7,197 matches
-
atât faptul că respectivul așezământ este o creație a secolului XX, cât și proximitatea adevăratei sale ctitorii, biserica "Sf. Nicolae Domnesc". Mai mult, amplasarea statuii sale în fața Palatului și numele bulevardului "Ștefan cel Mare" din apropiere pot fi invocate, în imaginarul străzii, ca dovezi "istorice" ale acestei paternități. Popularitatea sa are și alte rațiuni, șterse aproape cu totul din paginile manualelor mai noi. În anii '80, Ștefan era și simbolul conducătorului drept, justițiar, dar nu lipsit de generozitate, atent la nevoile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la colectarea de maculatură până la spectacolele omagiale. Dar foștii elevi au uitat asta, iar copiii lor au aflat doar că "nu cerea bani". Încă o dată și foarte evident, prezentul apela, în mod preferențial, doar la trecuturile convenabile. Exponenți ai unui imaginar colectiv avid de știri violente 6, copiii nu păreau să fi sesizat libertățile postdecembriste decât în ipostaza lor de exces, agresivitate, insecuritate. Indirect, aprecierea ordinii și a siguranței publice se traducea și în elogiul făcut armatei, patriotismului și pacifismului clamat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
înregistrează amintiri, ci instituționalizează definiții 27. Există însă memorii concurente, greu de învins. Cei adaptați fostului regim se simt astăzi, la rândul lor, victime, cenzurate tacit atunci când vor să își expună propriile variante de trecut. Oamenii care se refugiază în imaginarul construit de comunism nu sunt neapărat nostalgici, ei resimțind, mai curând, o nevoie de continuitate temporală, inerentă ființei umane. De remarcat că și educatorii au, la rândul lor, un segment biografic antedecembrist și o situație economico-socială frustrantă, deci consonantă cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a unei epoci expuse, de obicei, judecăților extreme. Din text răzbate ceva din specificul identității pozitive est-germane, căci autorii nu au ezitat să amintească faptul că R.D.G. fusese considerată a doua țară a lumii socialiste 94, după URSS, firește. În imaginarul epocii era chiar prima, de vreme ce a fost adesea numită "vitrina socialismului". Privirea dinspre vest era însă mult mai exigentă și nu găsea nimic entuziasmant aici. Dimpotrivă, era neplăcut surprinsă de spectacolul trist, al unei vieți amorfe, lipsite de culoare 95
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-au adăugat interpretări naționale inedite. De exemplu, în România s-a acuzat faptul că țara noastră fusese abandonată, sacrificată de occidentalii care o cedaseră Uniunii Sovietice 99. Auto-victimizarea românilor nu era o invenție atât de recentă, alimentându-se din imaginarul anilor '40, când se trăia cu iluzia provizoratului și cu speranța că, până la urmă, tot "vin americanii"! Percepția vestică a fost însă alta: "occidentalii au invocat în zadar obligația respectării înțelegerilor de la Yalta și au cerut imperativ alegeri libere, sub
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a migrărilor tematice" (M. Angenot, 1990: 33). Revalorizarea modernă a povestirii începe cu romantismul prin cercetarea basmelor populare, care permit întoarcerea la surse, la Ur-forme ("basmul fantastic, dublet facil al mitului și ritualului inițiatic reia și prelungește inițierea la nivelul imaginarului" M. Eliade, 1956: 887) și continuă cu dezvoltarea romanului ca formă literară totalizantă (M. Bakhtine, G. Lukàcs, René Girard), culminînd cu analiza structurală a povestirii, infra 5.4 5.9. Achizițiile naratologiei structurale a anilor '70 au fost reluate de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
produsului). Într-adevăr, produsele nu mai sînt vandabile decît prin inoculare de simboluri (celebra piqouze d'imaginaire a lui Jacques Séguéla) prin care se adaugă componentei raționale a cogito-ului de tip cartezian aceea de dimensiune euforizantă, utopică, acronică pulsiunea de imaginar și reverie, prin care afectivul fuzionează cu persuasivul și informativul. Pentru că epistema secolului nostru este dominată de complementaritatea codurilor și simbolurilor (principiu formulat de Niels Bohr pentru epistemologia fizicii, dar validat și de celelalte domenii ale cunoașterii), ne propunem să
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a publicității determinată de emergența noului, de presiunea grupului cumpărarea ca supunere la imperativele grupului sau acordul între ceea ce vrei să fii, să pari și ceea ce poți dobîndi (identificarea esență/aparență/achiziție materială); iii) era terțiară a publicității bazate pe imaginar, pe valențe psiho-afective, pe mitologii. Direcțiile de acțiune ale publicității au evoluat deci de la condiționare (modelul lui Pavlov) la sugestie inconștientă prin tropisme, pentru a se cantona în spațiul proiecției simbolice. Dacă în faza tropismelor determinate de presiunea grupului, "obsedații
