3,545 matches
-
radio București... Seara a avut lor ”Balul tinerimii” cu participarea tuturor formațiunilor și premianților... Părintele Cristea a dirijat fericit, iar noi totți eram transfigurați. Asta Însemna că luasem premiul excepțional, onorific... Au evoluat celelalte coruri... Festivitatea s-a terminat cu ”Hora Unirii” la care s-au prins toți tinerii români, din Macedonia ș.a. țări. Eugen Solomon - Seminarul Teologic din Chișinău, promoția 1926. Rudă apropiată cu Al. Mateevici, ” Întreaga familie formată din 6 persoane cânta la câte un instrument muzical constituind o
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
arată fața și sufletul lor ... la urmă le-a arătat prezentul efemer cum plutește în fiertura timpului: și ei cu chipuri albe, albastre, verzi sau negre învață lecțiile cinismului: prezentul este doar prezent, spun ei cu frenezie cum prezent în hora nebunilor e regele nebunilor, cum nedoritul vizitator ieșit din el însuși e un zvon nelămurit, e un personaj imaginar, fără vârstă, ... și cel cu privirea înghețată în cei o sută de ochi de argint, după ce cu tămâie sonoră înconjoară de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
stânci, în munți, în păduri, în copaci (de preferință, în paltin și în nuc). Ielele apar noaptea, în locuri retrase, în poieni, pe marginea iazurilor, în păduri, zboară din poiană în poiană, din livadă în livadă, cântând și dansând în horă, despletite, uneori goale, alteori în veșminte de zale ori în voaluri transparente și cu clopoței la picioare. Ele se aseamănă cu Si'La, diavolițe din folclorul arab, cu demonii sexuali feminini din mitologia indiană. Ielele sau Drăgaicele sau Sânzienele sau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de simulare, și-a riscat viața pentru binele cetății. Gestul ei a fost apreciat, victoria fiind datorată puterii lui Dumnezeu: Și toate femeile din Israel alergau s-o vadă și o binecuvântau, iar în cinstea ei s-au prins în horă. Și ea a luat ramuri în mână și le-a dat femeilor care o însoțeau. Și s-a încununat cu ramuri de măslin, atât ea cât și însoțitoarele ei. Și ea mergea în fruntea poporului și conducea corul femeilor. Și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să predea în 1915 aceste proprietăți ale Statului Romano-Catolic către bisericile maghiare. Nemții și-au păstrat cu sfințenie dansurile populare, fără să accepte influențe străine. La fel au procedat rușii sau ungurii. Mai permisivi, mai la mijloc, românii au jucat hora, dar și... sârba, brâul, dar și rusculița, rața, dar și ceardașul, polca, geamparalele, manelele... Acum joacă numai ceardaș. Banul din ochi « Într-un ochi i s-a înfipt o monedă, în celălalt, emblema de la caschetă, pe gură, i s-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Dansez pentru tine” - el este colegul meu de grădiniță din Conțești. Eu îmi iau lăutarii cu mine pe unde merg și-mi cântă ca pe vremuri, cu strigături, pe stânga, pe dreapta, înainte, înapoi... La noi se dansează din bătrâni: hore sărite, hore strigate, cu bătăi, cum este Cârligul sau Bugeacul, Balta, Mocăncuța care-i adusă de ciobanii din zona Sibiului. Conțești este la interferența cu Oltenia. Dansurile noastre se asimilează cu ustemele oltenești iuți. Am studiat doi ani la Școala
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
tine” - el este colegul meu de grădiniță din Conțești. Eu îmi iau lăutarii cu mine pe unde merg și-mi cântă ca pe vremuri, cu strigături, pe stânga, pe dreapta, înainte, înapoi... La noi se dansează din bătrâni: hore sărite, hore strigate, cu bătăi, cum este Cârligul sau Bugeacul, Balta, Mocăncuța care-i adusă de ciobanii din zona Sibiului. Conțești este la interferența cu Oltenia. Dansurile noastre se asimilează cu ustemele oltenești iuți. Am studiat doi ani la Școala Populară de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să aleagă, dintr-un milion de alveole pline cu cartușe, singura alveolă goală? Ce fizică și matematică au fost puse atunci la lucru, activizând toate conceptele lor tari: spațiu, timp, viteză, temperatură, arcuri de cerc, unghiuri, geometrii neeuclidiene, atrăgând în hora lor alte concepte din spectrul științific: aerodinamică, fizica metalelor, rezistența materialelor, biologie, anatomie, geografie, meteorologie, poate cosmologie? Mai puțin cosmologia lui Laplace. Pentru că brusc am suspectat răspunsul plin de trufie dat de acesta lui Napoleon: Sire, nu am avut nevoie
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
