9,802 matches
-
principal în obținerea unor avantaje nepermise față de cei ce respectă legea. De asemenea, este dificil de arătat că infractorii și-au "dorit" într-un sens real să obțină pedeapsa. În plus, deși teoria avantajelor nepermise poate fi considerată o teorie ideală pentru justificarea pedepsei, apare întrebarea dacă poate fi efectiv aplicată în societatea actuală. Cu alte cuvinte, cei ce comit infracțiuni chiar dobândesc un avantaj injust 123? Teoriile care pun accentul pe blamul public ce însoțește pedeapsa reprezintă un punct de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
despre drept, gândirea face automat o conexiune cu normă, regulă, lege, regulile juridice fiind etaloane sau măsuri abstracte ale conduitei, ce nu pot exista decât prin intermediul raporturilor intersubiective. Morala, deși nu se rezumă la reguli, cuprinde și ea norme, tipuri ideale și modele exemplare prin care se urmărește reglementarea raporturilor dintre indivizi. Înclinațiile sociale naturale ale oamenilor furnizează materia primă a vieții morale: "motivațiile generale care ne conduc spre ea și care îi oferă direcția de bază"1. Faptul că dreptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mea”, „Învățătoarea pe care o visez”, „școala ne așteaptă”, copiii sunt stimulați să picteze pe o jumătate a colii de hârtie „Chipul educatoarei mele”. Într-o activitate ulterioară, pe cealaltă jumătate a colii de hârtie vor reda plastic „Portretul învățătoarei ideale”. Se aduce „Coșul florăresei”, plin cu flori confecționate de copii din hârtie glasată. Educatoarea împarte copiilor bani (simboluri), și le precizează că vor putea cumpăra cu ei flori din care vor face două buchete, unul pentru d-na educatoare, altul
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
Cerghit 2002: 47-49. 21 Mattelart 1996: 9. 22 Utilizăm aici sintagma ,,forme neliterare" prin raportare la normele limbii române literare actuale. 23 Din perspectiva eventualilor factori perturbatori, s-a realizat distincția între următoarele situații posibile în planul procesului comunicării: situația ideală caracterizată prin nici un factor perturbator, prin nici o pierdere de informație; situația optimă în care 60-90% reprezintă semnal, iar restul factor perturbator; situația de maximă nedeterminare în care raportul semnal factor perturbator este de 50% 50%; situația critică (de blocaj) în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
102 Vezi, de exemplu, schema după gradul de generalitate a finalităților educației: Ion T. Radu, apud Albulescu-Albulescu 2000: 20. 103 Ezechil 2003: 27 104 Voiculescu 2003: 53. 105 Reflectând, după Albulescu-Albulescu 2000: 19, determinarea socială, determinarea culturală și modelul dezvoltării ideale a personalității. 106 Vezi, în acest sens, și opinia potrivit căreia important este a ști să fii. 107 Văideanu 1998: 52-54. 108 Rosenberg 2005: 15. 109 Bârlogeanu 2002: 27. 110 ,,un învățământ diversificat, care permite și stimulează rutele individuale de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cât și operațiile executate în interiorul întreprinderii. 9. Integrarea și evaluarea pe ansamblu a programului de fiabilitate trebuie efectuate de către un organism care acționează independent față de factorii ce răspund de aplicarea măsurilor de detaliu necesare pentru obținerea fiabilității cerute. Aceste principii ideale de organizare în vederea obținerii fiabilității sunt prea minuțioase pentru a putea fi aplicate tuturor produselor, inclusiv celor de mărime și complexitate ridicată; este însă imperios necesar să se depună eforturi pentru a se asigura condiții de realizare a fiabilității cât
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
fiabilității sunt prea minuțioase pentru a putea fi aplicate tuturor produselor, inclusiv celor de mărime și complexitate ridicată; este însă imperios necesar să se depună eforturi pentru a se asigura condiții de realizare a fiabilității cât mai apropiate de principiile ideale enumerate de mai sus. Pentru o întreprindere producătoare de subansambluri, efortul orientat de asigurare a fiabilității va fi probabil de natură corectivă și se va concentra asupra colectării și analizei datelor de funcționare la beneficiar, necesare pentru măsurarea fiabilității și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
iși semneze numele pe certificatul de căsătorie), dar atrăgătoare și plină de compasiune (i s-a făcut milă de Blake auzind cum a fost acesta respins anterior). Deși fiica a unui zarzavagiu din Battersea, avea să-i fie o companie ideală pentru întreaga viață; deși căsătoria este un succes, nu vor avea copii. Îl ajută să coloreze picturile. *1782 William Herschel este numit astronom regal de George al III-lea (astronomul personal al regelui). ¶ Lavoisier formulează prima versiune a legii conservării