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi educația, profesia, căsătoria sînt luate de familie și în beneficiul familiei și nicidecum de individul respectiv); iii) studierea lexicului limbii engleze (circa 5000 de elemente din sfera situării în spațiu:aproape, departe, alături de, lîngă, deasupra, dedesubt etc.); iv) observarea imaginarului spațial în artele vizuale (per-spectiva, arta portretului etc.) și literatură. Avînd drept scop ameliorarea comunicării interculturale (prin cunoașterea grilelor specifice ale propriei culturi și ale culturii/ culturilor cu care se interacționează) și optimizarea activității profesioniștilor spațiului (arhitecți și urbaniști), proxemica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
referențiale ale culturii române și universale. Ca ecrane pe care se proiectează angoasele colective, aceste mituri reprezintă modalități de reacție la tensiunile sociale. Mitul salvatorului (de la Ion Iliescu la Emil Constantinescu sau regele Mihai), al unității naționale sau conspirației subîntind imaginarul colectiv, campaniile electorale, ca și discursul politic mediatizat (atît cel direct de autoprezentare, cît și cel de analiză, metaomunicarea politică). * exprimat într-o omogenizantă orwelliană "langue de bois" * exprimat într-un discurs partizan, patetic, hipersubiectivizat * orientat spre "educarea maselor" * orientat
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simbolul reprezintă o legătură "naturală" între semnificant și semnificat (sau cu obiectul desemnat). La Saussure simbolul are caractere iconice, el rezervînd termenului de semn sensul pe care Peirce îl acordă simbolului, fapt ce a creat serioase confuzii; 3. În antropologia imaginarului (G. Durand, M. Eliade), simbolul revelează aspecte profunde ale realului care "sfidează" orice alt mijloc de cunoaștere; 4. În psihanaliză simbolul exprimă (în vis) mecanisme psihice refulate. SINCRETIC Sînt considerate sincretice acele semiotici care utilizează mai multe sisteme de semne
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
14. Preocuparea pentru evoluția umanității și pentru reperele care o pot susține e o constantă urmărită atât în opera literară cât și în eseuri sau în cronica de familie a scriitoarei, acestea alcătuind împreună o lume omogenă, unde documentul și imaginarul își răspund, luminate de valorile rezistente, nostalgic dorite mai mult decât atinse cu certitudine. Un exercițiu de interpretare specifică e cel al Ruxandrei Cesereanu privind modelul erotic-cognitiv propus de Hadrian, urmărit în mersul său dinspre iubirea pentru ființa întreagă, trup
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
informațiilor multiple. Se fac, în paralel cu problematizările specifice domeniului vizat cel al parodiei și precizări privind înțelegerea "celuilalt" gen greu de definit, de încadrat, de normat, tocmai pentru că romanul nu se supune unor canoane, ci urmează meandrele unui larg imaginar al civilizației umane. Acestea din urmă au rolul de a fixa accepția și modul de a-l interpreta specific volumului de față, deoarece parodia, ca literatură a secundarului, este privită tocmai prin raportare strictă la roman și, în acest caz
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
studiază particularitățile evolutive ale romanului din epopeic, ale epicului din eroic, concluzionând că la baza separației dintre sacru și profan (corespunzătoare binomului epopee/ roman) stă înclinația către parodiere a autorilor, care a intrat în spațiul scriiturii o dată cu invazia realului în imaginar. "În epoca elenismului are loc contactul cu eroii ciclului epic troian; eposul se transformă în roman", dar "materialul epic se transformă în material romanesc" numai prin mijlocirea acelui stadiu numit de Bahtin al "familiarizării și al râsului", prin parodie spărgându
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
complet noi. Asistăm la (cu un termen din teoriile receptării operei literare) actualizarea sensului unei opere literare, ceea ce implică, în cazul particular al parodiilor, un cititor avizat, dispus să-și "ancoreze" speculațiile interpretative (și) în litera textului (nu să "hălăduiască" imaginar dincolo de volumul pe care îl are în față) pentru a-i înțelege pe deplin intenționalitatea. Să nu exagerăm însă: în cazul extrem în care am accepta existența unei grile de semnificații stabilite de unul sau mai mulți autori ai operei
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a fost un predecesor dacă nu la fel de talentat precum Rabelais, cel puțin la fel de stăpânit, de obsedat de tipologiile mâncăilor veseli și nesățioși, privitorii prin ochii cărora bucatele arată mai bine și sunt mai numeroase decât realitate. Pe aceștia îi surprinde imaginarul gastronomic asociind hrana și astrologia, căci bucatele sunt dispuse conform semnelor zodiacale, ironizând, implicit, credința în astrologie pentru că tonul naratorului este subversiv, el simțindu-se agresat de o asemenea masă care îi stârnește mai degrabă repulsia decât pofta: "Deasupra berbecului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
