4,292 matches
-
Pătrăuți a fost ctitorită în anul 1487 de domnitorul moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Deasupra ușii de intrare se află o pisanie în limba slavonă cu următorul text: ""Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi acest hram în numele cinstitei cruci în anul 6995 luna iunie 12."" Biserica ștefaniană din Pătrăuți este cea mai veche biserică ctitorită de Ștefan cel Mare ce se mai păstrează astăzi în forma ei originară. Bisericile construite anterior de Ștefan cel Mare au
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
lui Hristos (fiind), ca râvnă a dat și l-a scris în anul 7001 și s-a sfârșit (în luna) septembrie, în 30 zile, de l-a dăruit întru rugă sieși în biserică, în mănăstirea de la Petr(ăuți), unde este hramul Înălțării cinstitei Cruci a lui Dumnezeu; și s-a scris în Cetatea Suceava, cu truda mult păcătosului Toader diac, fiul lui Gavriil prezviterul"". Un alt manuscris copiat pentru Mănăstirea Pătrăuți este "Codicele Pătrăuțean". Acesta a fost copiat în 1787 de
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
legat numai de gânduri pișcat (ogar galben roata-i face, șoimel cu aripa-l trage) viuleț, nevătămat.</poem> («Colind» - ATur, 16); ori, în tiparul pur al colindului dunărean-valahic («Colindul Brândușii»): <poem>Zvârliți neamuri cai în hamuri și cătați-l pe la hramuri, în perete scris ca sfinții c-o aripă de erete să își laude părinții. Îl cătară nu-l găsiră lăcrămară și-l lăsară. Cată-l mătuși prin brânduși...</poem> (TGrp, 449 - 451).
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
Domnescul hrisov, din anul 1837 no 126 ”. Schitul a fost închinat, Mânăstirii Neamț, slujită pe atunci de călugari greci, de unde și faptul că, la schitul Orgoieștii Noi, au slujit tot calugări greci. Construirea Bisericii „unde se cinstește și se prăznuiește hramul celui dintre sfinți Parintelui Nostru Neculai Arhiepiscopul Miralichiei făcător de minuni” a început în anul 1792 și a durat mai multi ani. Are o arhitectonică deosebită: înaltă, în formă de cruce, cu trei turle, în interior cu absidii laterale după
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
Inscripția conduce la presupunerea că acest clopot ar fi fost adus de la biserica din Bogdănești. Pe clopotul mare al bisericii este scris ; „"Acest clopot s-au făcut prin osârdia și cheltuiala ieros(hi) monah Teodor proin nacealnic schitului Orgoieștii noi, hramul Sfântului Neculai. Teodor Maricaș, Ion Lazăr maistr(u) t(urnător) a clopotariu. 1840"”. La circa 20 metri est, de biserica schitului a existat un paraclis care, a fost demolat în prima jumătate a anilor 1800. În locul acestuia s-a început
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
de vornicul Ursu Bărboi în perioada 1613-1615. Biserica a fost ridicată după planurile arhitectului grec Andrei Caridis, ajutat de meșterii Atanasie și Gheorghe, greci din Sisani. Biserica este situată în centrul orașului Iași, pe Stradela Bărboi nr. 12. Ea are hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", sărbătorit în fiecare an la 29 iunie. Biserica ctitorită de Ursu Bărboi a fost transformată în 1669 în mănăstire, urmașii ctitorului închinând-o Mănăstirii Vatopedu din Muntele Athos. În această biserică a fost înmormântat în
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
fiind alcătuită din următoarele trei obiective: La începutul secolului al XVII-lea, boierul Ursu Bărboi, mare vornic al Țării de Jos în timpul primei domnii a lui Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623), a construit în Iași o biserică cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Vornicul Bărboi făcea parte din familia Sturdzeștilor, fiind denumit cneaz într-un act din 12 martie 1609. El a participat în 1615 la un complot împotriva domnitorului, împreună cu logofătul Beldiman, hatmanul Sturdza și visternicul Boul
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel", situată în strada Reconstrucției nr. 17, este cel mai vechi lăcaș de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma în Sibiu. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc, pe un teren
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
turistică care vine în ajutorul turiștilor oferind informații,pliante,fotografii ale monumentului etc.Este în curs de amenajare și o parcare pentru autocare.Alături de monumentala biserică, pe teritoriul comunei Fărcașa demne de amintit sunt: Biserica ortodoxă Nouă din Buzești cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” datată din anul 1992, Biserica “Pogorârea Sfântului Duh” din Fărcașa ctitorită în anul 1978, Biserica Romano-catolică cu hramul “Sfântul Nicolae” din Fărcașa, construită în secolul al XIV-lea, Biserica “Sfinții Arhangheli” din satul Sirbi ridicată
