86,363 matches
-
trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție (părinți adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Hotărârea de Guvern nr. 1435 din 02 septembrie 2004, au adus modificări importante în ceea ce privește documentele solicitate în dosarele de adopție și forma acestora. Al doilea a făcut referire la selecția județelor și implicit a DGASPC-urilor în arhivele cărora am identificat dosarele de adopție. Intenția noastră a fost de a selecta județe care să aparțină istoric și cultural unor regiuni diferite ale țării pentru a asigura o variabilitate culturală cât mai ridicată a cazurilor. În îndeplinirea acestui criteriu am întâmpinat o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea familiilor adoptatoare sunt de etnie maghiară (82,76%) și aparțin religiei romano-catolice (72,41%). La nivelul județului Bihor, 77,6% dintre adoptatori sunt de etnie română, iar 20,4% dintre adoptatori sunt de etnie maghiară. La nivelul acestui județ identificăm o mare eterogenitate religioasă a adoptatorilor. Astfel, 59,2% sunt ortodocși, 12,2% sunt romano-catolici, 8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
8,2% sunt reformați, 20,4% aparțin altor confesiuni: protestantă, baptistă, penticostală, adventistă de ziua a șaptea, unitariana sau mormoni. Adoptatorii români sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari sunt romano-catolici sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ridicat de copii de sex masculin adoptați (52,5%). Din punct de vedere al etniei, 55,7% dintre copiii adoptați au fost declarați români, 23% au fost declarați maghiari, 7,4% rromi, iar pentru 13,9% etnia nu a fost identificată, neavând nici maternitate, nici paternitate recunoscută. Totodată constatăm faptul că, majoritatea copiilor sunt declarați ca aparținând unei etnii sau alteia în funcție de etnia mamei și declarațiile acesteia. Analiza documentelor care atestă istoricul medical ne indică faptul că, majoritatea copiilor sunt clinic
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4 ani de către o familie care, anterior a adoptat și un alt frate de-al său. Ei nu sunt însă singuri la părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Infertilitate secundară / boli 9,0 3. Celibatar 5,7 4. Adoptator Părinte vitreg 3,3 5. Rude IV 2,5 6. AMP 3,3 7. Altă variantă 6,6 Total 100,0 În interiorul fiecăreia dintre aceste șapte categorii, se pot identifica motive de adopție specifice pe care le prezentăm în rândurile care urmează. Precizăm că, acestea au fost identificate în cererile înaintate pentru adopție, analizate în trei dintre județele în care s-a realizat cercetarea: Sibiu, Argeș și Brașov. Așa cum ne-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2,5 6. AMP 3,3 7. Altă variantă 6,6 Total 100,0 În interiorul fiecăreia dintre aceste șapte categorii, se pot identifica motive de adopție specifice pe care le prezentăm în rândurile care urmează. Precizăm că, acestea au fost identificate în cererile înaintate pentru adopție, analizate în trei dintre județele în care s-a realizat cercetarea: Sibiu, Argeș și Brașov. Așa cum ne-am așteptat, infertilitatea, în principal în forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
69,7%). Nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. Astfel am identificat frecvent în declarațiile privind motivele pentru adopție sintagme de tipul: "Simțim un sentiment de privațiune datorat neputinței de a avea un copil..." "...ducem dorul unui copil în viața noastră..." "...simțim un gol în suflet..." "...avem un suflet pustiit..." "...viața fără
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
decesul fiicei noastre l-a lăsat în sufletele noastre." O altă categorie este a acelora care au dat naștere unui copil biologic cu probleme de sănătate fizică și/sau mintală și-și doresc în mod special un copil sănătos. Am identificat de asemenea familii care, deși au un copil biologic sănătos, adoptă din dorința de a oferi un frate/o soră acestuia. Noi avem un copil al nostru, dar întotdeauna am dorit să avem doi copii. Eu am crescut singură la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vedere incidența într-o continuă creștere a ratei recăsătoriilor 295, precum și nașterea unui număr tot mai mare de copii în afara căsniciei 296, adopția a devenit un proces benefic și din ce în ce mai solicitat pentru construcția sau reconstrucția unității familiale. În acest sens identificăm un procent de 3,3% dintre adoptatori care adoptă copilul/copiii partenerului marital. Aceste adopții sunt înfăptuite de cele mai multe ori din preocuparea celor doi parteneri de a-l asigura pe copil, nu numai social și afectiv de dăruirea lor ci
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acelora care, prin profil și motivație nu se înscriu în nici una dintre celelalte șase categorii. Această categorie cuprinde un procent de 6,6% dintre adoptatori. Declarațiile lor se plasează în sfera responsabilității sociale și a altruismului. Astfel, cel mai frecvent identificăm în declarațiile lor afirmații de genul: "Dorim să adoptăm pentru a oferi siguranță la doi copii, o viață mai bună și să-i creștem în așa fel încât să devină niște adulți responsabili." " Avem posibilități materiale și am vrut să
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