cărunți, cu plete lungi ca a tatei, cu figurile evlavioase, cu ochii aplecați, semănau cu sfinții de pe icoane. Toată lumea mi se părea emoționată, iar eu, obosit de nesomn, moțăiam prin colțurile bisericii. Câteodată mergeam, întovărășindu-l pe fratele Ionică, la horă (gioc) sau la clacă, iar de Sf. Dumitru (hramul bisericii) la strânsură, unde se aduna tineretul satului și din satele vecine îmbrăcați în haine de sărbătoare. Flăcăii se întreceau în strigături și chiuituri și parcă sburdau în sunetul muzicii renumitului
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
baluri grandioase la căminul cultural întovărășite de serbări diversificate - cor, teatru, scenete - unde ne distram de minune și plăcut cu întregul tineret școlar al satului și din satele vecine. Toate aceste jocuri și baluri de la noi începeau de obicei cu hora mare cu strigături: unde joc Horodnicenii, acolo pământul geme, de opinci și de oghele, ca echivalent spiritual al doinei, ambele produse ale spațiului mioritic. De mic copil am trăit în acest univers, în această tulburătoare și fascinantă lume a țăranului
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
pe câmpiile mănoase de la țară, cu el am privit valurile mării și ascultat susurul izvoarelor, cu el ne-am odihnit și gustat mirosul parfumat în arșița de vară sub teiul plin de floare, cu el am cântat și jucat la horele și șezătorile noastre peste care se leagă de mii de ani dorul din doine și tânguirea fără leac a mioriței, cu el mamele ne-au cântat duios și șoptit într-o limbă frumoasă deasupra leagănelor copilăriei noastre. De un veac
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
celor două Principate Române, s-a serbat, în mijlocul unei bucurii delirante, cea dintâi manifestare a întregirii complete a neamului, temelia României Mari. Au ținut cuvântări înflăcărate: I.I.C.Brătianu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Ion Nistor și s-a încins în jurul statuii hora simbolică a unirii în care s-au prins miniștri, deputați, senatori, soldați și țărani”. Generalul de corp de armată Constantin Prezan, șeful Marelui Cartier General Român, primind ofițerii din Corpul voluntarilor transilvăneni și bucovineni la Iași 1917. Regele Ferdinand I
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
creații. După obiceiul demult încetățenit în acel spațiu spiritual, a ur- mat tradiționalul spectacol cu specific de An Nou, prezentat de trupa satului: urși, capre, tobe, clopoței, personaje cu măști simbolice. În final, oaspeții au fost invitați să încingă o horă românească, îmbră- cați în costume naționale românești. La sfârșit, Petrică, ginerele, s-a dat și el în... spectacol, potolindu-ne setea - cam accentuată - cu admirabilul vin de Panciu, din via proprietate personală. Și mai bine i-am cunoscut pe Monique
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
în Principate a spectacolelor de operă și cu adoptarea muzicii europene în armată (menită a înlocui meterhaneaua și tubulhaneaua), „compozițiunile lăutărești - ne informează N. Filimon - începură a lua un caracter european, amestecat cu cel turcesc; prima și secunda parte a horelor începură a se compune din imitațiunea vreunui vals sau mazurcă, iar finalele era luat din muzica orientală. Acest gust de compozițiune amfibie începu la anul 1830 și dură până la 1858, iar de aci înainte începu a se auzi din timp
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
tors din caierul greu al vremii o zi minunată. Așteaptă să tragă poștalionul în piață. Vino, scutură-ți părul, unduiosul, de zână, hai să plecăm pe drumul de-argint spre Milcov. - Mi-ești dragă. Să ne prindem și noi în hora de aur - "...să dăm mână cu mână..." 1. Atipică, eretică modalitate de a scrie la 1959 despre unire! În cele din urmă, acest poem nici nu este cu adevărat unul politic, în ciuda titlului. E delicios să observi cum celebrul hemistih
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
declarații de dragoste nutrite nu numai de energia sufletească proprie, ci și de energia transmutată a altora. Tot ceea ce atinge, pneuma lirică din poemele ivănesciene transformă, ca un Midas al erotismului, în iubire. Însă nu numai acest citat recondiționat din Hora Unirii face parte din jocul intertextual în care ne implică Sonetul despre Unire. Există, dacă nu citate, atunci cel puțin pastișe sau prelucrări discret presărate în corpul poemului, pe care ochiul atent le descoperă cu delicii. Propoziția pe care i-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
emitent care se adresează unui lector invitat să devină parte a universului fictiv: "Eu zic să fim optimiști și să ne lipim cu burta de/ pământ râzând în hohote, arzând în hohote. Să punem, domnule,/ mână de la mână poate iese hora (...)/ trage brazda apăsat, băiete, că te privește din ceruri/ omenirea adică nimeni dar cu stele multe." (Metoda cârtiței 1, George Alboiu). Geo Dumitrescu adoptă un discurs personal, fără a fi confesiv. Eul poetic, deși prezent mereu în texte, se distanțează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