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Verhulst", formulată în 1845 de către B.F. Verhulst (legea creșterii pentru "sisteme intercuplate periodic"), în care apare o rată a creșterii variabilă, intercuplată (procesul de creștere este nonlinear). Situația reală a populației de iepuri este exemplul cel mai concludent: în condiții ideale, iepurii se înmulțesc fără probleme, iar creșterea acestei populații se poate încadra numeric în șirul crescător al lui Fibonacci. În situația reală, însă, apar obstacole naturale, printre care dușmanii iepurilor, ca vulpile. Acestea, hrănindu-se cu iepuri, isi sporesc numărul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ajung în prag de extincție, isi refac populația iepurii, etc. Astfel, în natură reală, căzută din Spirit, trecerile de tipul salturilor, fie ele periodizări, dublări ale perioadei sau treceri de la periodicitate la haos, se supun numărului Feigenbaum.87 În natură ideală, în care nu există extincție, ci doar expansiunea infinită a vieții, guvernează legea structurală a șirurilor de tip fibonaccian și a numărului de aur. În acest sens, în poemul America Blake descrie Eternitatea tocmai că expansiune eternă a vieții: în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de fier: expansiunea vieții este curmata periodic de obstacole ale Naturii căzute din Spirit, acesta din urmă fiind Viața pură și imposibilitatea extincției vieții. Așadar, din perspectiva acestor numere-legi ce guvernează structurile-procese din natură (natură fizică, reală, și natura edenica, ideală, transcendență), haosul este de fapt o dinamică ordonată de un înalt grad de complexitate. Tocmai acest model oscilant, sugerat în fragmentul de mai sus din "Căsătoria Cerului cu Iadul", este fundamental în întreaga gîndire a lui Blake și se manifestă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Nemuritoarele turnuri și-înalță, ce fost-a-n pădurea lui Dumnezeu construit De către Ariston, regele frumuseții, pentru a sa răpită mireasă."96 Aici Blake vorbește despre arhetipul celest după care erau construite cetățile în Vîrstă de Aur, localizînd această epoca ideală în Oceanul Atlantic, între Albion (Anglia) și America, în presupusa Atlantida. Lumea de Aur a lui Blake, deoarece se află în "pădurea lui Dumnezeu", ar putea semnifică și "lumea" merelor de aur, sau Grădină Hesperidelor, care, în interpretarea lui Vossius, este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
definiția lui Blake din Toate Religiile sînt Una: "formele tuturor lucrurilor provin din Geniul lor, care era numit de cei Vechi Înger și Spirit și Demon."135 Geniul este evident Prolificul. Blake este astfel în mod mărturisit platonician: "Cunoașterea Frumuseții Ideale Nu este Dobîndită. Ea se Naște o dată cu noi. Ideile Înnăscute se află în Orice Om, născute o dată cu el; ele sînt într-adevăr El însuși. Omul care spune că nu avem Nici o Idee Înnăscuta cu siguranță este un Neghiob și un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ea devine izvorul din care se produce cultura"124); ea apare, de asemenea, cu sensul de personalitate a poporului ("Poporul cuprinde, în fondul său, toate aptitudinile membrilor săi, și de aceea personalitatea sa (cultura sa) apare ca o potențialitate armonică ideală"125). Cultura nu se află însă într-o identitate perfectă cu personalitatea, fiindcă aceasta din urmă este doar formă a energiei, iar cultura este și orizontul nou al evoluției energiei personalizate. Am putea spune despre cultură că este "istoria" energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea este principiul legăturii conceptului libertății cu conceptele naturii ("conceptele mecanice ale naturii"); la C. Rădulescu-Motru, libertatea are două sensuri: 1) este "schemă" de aplicare a aptitudinilor sintetizate într-un gen de muncă; 2) este activitatea "după norme sociale și ideale" mijlocită de factorii sufletești care alcătuiesc personalitatea. În esență, libertatea constituie forma muncii ca activitate a personalității. Exersarea liberă a aptitudinilor nu este un act care are valabilitate în sine, adică nu este un act independent de natură; căci aptitudinile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Voința liberă, care susține deprinderile personalității, este posibilă numai în viața socială, căci numai prin normele sau imperativele morale ale acestei vieți este dată omului posibilitatea să se ridice deasupra determinismului biologic și să se conducă după valori sociale și ideale"137; e. în cele două filosofii, omul are o dublă determinare: fenomenală și morală, la Kant; "fizică" și culturală, la Rădulescu-Motru. (Raportându-ne la personalitate, putem spune că determinarea fenomenală a omului ține de structura biologică și de cea psihologică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii, ci ca având demnitate ontică în sine. Astfel, personalitatea individului și cea a poporului vin "de jos", spune Rădulescu-Motru; adică vin amândouă din "energia solului", din condiționări (cauzale) naturale. Deși personalitatea poporului nu este, până la urmă, decât o construcție ideală, în vreme ce personalitatea individului este un fapt real. Personalitatea însă, fiind cristalizată în jurul unui eu, iar acesta având ca atribut esențial atitudinea anticipativă, face ea însăși parte dintr-o ordine de finalitate. În plus, personalitatea se definește printr-un mod de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
