care evoluează cu debut brusc, comă, convulsii, semne
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Se întâlnește în febra tifoidă, tifosul exantematic, etc. Meningismul sau reacția meningeană pot însoți afecțiuni din sfera ORL (sinuzite, angine, otite) și afecțiuni ale SNC: encefalite, abces cerebral, empiem subdural, sindrom Reye, accidente vasculare cerebrale, vasculite, colagenoze, tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și trebuie diferențiată de accidentul de puncție și de hemoragia meningee. În accidentul de puncție, LCR inițial hemoragic se clarifică pe parcursul puncției lombare. În hemoragia meningee LCR are caracteristicile sângelui periferic, spre deosebire de meningita hemoragică, în care LCR
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și afecțiuni ale SNC: encefalite, abces cerebral, empiem subdural, sindrom Reye, accidente vasculare cerebrale, vasculite, colagenoze, tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și trebuie diferențiată de accidentul de puncție și de hemoragia meningee. În accidentul de puncție, LCR inițial hemoragic se clarifică pe parcursul puncției lombare. În hemoragia meningee LCR are caracteristicile sângelui periferic, spre deosebire de meningita hemoragică, în care LCR nu coagulează și raportul leucocite/hematii este mai mare decât în sângele periferic. Complicații Întârzierea diagnosticului și tratamentul inadecvat, mai ales
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tumori, etc. Meningita hemoragică este rar întâlnită și trebuie diferențiată de accidentul de puncție și de hemoragia meningee. În accidentul de puncție, LCR inițial hemoragic se clarifică pe parcursul puncției lombare. În hemoragia meningee LCR are caracteristicile sângelui periferic, spre deosebire de meningita hemoragică, în care LCR nu coagulează și raportul leucocite/hematii este mai mare decât în sângele periferic. Complicații Întârzierea diagnosticului și tratamentul inadecvat, mai ales la pacienți imunodeprimați, pot conduce la deces sau complicații. Complicațiile din cursul evoluției acute sunt cloazonările
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
câteva săptămâni după o infecție sau după administrarea unui vaccin. a. Encefalite infecțioase: Virale: herpesvirusuri (HS 1 sau 2, VVZ, CMV, VEB), enterovirusuri, v. rujeolic, v. rubeolic, v. urlian, v. gripal, v. rabic, v. coriomeningitei limfocitare, v. West-Nile, V. febrelor hemoragice (Marburg, Ebola), HIV Bacteriene: mycobacterii, listerii, brucelle, borrelii, leptospire, mycoplasme, chlamidii, rickettii Fungice: Cryptococcus neoformans Parazitare: Plasmodium falciparum, Toxoplasma, Toxocara b. Encefalite postinfecțioase și postvaccinale: post-rujeolă, rubeolă, varicelă, tuse convulsivă, post-vaccin anti pertusis, antirabic . Tablou clinic Până la proba contrarie, diagnosticul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecțiile severe din punct de vedere al gravității, pornind de la sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) până la insuficiența de organ multiplă (MODS). (1) Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) este consecința unor afecțiuni infecțioase și neinfecțioase (pancreatită acută, ischemie, șoc hemoragic, politraumatism) și se manifestă prin asocierea a cel puțin 2 dintre următoarele semne: Febră cu temperatura > 38șC sau < 36șC Tahicardie cu frecvență cardiacă (FC)> 90/min Tahipnee cu frecvență respiratorie (FR)> 20/min sau PaCO2< 32 mmHg Leucocite> 12000/mm3
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
acută (frecvent cu diureza conservată, uneori cu oligoanurie) neurologice: meningita, encefalita, mielita, nevrita periferică cardiovasculare: miocardite, pericardite, șoc cardiovascular (poate fi cauzat de reacția Herxheimer indusă de doze mari de antibiotic) pulmonare: dureri toracice, hemoptizii, pneumonie interstițială, insuficiență respiratorie acută hemoragice: trombocitopenie, hemoragii cutaneo-mucoase și viscerale, coagulare intravasculară diseminată, hemoliză. Diagnostic Criteriul epidemiologic are o mare valoare orientativă pentru diagnosticul leptospirozei, la un pacient cu manifestări clinice și biologice compatibile. Modificările biologice nespecifice sunt: sindromul inflamator: creșterea vitezei de sedimentare a
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
forma cutanată și până la 60 de zile în formele viscerale. Antraxul cutanat se prezintă sub două forme: a. Pustula malignă se însoțește de simptome generale reduse: febră, frisoane, cefalee, mialgii, artralgii. Leziunea caracteristică evoluează de la maculo-papulă pruriginoasă, nedureroasă la veziculă hemoragică și apoi la escară neagră înconjurată de vezicule sau pustule, situate pe un edem gelatinos și nedureros, extins împrejurul leziunii. Ulterior, escara se usucă, se separă de țesuturile vecine în 1-3 săptămâni și cade. Ganglioni regionali sunt tumefiați și dureroși
