3,043 matches
-
două alternative: fie "îmburghezirea", conștientă sau nu, fie lupta pentru o cauză iremediabil pierdută. Leninismul romantic a ales ultima variantă, deși prin fundamentarea sa naționalistă se poate considera că era deja "îmburghezit" într-o anumită măsură, deoarece recursese la categorii identitare și legitimatoare non-leniniste. Pe de altă parte însă, structura sa leninistă s-a dovedit a fi suficient de puternică pentru a rezista la acțiunea corozivă a realității "burgheze". Leninismul romantic s-a retras în el însuși, dar nu poate fi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1982, 220-232; Florea în Tănase, Marinescu: 1981, 142-161; Boda în Probleme fundamentale ale educației revoluționare...: 1980, 233-241). După cum observă James Niessen, "Recrutarea salariaților români pentru Transilvania s-a accelerat după 1975", tocmai în vederea inițierii unui proces de disoluție a nucleului identitar maghiar concentrat în sud-estul Ardealului (Niessen în Sugar: 2002, 243). Iar concluzia lui Connor referitoare la asaltul ideologic și identitar al leninismului romantic la adresa minorității maghiare, pe care mi-o asum integral, merită fără doar și poate citată pe larg
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Niessen, "Recrutarea salariaților români pentru Transilvania s-a accelerat după 1975", tocmai în vederea inițierii unui proces de disoluție a nucleului identitar maghiar concentrat în sud-estul Ardealului (Niessen în Sugar: 2002, 243). Iar concluzia lui Connor referitoare la asaltul ideologic și identitar al leninismului romantic la adresa minorității maghiare, pe care mi-o asum integral, merită fără doar și poate citată pe larg: Deși maghiarii au fost [...] disipați ("gerrymandered") (între 1960-1970, n.m.) în două mici județe în care alcătuiau o majoritate, în șapte
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unde sunt sintetizate și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între teoria cunoașterii științifice, teoria socială, antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unde sunt sintetizate și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între teoria cunoașterii științifice, teoria socială, antropologie, teoria educației și a învățării, analizate din perspectiva abordărilor tehnologică, identitară, integrativă, socioecologică, postmodernă). Unele dintre aceste teorii pot fi mai influente în anumite arii geografice și pentru anumite practici decât altele. Astfel, de exemplu, în țările mai puțin dezvoltate, teoria conștientizării va avea mai multă forță explicativă și încărcătură practică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și de azi. E ceea ce îl definește: apartenența lipsită de emfaza la categoria maeștrilor și apropierea permanentă de generația celor care învață de la el. Sunt puțini dascăli care își pot revendica o asemenea suplețe a statutului, o astfel de pecete identitară duală. Tototdată, este ceea ce îl menține undeva, parcă, între și printre generații. Generații de artiști, căci niciodată, cu nici un chip, Alexa Visarion nu ar părăsi partea de noblețe a lumii numită artă. Ca om de teatru, cineast și profesor, el
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
discursuri specifice: discursul public, cel politic și cel de legitimare (politica publică este un astfel de discurs din momentul În care fundamentează o decizie). La acestea trebuie adăugați „beneficiarii”, adică femeile și bărbații considerați din mai multe perspective: comunitară, culturală, identitară și a cetățeniei. 3.1. De la patriarhatul de stat (post)socialist... Statul este un pilon important În procesul de elaborare a politicilor de gen, nu doar prin mecanismele instituționale și birocratice de implementare a politicilor, adică dintr-o perspectivă organizațională
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de empowerment, ale femeilor. Femeia socialistă este un proiect care nu are nici o legătură cu acțiunea politică de contestare a patriarhatului și de creștere a puterii publice a femeilor și nu rezultă dintr-o mișcare politică, ci dintr-o construcție identitară croită după standardele neutre În raport cu genul ale conceptului de om nou. Importanța Înțelegerii acestui model sociopolitic constă În faptul că el se perpetuează și la statul postsocialist, care, fără să fi evoluat (dimpotrivă, aflat Încă Într-un moment de dificultate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