codul de comportament cavaleresc, dar dincolo de acestea, există numeroase pasaje, episoade și situații care depășesc cu mult intențiile declarate ale autorului, parodia simțindu-se la ea acasă în lumea ficțională "de gradul al patrulea" cum avea să numească Mariana Neț imaginarul personajului Don Quijote, considerându-l, în sine, o parodie a înseși operei în care el "viețuiește". Scopul declarat de autor, care semnează Prologul dedicat "cetitorului lipsit de alte treburi" conștient că nu este altceva decât "tatăl vitreg al lui Don Quijote", adică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ficțiuni, deci nu la episoade verosimile, la acele ficțiuni în care "seniorul Don Quijote" zace "îngropat în arhivele lui din La Mancha". Prin personaj, Cervantes parodiază momente mari ale întregii culturi umane, nu doar ficțiunea ca simplă metodă de cunoaștere prin imaginar. "Prietene Sancho, află că m-am născut, din voința cerurilor, în vârsta asta de fier (s.n.) în care trăim, ca să pot reînvia în vremea ei vârsta de aur", i se confesează Don Quijote camaradului de drum și de destin literar în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
firea lor; tot astfel binele și răul: dacă cinstea și binele se împacă împreună (căci, fără îndoială, cinstea e un lucru bun), tot astfel se întâmplă cu răul și păcatul, fiindcă păcatul e un lucru rău"260. În alte părți, imaginarul scatologic contribuie la parodia actului de predare-învățare, întrucât el are drept țel deprinderea toaletei zilnice, pentru care este necesară, conform principiul mnemotehnic, recitarea anumitor poeme urmând să creeze reflexul condiționat. Poemele respective nu sunt altceva decât reușite parodii ale distihului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lumile considerate intangibile și arborând, drept urmare, un statut de impasibilă superioritate față de cea mai mare parte a subiectelor. În cazul de față, parodia vizează bipartiția pe criterii religioase a Lumii de Apoi (Iad/ Paradis) și idealizarea ca manieră excesiv aplicată imaginarului din literatura consacrată utopiei, ambele ridiculizate prin travestiuri inventive. Căci, dacă Infernul se bucură, așa cum am remarcat deja, de un travesti umoristic, cealaltă parte a balanței înclină în favoarea "deghizării" utopiei, care capătă aici forme contrare modelului propus în Utopia lui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de "atitudinea față de un anume fenomen de la care se pornește, deci de delimitare (s.n.)"287. Delimitarea ca formă a dinamicii canonului face, în consecință, ca parodia să se transforme dintr-un proces marginal într-unul nucleic, central, provocând continuu granițele imaginarului și ale limbajului. Problema limbajului asupra căreia se oprește Tînianov, construindu-și, original, teoria în baza binomului parodie stilizare, l-a preocupat fără îndoială și pe Urmuz, așa cum rezultă din textele sale halucinante ca imagine, cu evidente înclinații spre absurd
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Stamate se va dovedi una fantastică, extraordinară, care vizează spectaculosul într-un microunivers personalizat, amintind, prin recuzita motivelor și prin decor, de fantasticul romantic. Spațiul este cedat în continuare literaturii exotice, iar evaziunea e provocată de o "apariție" provenind din imaginarul acvatic: "Alergând de urgență la tubul de comunicație, Stamate, spre marea lui înmărmurire, văzu cum, în aerul cald și îmbălsămat al serii, o sirenă cu gesturi și voce seducătoare își întindea corpul lasciv pe nisipul fierbinte al mării..."294. Familist
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ceea ce Ernst Robert Curtius a numit "comicul serios" ("Glumă și gravitate în literatura medievală", în Literatura și Evul Mediu latin. Excursuri, Editura Paideia, colecția de studii și eseuri, București, 2000, traducere de Adolf Armbruster, pp. 19-53). 7 Jacques Le Goff, Imaginarul medieval, Editura Meridiane, București, 1991, traducere și note de Marina Rădulescu, p. 325. 8 Zoe Dumitrescu-Bușulenga, "Literatura burlescă", în Renașterea, umanismul și destinul artelor, Editura Univers, București, 1975, pp. 182-209. 9 Viorica S. Constantinescu, "Timpul parodiei", în Cultura poetică, Editura
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
apărea în numeroase texte din muzica ușoară italiană. Și pentru mulți ani (până în 1997), țiganca, interpretată de Cloris Brosca, a fost un program de televiziune deosebit de vizionat la RAI UNO. Aceste trimiteri nu par a fi pretențioase deoarece atâta timp cât în imaginarul social figura țiganului/țigăncii conservă elemente pozitive opera de criminalizare a acestora întâlnește o rezistență. Astăzi, această operă se poate desfășura nestingherit deoarece acele reprezentări în cheie magico-romantică au dispărut cu desăvârșire. Ceea ce menține primatul blamului social la adresa țiganilor este
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
oferta acținează în pofida tuturor prejudiciilor de tip rasial. Se profilează la orizont, o nouă realitate în care românii vor fi integrați mult bine, după scheme articulate, care vor schimba imaginea socială actuală 83. Acest lucru este foarte important deoarece în imaginarul colectiv al populației "muncitorul român" a fost evocat aproape exclusiv prin imaginea liniștitoare a menajerei. Această imagine se fundamentează totuși pe o realitate pe care ne-o oferă Ministerul Muncii conform căruia până în 2014 numărul de menajere prezente în Italia va
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]