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Antraxul bulos se caracterizează prin flictene și bule sero-hemoragice pe fond de edem întins. Antraxul visceral poate fi localizat pulmonar, digestiv sau cerebral și este grevat de mortalitate foarte ridicată (100% în absența tratamentului). Antraxul pulmonar evoluează ca mediastinită necrozantă hemoragică cu insuficiență respiratorie acută, șoc și deces în 24 - 36 ore. Meningoencefalita cărbunoasă este de tip hemoragic, cu deces în 2-3 zile. Antraxul digestiv este rar și se prezintă sub formă faringo-amigdaliană sau intestinală. Diagnostic Diagnosticul este suspicionat clinic și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fi localizat pulmonar, digestiv sau cerebral și este grevat de mortalitate foarte ridicată (100% în absența tratamentului). Antraxul pulmonar evoluează ca mediastinită necrozantă hemoragică cu insuficiență respiratorie acută, șoc și deces în 24 - 36 ore. Meningoencefalita cărbunoasă este de tip hemoragic, cu deces în 2-3 zile. Antraxul digestiv este rar și se prezintă sub formă faringo-amigdaliană sau intestinală. Diagnostic Diagnosticul este suspicionat clinic și epidemiologic și se confirmă bacteriologic. Diagnosticul bacteriologic urmează următoarele etape: examen direct al frotiurilor din conținutul leziunilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
PCR). Diagnosticul diferențial în forma cutanată se face cu furuncul antracoid, herpesul, înțepăturile de insecte, erizipelul, stafilococia malignă a feței. Pot apare confuzii de diagnostic cu toxiinfecția alimentară, shigeloza, yersinioza, invaginația intestinală, abdomenul acut în forma intestinală , cu alte meningite hemoragice în forma meningeană sau cu alte pneumonii și anevrismul disecant de aortă în forma respiratorie. Tratament Antraxul este o boală cu declarare, internare si tratament obligatorii. Tratamentul etiologic de elecție este Penicilina G, 4-6MU/zi X 7 zile în formele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
exsudativă; se preferă procedeul Marfan (subxifoidian). Studiul lichidului pericardic ne oferă elemente importante de diagnostic etiologic: - aspectul lichidului pericardic: - seros: insuficiență cardiacă, mixedem, alergică; - sero-sanguinolent: pericadită acută idiopatică, pericardite virale, pericardita TBC, sindromul postinfarct miocardic (Dressler), uremie, boli de colagen; - hemoragic: neoplasme, post-traumatic, supradozarea anticoagulantelor, TBC, anevrism aortic rupt, alte etiologii după puncționări multiple; - exsudativ (cu conținut de proteine peste 3 g%): TBC, neoplasm, post-rontgenterapie; - exudat purulent: bacteriană, TBC, fungică; - lăptos: chilopericard; - colesterol: mixedem. Forme etiologice de pericardită acută exudativă Numeroase
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
generală alterată, de impregnare toxică bacilară: paloare, transpirații, inapetență, scădere ponderală), care evoluează lent, de multe ori cu apariția unei pericardite cronice lichidiene sau constrictive. Puncția pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat de o angină streptococică. Este prezent întotdeauna un sindrom biologic inflamator: ASLO crescut, VSH accelerat, fibrinogen crescut, PCR
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Mulți pacienți relatează existența unei mase intraabdominale palpabilă pulsatilă; asocierea triadei durere abdominală sau lombară, masă abdominală pulsatilă și hipotensiune se întâlnește într-o treime din cazuri. În caz de ruptură de anevrism pacienții se prezintă cu simptomatologia unui șoc hemoragic cu complicații dezvoltate rapid. Ruptura în retroperitoneu este semnalată clinic prin hematoame la nivelul flancurilor și feselor în timp ce ruptura în cavitatea abdominală poate determina distensia abdominală; ruptura în duoden a anevrismului abdominal este manifestată clinic ca o hemoragie digestivă masivă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
secundar disecției aortice poate fi fatală. Extensia disecției aortice spre aorta abdominală determină alte complicații: ischemie renală sau infarct renal franc, hipertensiune severă, insuficiență renală acută, ischemie mezenterică, ischemie acută periferică, colecții pleurale frecvent în partea stângă. Colapsul sau șocul hemoragic pot fi elementele de debut ale unei disecții de aortă prin perforare în arborele bronșic (hemoptizie), esofag (hematemeză), pleură (hemotorax) sau sacul pericardic (tamponadă cardiacă) [7, 8, 10, 12, 13, 18, 24, 26]. EXAMINĂRI PARACLINICE Când se suspicionează o disecție
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
4 din cazuri ea survine după phlegmatia alba dolens, transformarea fiind de cauză necunoscută și imprevizibilă. Debutul este aparent brusc, cu durere intensă în membrul afectat, edem voluminos care cuprinde întregul membru, cianoză rapidă, răcirea extremității cu purpură sau bule hemoragice. Se asociază constant cu o obstrucție parțială a circulației arteriale și limfatice prin spasm reflex și prin creșterea presiunii intratisulare. La examenul obiectiv membrul afectat este tumefiat rapid și marcat, intens cianotic și rece, cu absența pulsului arterial la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]