dar comunicarea ineficientă din cadrul ministerelor, interministerială, precum și dintre acestea și alte instituții ale administrației centrale și ONG-uri, toate tipurile de parteneriate (social, civic sau public-privat) suferă de o incultură a comunicării În spațiul public, cu rădăcini adânci În mecanismele identitare pe care le-am descris. Euro-policy pătrunde În spațiul public autohton printr-un proces complex de sincronizare socioculturală, pe fondul căruia se manifestă, În sfera politicilor, și fenomenul de adaptare a politicilor (policy adjustment), În derularea căruia ne aflăm, În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cetățenie europeană (care se adaugă cetățeniei naționale și nu o înlocuiește pe aceasta), monedă europeană, legislație a Uniunii (cu aplicabilitate directă, respectiv transpunerea normelor în legislația internă a tuturor statelor membre) etc.49 , ceea ce face ca manifestările fenomenului de repliere identitară să se intensifice. Revenind la autorul citat mai sus, subliniem că acesta pornind de la cele cinci elemente considerate că reprezintă cumulativ identitatea personală și polemizând într-un fel cu ideile și deducțiile unui alt specialist în domeniu 50, arată că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
este nici posibil și nici de dorit se afirmă într-un studiu oarecum echidistant să se niveleze identitățile naționale ale națiunilor membre și nici topirea lor într-o60 "Națiune a Europei". Încercările de a dezvolta o Europă unificată de națiuni tip identitar bazată pe o tradiție culturală europeană comună sunt menite a produce o opoziție națională înverșunată. Totuși, până la urmă, procesul avansat de integrare va determina probabil o reevaluare a identității naționale, ori o transformare, o remodelare a identităților naționale sau apariția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA HORAȚIU RUSU Schimbare socială și identitate socioculturală O perspectivă sociologică Prefață de ILIE BĂDESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2008 CUPRINS Fenomenul identitar într-o nouă lectură / 9 Introducere / 13 Capitolul 1. Schimbarea socială în România. Globalizarea. Revoluția. Resurse structurale și resurse morale / 19 1.1. Schimbarea socială: perspective teoretice / 22 1.1.1. Schimbarea socială: viziunea sistemică / 24 1.1.2. Schimbarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1. Identificările în plan etnospiritual / 150 6.4.2. Scurte concluzii asupra identificărilor în plan etnospiritual / 156 Capitolul 7. Sinteza concluziilor / 157 Anexa I / 161 Anexa II / 171 Anexa III / 177 Lista acronimelor utilizate în lucrare / 185 Bibliografie / 187 Fenomenul identitar într-o nouă lectură Lucrarea lui Horatiu Rusu ilustrează puterea unei tradiții și forța unei idei. Deceniile 8 și 9 ale veacului care s-a încheiat, și cu el odată mileniul însuși, consemnează o revenire a temei identitare în studiile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
187 Fenomenul identitar într-o nouă lectură Lucrarea lui Horatiu Rusu ilustrează puterea unei tradiții și forța unei idei. Deceniile 8 și 9 ale veacului care s-a încheiat, și cu el odată mileniul însuși, consemnează o revenire a temei identitare în studiile sociologilor, ale etnologilor, ale psihologilor etc. Cartea lui Horatiu Rusu este scrisă, pe de o parte, ca răspuns la o frământare generală în jurul fenomenului identitar și, pe de altă parte, ca răspuns la o frământare strict românească și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a încheiat, și cu el odată mileniul însuși, consemnează o revenire a temei identitare în studiile sociologilor, ale etnologilor, ale psihologilor etc. Cartea lui Horatiu Rusu este scrisă, pe de o parte, ca răspuns la o frământare generală în jurul fenomenului identitar și, pe de altă parte, ca răspuns la o frământare strict românească și poate, est-europeană: mutațiile care-au survenit în societățile răsăritene (la ce grad de profunzime și cu ce forță inerțială) sub presiunea unui secol de bulversări, de răsturnări
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
axiale. Centrul de gravitație al culturilor est-europene s-a schimbat de mai multe ori, prin răsturnări axiale, ceea ce readuce în actualitate tema identității. Ideea autorului este că marile schimbări care-au survenit la scara întregului Răsărit european au afectat strategiile identitare de la o generație la alta, iar a studia chestiunea în această perspectivă implică un tip special de abordare și, neîndoilenic, o nouă metodologie. Evaluarea teoriilor despre identitate readuce în prim plan chestiunea clasificării teoriilor. Horațiu Rusu părăsește clasificarea îndeobște utilizată
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
esențial, un nucleu dur, definitoriu pentru respectivul fenomen și pentru câmpul relațiilor sale cu alte fenomene și, pe de altă parte, teoriile care ocolesc capcana prezumțiilor, socotind că orice experiență recompune întregurile după legile construcției și deconstrucției experiențiale, cognitive. Fenomenul identitar este de acest tip, încât o atare diviziune a teoriilor despre identitate esențialism, constructivism ferește o cercetare de riscul tautologiilor și al paralogismelor. A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi și reconstrui realitatea lucrului
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