accentuat "aristotelician" apare și în Personalismul energetic: "Poporul este nu numai înaintea individului, dar este și mai complet decât individul. Poporul cuprinde, în fondul său, toate aptitudinile membrilor săi, și de aceea personalitatea sa (cultura) apare ca o potențialitate armonică ideală; pe când individul cuprinde în fondul său numai anumite aptitudini, și de aceea personalitatea sa apare ca o realizare specială sau concretă a acestor aptitudini"196. Argumentele lui C. Rădulescu-Motru pentru ideea culturii ca pesona-litate (în genere) pornesc de la premisa că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sau concretă a acestor aptitudini"196. Argumentele lui C. Rădulescu-Motru pentru ideea culturii ca pesona-litate (în genere) pornesc de la premisa că, asemenea personalității, cultura este echilibru sufletesc. Totuși, ea este tip, nefiind "personalitate în corp concret"; "Cultura are o structură ideală: este mai mult o realitate potențială. Ea este ceva mai mult decât media statistică a personalităților concrete din sânul unui popor; este personalitatea ideală, la care fiecare personalitate concretă contribuie ca o componentă."197 Idealitatea culturii ca tip de personalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este echilibru sufletesc. Totuși, ea este tip, nefiind "personalitate în corp concret"; "Cultura are o structură ideală: este mai mult o realitate potențială. Ea este ceva mai mult decât media statistică a personalităților concrete din sânul unui popor; este personalitatea ideală, la care fiecare personalitate concretă contribuie ca o componentă."197 Idealitatea culturii ca tip de personalitate nu înseamnă ne-realitatea ei. Doar că personalitatea individuală este mai concretă decât cultura; reale sunt, însă, amândouă, deopotrivă. Tipul de cultură reprezintă configurația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dovedi vreodată că o anumită structură personală specifică reprezintă ipostaza desăvârșită a personalității energetice; știința personalității nu poate produce argumente privind constituirea fenomenal-istorică a unei personalității energetice identice idealului de personalitate. Cultura mijlocește apariția idealului (nu a personalității energetice ca ideal) și activează modelul corespunzător lui. Fiindcă potrivit idealului are loc în individ ordonarea aptitudinilor în vederea exercitării unui gen de muncă, personalitatea energetică cuprinde în sinteza sa elemente culturale. Într-un fel, cultura este mediul în care se formează și activează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cognitivă" nedisimulată în spațiul reconstrucțiilor lumii și omului, propunând modele de umanitate, teorii asupra unor elemente de viață omenească integrate într-o viziune generală etc. Ele mențin în orizontul reflecției problematica transcendenței, dar acordă o valoare peste măsură părții (condiției) "ideale" din om. Legătura lor mult prea adâncă și semnificativă cu teologia și, în genere, cu experiența religioasă le despecifică, uneori, le scoate din orizontul filosofiei. Personalismul lui Ch. Renouvier este un bun exemplu pentru ceea ce susțin acum. Există însă chiar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
the evolution, the finality and the personality this interpretation reveals also the idea of the man's presence in the structure of the world, in the centre of equilibrium between the natural conditioned and the Unconditional. As man approaches the ideal of the energetic personality, he also approaches the nature. No personality, neither the vocation that brings the new in social life, has in its structure only cultural determinations, but also natural conditionings, the dispositions that make possible the exercise of
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lor spre a rămâne singur să-i aștepte pe Elenă și Arrigo cu care avea convenită o întâlnire. O sărbătoare de logodnă, care urmează să aibă loc în această seară la capelă din apropiere de Santa Rosalia, va fi ocazia ideală pentru răscoală pe care Arrigo se oferă să o conducă. Procida se îndepărtează iar Arrigo îi declară dragoste Elenei și îi promite să-i răzbune fratele ucis (duetul Quale, o prode, al tuo coraggio,). Béthune îi aduce lui Arigo o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a lui Del Monaco. Cu douăzeci de ani mai înainte, Del Monaco fusese avertizat să nu interpreteze rolul Otello, întrucat vocea lui nu avea nimic în comun cu cea a lui Ramon Vinay, cel care la vremea respectivă era interpretul ideal al rolului pe întreg mapamondul. Lui Vinay i se spusese la rândul său că doar o voce cu un sunet pătrunzător precum cel al lui Giovanni Martinelli putea da glas rolului lui Otello. Cu ceva ani mai înainte, Martinelli fusese
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]