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
Alături de monumentala biserică, pe teritoriul comunei Fărcașa demne de amintit sunt: Biserica ortodoxă Nouă din Buzești cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” datată din anul 1992, Biserica “Pogorârea Sfântului Duh” din Fărcașa ctitorită în anul 1978, Biserica Romano-catolică cu hramul “Sfântul Nicolae” din Fărcașa, construită în secolul al XIV-lea, Biserica “Sfinții Arhangheli” din satul Sirbi ridicată în anul 1998, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Tămaia construită în anul 1889 și Biserica greco-catolică cu hramul “Adormirea Preacuratei” din satul
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
1978, Biserica Romano-catolică cu hramul “Sfântul Nicolae” din Fărcașa, construită în secolul al XIV-lea, Biserica “Sfinții Arhangheli” din satul Sirbi ridicată în anul 1998, Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Tămaia construită în anul 1889 și Biserica greco-catolică cu hramul “Adormirea Preacuratei” din satul Tămaia, precum și Bisericile penticostale Bettel din Sîrbi și Elim din Fărcașa. Deasemenea pe teritoriul comunei mai pot fi vizitate trei cimitire evreiești: Buzești,Tămaia(reabilitate) și Fărcașa- în curs de reabilitare. Un alt obiectiv turistic îl
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
Porumbacu de Jos, după cum și biserica catolică din Porumbacu de Jos avea o filie în Racovița cu patru credincioși. Principalul eveniment al celei de a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost fără îndoială, zidirea bisericii actuale cu hramul „Sfânta Treime”, sfințită în anul 1887 de mitropolitul greco-catolic Ioan Vancea, trecută în anul 1948 în folosința Bisericii Ortodoxe Române de către autoritățile comuniste. La data de 21 septembrie 1874, parohia este vizitată de către mitropolitul Ioan Vancea de Buteasa, ceea ce infirmă
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
în acest an există mențiuni privind prezența din nou în sat a 10 credincioși de rit ortodox. În documentele parohiei apar in această perioadă mențiuni despre sigiliul său, care avea o formă oval-orizontală, având în câmpul sigilar chipul Sfintei Treimi, hramul bisericii, pe marginea căruia se afla următoarea legendă: ""Sigilulu parohiei greco-catolice din Racoviția"" Este de menționat că în 1938 sigiliul parohiei avea aceeași reprezentare iconografică, legenda fiind modificată în ""Oficiul parohial greco-catolic Racovița"". Începutul secolului al XX-lea a adus
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
a mai descoperit un tezaur monetar format din 206 monede de argint, dintre care 189 denari de la Clodius Albinus la Gardian III și cinci antoninieni de la Trebonianus Gallus. Pe teritoriul localității Apoldu de Jos a fost semnalată o biserică cu hramul "Sfântului Toma", anul 1384 și o fortificație în jurul bisericii, în anul 1658, când trupele principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea ocupă și jefuiesc întregul ansamblu. Apoldu de Jos a aparținut până în anul 1876 de Scaunul Miercurea, unitate administrativă componentă a
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
și Fizeș în anul 1341. Biserică de lemn din Sârbi a fost ridicată în anul 1707, perioadă în care biserică ortodoxă română este supusă represaliilor datorate dependenței Transilvaniei de regimurile de la Viena și Budapesta. Biserică de lemn din Tușa cu hramul "Sf. Arhangheli", a fost construită la sfarsitul secolul al XVII-leasecolului al XVII-lea, din lemn masiv și bine conservata. Economia comunei este predominant agricolă, bazată pe cultură plantelor și creșterea animalelor, exploatarea fânețelor și pomicultura. În prezent, pe cursul râului
Comuna Sâg, Sălaj () [Corola-website/Science/310745_a_312074]
-
un coc la spate și ar putea fi identificată cu Iunona sau Venus. În satul Motiș, pe o culme din apropiere s-a descoperit o așezare medievală. În anul 1414, în sat se construiește în stil gotic biserica ce poartă Hramul "Sf. Martin", biserică de tip sală, fără turn. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul construcțiilor sia materialelor de construcții, industriei de prelucrare a lemnului, producției de piese auto, în domeniul morăritului și panificației, comerțului, serviciilor și agroturismului. Activitatea
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