teoriilor despre identitate esențialism, constructivism ferește o cercetare de riscul tautologiilor și al paralogismelor. A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi și reconstrui realitatea lucrului experiat. Chestiunea este esențială mai ales când discutăm dinamica identitară la tineri. Viziunea noologică, la care face referire Horațiu atrage atenția supra unui constructivism radical care ține de faptul că în orice tip de experiență particulară se recompune experierea pe care o face omul într-o relație de fundal cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de fundal cu Dumnezeu, o legătură noosică pură. Tot ceea ce se construiește și se reconstruiește este comprehensibil în raport cu acest sistem de referință dat de actualizarea sau dezactualizarea legăturii cu Dumnezeu. În felul acesta orice manifestare a identității reproduce întrucâtva dinamica identitară primară, a identității divine a omului. Omul se reconstruiește mereu după chipul și întru infinită asemănare cu Dumnezeu. Discutând chestiunea celor două mari opțiuni teoretice, autorul ocolește soluția facilă a opțiunii pentru vreuna dintre ele. El propune o sinteză neașteptată
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
socioculturală" (unde subliniză "statutul ambivalent al identității: de produs real (esențial) și imaginat (construit) totodată"). Critica pe care Horațiu o face esențialismului atestă o gândire de mare cuprindere și finețe. Autotrul caută dincolo de esențialism, însă nu fără de acesta, elementele definirii identitare. Le-ar fi putut găsi într-o sinteză a feluritelor concepții, prin abstragere simplă. Le-ar fi putut căuta prin opțiunea la modă pentru constructivism, deci prin definire laterală. A optat spre o strategie a diferențierii, nu a însumării. Insul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
căuta prin opțiunea la modă pentru constructivism, deci prin definire laterală. A optat spre o strategie a diferențierii, nu a însumării. Insul are identitate întrucât se autoidentifică în raportările lui, în cadrul acestora. Pe cale de consecință, el include, nu exclude: strategia identitară este inclusivistă nu exclusivistă. Numai falsa identificare implică excluziune. Incluziunea nu aduce după sine riscul pierderii identității, oricât de largă ar fi sfera acesteia și aceasta pentru că diferențierea progresivă se fixează în "diferențe" active, un fel de atribute, încât diferențele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în spațiul european cu etica protestantă și a descoperit la intersecția acestor două fenomene o nouă ordine și un nou vitalism axiologic, adică o densitate spirituală inconfundabilă). Masurarea influenței valorilor asupra vieții sufletești la scara unei generații este cadrul experiențelor identitare. Acestea se distribuie variabil în spațiu, atestând o regularitate a propagării spațiale pe care Horațiu o cercetează cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a reface ordini distruse de revoluții (cele trei revoluții
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ori o carte esențială: în primul rând, el oferă cititorului o foarte sensibilă examinare a teoriilor schimbării; în al doilea rând, Horațiu reușește să compună cel mai cuprinzător tablou al teoriilor clasice și deopotrivă a celor extrem de actuale asupra chestiunii identitare, din care nu lipsește nici un moment esențial și nici un loc semnificativ; în al treilea rând, Horațiu reușește să integreze peisajul teoretic românesc în circuitul marilor trasee teoretice din lume în chestiunea de care se ocupă; în al patrulea rând, Horațiu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
treilea rând, Horațiu reușește să integreze peisajul teoretic românesc în circuitul marilor trasee teoretice din lume în chestiunea de care se ocupă; în al patrulea rând, Horațiu realizează cea dintâi verificare a binomului esențialism-constructivism în cadrul unui studiu empiric dedicat dinamicii identitare a tineretului. Dacă ar fi să încadrez această carte, aș spune că ea este un marcator de identitate, pentru sine și pentru generația sa, care ne oferă semne mai mult decât încurajatoare evidențiind un energetism creator care ne face optimiști
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se înlănțuie și ghidează structura cărții: Ce este schimbarea socială?, Care sunt formele schimbării sociale?, Cum se manifestă schimbările sociale în România post-comunistă?, Ce este identitatea?, în speță, Ce este identitatea la nivel colectiv?, Cum putem să stabilim un profil identitar la nivel colectiv? și, în fine, Care este profilul identitar sociocultural al tinerilor dinRomânia în contextul schimbărilor sociale din societatea noastră?. Practic, lucrarea este compusă din două părți: o primă parte destinată analizei și descrierii în linii mari a schimbărilor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]