legată de stare de sănătate Adoptatori cu infertilitate primară Nespecificată (-3,18**) Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1,96*) Clinic sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii ai căror părinți biologici nu au putut fi identificați. Alții dimpotrivă, și-au exprimat dorința expresă de a adopta un copil cu situație familială cunoscută, o parte dintre aceștia solicitând ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii ai căror părinți biologici nu au putut fi identificați. Alții dimpotrivă, și-au exprimat dorința expresă de a adopta un copil cu situație familială cunoscută, o parte dintre aceștia solicitând ca părinții să fie sănătoși din punct de vedere fizic și psihic, să nu fi săvârșit fapte penale sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
punct de vedere al vârstei și al etniei. Chiar dacă majoritatea cuplurilor își doresc copii cu vârstă sub 1 an, este mult mai probabil să adopte copii cu vârstă între 1 și 3 ani. Din punct de vedere etnic nu am identificat o probabilitate semnificativă în dorința exprimată de către cuplurile infertile de a adopta copii de o etnie sau de alta. Ce putem afirma este faptul că, există o probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reprezentativă asupra populației de adoptatori care a adoptat până în prezent copii din rândul celor considerați cu nevoi speciale și îndreptarea strategiilor de promovare a acestei forme de adopție și de recrutare a posibililor adoptatori din rândul acesteia. Coyne et al302 identificau ca barieră în stimularea adopției copiilor cu nevoi speciale utilizarea unor strategii de selecție a părinților adoptatori similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru toate categoriile de copii. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, structura familiei, statusul socio-economic al familiilor care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm necesar, vom recurge la interferențe cu altele perspective teoretice, prezentate în capitolul 3, precum: teoria rolului social, teoria dezvoltării familiale sau teoria atașamentului. Ne propunem să identificăm factorii de stres cu care se confruntă părinții adoptatori, resursele disponibile acestora, influența factorilor de stres și a resurselor disponibile asupra adaptării mamelor adoptatoare în procesul de adopție. 5.1 Abordări teoretice În 1949, Reuben Hill a pus bazele modelului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Pentru părinții adoptatori s-au dovedit, în diferite studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în procesul de adaptare post-adopție, resursele informaționale, dobândite anterior adopției. Le vom avea și noi în vedere în cadrul acestui studiu, în încercarea de a identifica preocuparea părinților adoptatori de a se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile de specialitate (medicale, psihologice, de asistență socială). Pe lângă acestea avem în vedere resursele economice, dar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat la expectanțele adoptatorilor. Strategiile de coping pot fi definite ca efortul emoțional, cognitiv și comportamental de a face față unor factori/situații stresante. McCubbin și Patterson 310 identifică trei mecanisme de coping: evitarea, eliminarea și asimilarea. Evitarea reprezintă efortul familiei de a nega sau ignora factorul stresor și alte solicitări considerând/sperând că acesta va dispărea sau se va rezolva de la sine. Eliminarea este un efort activ al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
atât de protecție la asistent maternal profesionist, cât și de protecție în centru de plasament. 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui capitol vom utiliza tehnici de analiză descriptivă pentru a prezenta starea de sănătate psiho-fizică a copiilor așa cum a fost percepută și declarată de către
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptați prezentau în momentul adopției cel puțin una dintre tulburările enumerate mai jos. Este foarte important de semnalat însă că, în momentul studiului, doar 35,6% dintre copii mai prezentau aceleași tulburări. De altfel aceste rezultate sunt concordante cu cele identificate în alte studii, care demonstrau o capacitate mare de recuperare a copiilor, după momentul adopției 318. Tabelul 5.1 Frecvențe relative și absolute ale copiilor care au prezentat tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate în momentul adopției, respectiv în momentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nutriționale și ale mecanismului imunitar în momentul adopției. Cele mai frecvente probleme din această categorie sunt: greutatea scăzută, rahitismul și imunitatea precară. În momentul studiului, doar 9,3% au mai prezentat tulburări din această categorie. În tabelul 5.2 putem identifica asocierile dintre aceste tulburări. Astfel, constatăm asocieri semnificative între greutate, înălțime și tulburările de nutriție. De asemenea constatăm asocieri importante între rahitism și anemie. Imunitatea scăzută se asociază cu toate celelalte variabile. Tabel 5.2 Asocieri între tulburările în dezvoltarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
evaluat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură, preocuparea proprie de a se informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au informat despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți părinți adoptatori, iar 28,9% nu s-au informat despre serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare. Dacă obținerea unor informații generale a intrat foarte puțin în preocuparea de informare a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se informa despre acele aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici ai copilului adoptat (M=2,59), procedura de adopție (M=2,98) și caracteristicile copilul pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]