Biserica din Brătia, cu hramul Sfânta Treime, a fost biserica parohială a localității Brătia, cătun inclus în anul 1968 în satul Axintele. Biserica este situată în mijlocul cimitirului ce se vede pe dreapta drumului județean Coșereni-Axintele. Arhitectura este de tip sală accesul făcânduse prin pridvorul scund
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
finalizarea lucrărilor, lăcașul de cult a fost resfințit la 26 aprilie 1915 de către mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei și Sucevei. Pe peretele vestic, în dreapta intrării, se află o placă de piatră cu următoarea pisanie: Această sfântă și dumnezeească biserică cu hramul marelui mucenic Gheorghie zidită de fericitul întru pomenire Io Ștefan Voevod cel Mare domn al Țerii Moldovei stricându-se în cursul vremilor s'au prenoit în glorioasa și binecuvântata domnie a Maiestății sale Carol I rege și domn al României
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
este un lăcaș de cult ortodox care se află în satul Bârnova din județul Iași. Biserica este situată la o distanță de circa 6 kilometri de Hanul Trei Sarmale din Iași, în apropiere de Primăria comunei Bârnova. Biserica cu hramul "Sfântul Ioan Botezătorul" din comuna Bârnova a fost ctitorită de către fiii omului politic Ion C. Inculeț (1884-1940), care a îndeplinit funcțiile de președinte al Sfatului Țării din Basarabia (care a decis la 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România) și
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
Inculeț, împreună cu niște meșteri, a reparat mormântul. În perioada regimului comunist, biserica nu a fost folosită, fiind închisă, iar Parohia Bârnova și-a avut sediul la Mănăstirea Bârnova. S-a slujit în biserică doar de două ori pe an, la hram. După Revoluție, în anul 1992, acest sfânt locaș a trecut din nou în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Parohia Bârnova trecând cu slujbele în Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul". În fiecare an, la data de 27 martie, cu ocazia aniversării Unirii
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
Datorită unei chemări lăuntrice, dar și sub înrâurirea starețului mânăstirii Pecerska, arhimandritul Zaharia Kopâstenski, a hotărât să se călugărească. Astfel, după ce se va pregăti, începând din 1622, duhovnicește la moșia sa din Rubiejovka, unde a zidit și o biserică cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, va fi tuns în monahism, la Lavra Pecerska, după anul 1625. În toamna anului 1627 a fost ales egumen al mânăstirii, la vârsta de 31 de ani. Situația ortodoxiei în acea perioadă era tulbure
Petru Movilă () [Corola-website/Science/308914_a_310243]
-
din închisoare ca urmare a amnistiei colective, PS Evloghie s-a stabilit la București și-a cumpărat o casă pe strada Televiziunii nr. 13, în cartierul Militari (sectorul 6), unde va fonda o mânăstire de călugări pe stil vechi, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Biserica Mânăstirii era înconjurată de case și domina împrejurimile prin turlele ei zvelte. Organele Miliției au încercat să-l alunge din localitate pe motiv că nu avea mutație. A întocmit numeroase memorii, în care cerea cu insistență
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
fost îngropat în pronaosul bisericii de la mânăstirea întemeiată de el, pe care a construit-o cu ucenicii săi și din donațiile unor credincioși care l-au cunoscut și urmat. Până la Revoluția din decembrie 1989, biserica Mânăstirii de stil vechi cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din București a fost dărâmată de 4 ori (în anii 1968, 1970, 1974 și 1983). Ultima demolare a avut loc în data de 26 mai 1983, biserica de la Mânăstirea "Adormirea Maicii Domnului” fiind demolată de buldozere până la
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură care o compun, naos, pronaos, altar, pot fi datate intre 1630 - 1650 fiind tipice pentru această perioadă de construcție a bisericilor românești din
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
duc la concluzia că la clădirea bisericii, meșterii au urmat intenționat felul de clădire al lăcașului de lemn, fiindcă nu cunoșteau încă biserici răsăritene de zid, care să le fi servit de model. Pentru aceste considerații, socotim că biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Comăna de Jos are o vechime apreciabilă, fiind mult mai veche decât alte biserici de zid din Țara Oltului. În altar, pe o grindă de stejar care ține catapeteasma, se vede o însemnare de meșter din care
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]