săptămîni voi avea plăcerea să vă văd și să-i tragem un chef monstru la București”, îi scria din Dărmănești-Bacău, la 21 nov. 1915, căpitanul N. Vulovici lui C. Ș. Făgețel)6), „tămbălău monstru”, „concert monstru”, „meeting monstru”, „grevă monstră”, „horă monstră”7) etc. într-o lume cu „nervii iritați”, la noi ca și aiurea, sînt tot mai mulți cei care - vorba lui Caragiale - „simt enorm și vă[d] monstruos”. încărcat cu amărăciune sau cu ură, cuvîntul „monstru” se întîlnește, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
europene, poeții (unii dintre ei și jurnaliști) sînt cei mai sensibili la fenomenul mondenității. Pictorii romîni nu par atrași de scenele de bal și de cabaret, precum Renoir, Van Gogh, Toulouse Lautrec, Gustav Klimt, Degas. Subiectul la care rămîn e hora. 12. „Dintr-un text comun”, op. cit., p. 334. într-una din postumele sale, „Verset slav”, figurează și cuvîntul „tango”. 13. „Bucăți de noapte”, loc. cit., p. 321. 14. „Dormitînd”, op. cit., p. 78. Ca unul care le frecventează rar, Bacovia reține
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iernateu, cu pictură); - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, Poeni, cu pictură; - m. n.: peșteră; - centru etnografic și focloric: port popular și realizatori de costume populare, vatră folclorică, formație laureată de dansuri populare, meșteri În arta cioplirii lemnului - sat Șerbănești; - festivalul „Hora costumelor” - parada costumelor populare În luna aprilie; - festivalul „Brîul de aur”, luna septembrie, o trecere În revistă a formațiilor de dans din județ; - muzeu sătesc - colecție școlară; - pensiuni turistice. BERISLĂVEȘTI. - rezervație arheologică: castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
noi? Ce-ar fi deci "să dăm mână cu mână", să încropim o organizație civică a celor care sunt uimiți și triști că idealurile, suferințele și lupta lor pentru mai bine sunt batjocorite de escroci de Iași care au făcut hora unirii cu mafioți "dă" Bucuresci, vânzându-ne încă o dată. Astăzi, ca și ieri. E timpul ca partidul care a pozat în forța politică ce asumă revirimentul nostru să se trezească din letargie și să învețe să ia deciziile corecte, să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
găștii. Să nu uite că riscă să piardă, din cauza unui ciocoi local care-și face mendrele nestingherit, sprijinul pe care îl cer la testul electoral decisiv din toamnă. Noi, cei care vom lega în această perioadă o invizibilă, dar intransigentă "horă a uimirii", nu-i vom lăsa să uite și le promitem o lecție să țină mine. 150 de ani. Le promitem să-i băgăm în... poveste. 5 februarie 2009 Citit ca atare, à la roumaine, titlul posibil al acestei notații
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sunt oferite imagini ale caselor de la intrarea În sat: casa Învățătorului Zaharia Herdelea, de fapt a familiei Rebreanu din Prislop, a lui Macedon Cercetașu, a primarului și a lui Alexandru Pop- Glanetașul, tatăl personajului principal al romanului. Acțiunea Începe la hora din sat, că era Într-o duminică; la horă iau parte locuitorii satului. Ion nu joaca Însă cu Florica lui Maxim Oprea, iubita lui, chiar dacă petrecerea are loc bătătura casei acesteia, ci cu Ana lui Vasile Baciu, promisă de tatăl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
casa Învățătorului Zaharia Herdelea, de fapt a familiei Rebreanu din Prislop, a lui Macedon Cercetașu, a primarului și a lui Alexandru Pop- Glanetașul, tatăl personajului principal al romanului. Acțiunea Începe la hora din sat, că era Într-o duminică; la horă iau parte locuitorii satului. Ion nu joaca Însă cu Florica lui Maxim Oprea, iubita lui, chiar dacă petrecerea are loc bătătura casei acesteia, ci cu Ana lui Vasile Baciu, promisă de tatăl ei lui George Bulbuc. Acesta din urmă, vrând să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a plecat acasa, iar Ion și cu ceilalți s-au dus la cârciuma satului, unde veneau sătenii să bea ca să mai uite de necazuri. Aici, Ion Îl bate pe George, ca să-și stingă focul de la cearta de mai devreme, de la hora satului. Acestea sunt momentele când Ana este foarte fericită, deoarece credea ca această bataie a avut loc fiindcă Ion o iubea, neștiind adevărul, că acesta Îi dorea doar pământurile. Capitol al doilea, „Zvârcolirea”, evocă momentul când Ion se se trezește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]