7,709 matches
-
Pe de altă parte, aceste scoruri nu au întotdeauna capacitatea de a indica sau contra - indica anticoagularea orală (riscul hemoragic cel mai mare îl comportă pacienții cu scor CHADSVASC > 3) (11). În aceste situații, aprecierea altor variabile clinice, biologice sau imagistice poate fi de ajutor. De exemplu, adeseori în practică există așa-numita „fibrilație atrială periinfarct”, entitate ce se poate instala ca eveniment singular în context ischemic acut și care poate să nu se mai repete după revascularizarea coronariană. În această
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
rezecție și anastomoză pri mară-. În general se impune o reevaluare la 12-24 de ore postoperator, când nu poate fi apreciată viabilitatea capetelor intestinale rezecate la operația inițială. Algoritmul terapeutic medical, intervențional și chirurgical dirijat de elementul timp și explorările imagistice este redat în figura 37.2. De menționat importanța redresării agresive și rapide volemice, electrolitice, acido-bazice, măsuri care necesită supraveghere în secțiile de terapie intensivă. Optimizarea parametrilor hemodinamici este de asemenea un gest esențial. Este prohibită administrarea medicației cu efect
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
mod activ, și nu un proces degenerativ nereglat (15);producerea și activarea enzimei de conversie (16);alți mediatori inflamatori ca interleukina‑1‑beta și factorul de creștere beta-1 (17);up-reglarea moleculelor de adeziune și alterarea activității metaloproteinazelor (18). Un studiu imagistic efectuat pe un grup de adulți cu grade diferite de valvulopatie aortică degenerativă a demonstrat existența inflamației în stadiile precoce de boală și apariția calcificărilor progresive în stadiile avansate, pe măsura progresiei bolii (19). Tardiv în evoluția bolii apare chiar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
rezecabile în momentul diagnosticului, supraviețuirea la 5 ani în cazul acestora fiind de 20-30% [1,3]. Stadializarea preoperatorie și evaluarea extinderii bolii este esențială pentru selectarea pacienților la care rezecția completă este posibilă. Tummala și colab. au revizuit principalele metode imagistice și utilitatea lor în evaluarea pacienților cu suspiciunea de leziuni pancreatice și în identificarea tumorilor rezecabile [4]. Tomografia computerizată este metoda imagistică de primă intenție în evaluarea pacienților cu cancer de pancreas [5]. TEHNICA DE EXAMINARE Tomografia computerizată cu detectori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
este esențială pentru selectarea pacienților la care rezecția completă este posibilă. Tummala și colab. au revizuit principalele metode imagistice și utilitatea lor în evaluarea pacienților cu suspiciunea de leziuni pancreatice și în identificarea tumorilor rezecabile [4]. Tomografia computerizată este metoda imagistică de primă intenție în evaluarea pacienților cu cancer de pancreas [5]. TEHNICA DE EXAMINARE Tomografia computerizată cu detectori multipli (MDCT) cu contrast intravenos permite stadializarea cu acuratețe foarte bună a adenocarcinoamelor ductale pancreatice [6-8]. Acestea sunt tumori hipovasculare, care pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
modularea automată a curentului la nivelul tubului, în funcție de dimensiunile pacientului. Grosimea imaginilor reconstruite este de 2-3 mm, cu o suprapunere de 25% sau contigue. DIAGNOSTICUL ȘI STADIALIZAREA CANCERULUI PANCREATIC MDCT cu contrast i.v. este în general acceptată ca metodă imagistică de primă intenție în evaluarea pacienților cu suspiciune de cancer pancreatic [5,18], sensibilitatea metodei fiind raportată între 76% și 92% [19-22]. ADENOCARCINOMUL PANCREATIC DUCTAL Este o tumoră hipovasculară și de aceea, pe secțiunile cu contrast i.v. în fază
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
cu o specificitate de 77% și o sensibilitate de 56% [53]. Alte semne de malignitate sunt nodulii murali [51-57], masele solide intrachistice sau pereții groși și septele groase care captează substanța de contrast [15,51]. Uneori este dificil să diferențiem imagistic nodulii murali, care captează slab substanța de contrast și pot fi văzuți și în poziții antigravitaționale, de dopurile de mucină [15,51,53,58]. Majoritatea autorilor sunt de părere că tumorile de dimensiuni mari sunt cu mai mare probabilitate maligne
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
pancreatic larg acceptată astăzi bazată pe sistemul TNM elaborat de AJCC (American Joint Committee on Cancer) [61] în colaborare cu CIUAC (Committee of the International Union Against Cancer) este prezentată în capitolul „Morfopatologie”. MDCT este, în general, acceptată ca metoda imagistică de primă intenție pentru explorarea pacienților cu suspiciune de cancer pancreatic. Argumente în favoarea ei sunt accesibilitatea largă, posibilitatea achiziției rapide a imaginilor, cu rezoluție spațială foarte bună, care permite evidențierea raportului tumorii cu structurile învecinate. În plus, imaginile pot fi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
oricând revizuite [4,5]. Este necesară însă o tehnică bine standardizată, cu respectarea timpilor vasculari [6,11-13,62]. În felul acesta este posibil un diagnostic precoce și stadializarea corectă preoperatorie [14,63,64]. MDCT este considerată cea mai importantă tehnică imagistică neinvazivă de stadializare a cancerului pancreatic [65]. Astfel tumorile pancreatice pot fi clasificate în tumori rezecabile (stadiul I și II) și tumori nerezecabile: tumori avansate local (stadiul III) sau tumori în stadiu metastatic (stadiul IV). Stadializarea cancerului pancreatic se bazează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
rezecția în bloc a capului pancreasului și duodenului (DPC), cu restabilirea circuitelor digestiv, pancreatic și biliar. Se folosește procedeul Whipple cu diversele sale variante. Fiind o intervenție deosebit de complexă este grevată de o morbiditate și mortalitate ridicate. CT este metoda imagistică de elecție pentru urmărirea pacienților după DPC. Interpretarea corectă a imaginilor depinde de înțelegerea aspectelor normale post intervenție și a modificărilor anatomice survenite, precum și recunoașterea aspectelor patologice legate de complicații sau de recidivele tumorale. Controlul CT precoce se impune în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
inițială a fost negativă. Șansa de a dezvolta un cancer invaziv crește la 30% după 10 ani de la rezecția chirurgicală [97]. Recidiva se produce adesea la distanță de tranșa de rezecție [98] și poate fi multifocală [98]. De aceea, urmărirea imagistică a acestor pacienți trebuie să fie sistematică. Supraviețuirea după rezecție este mai mare în cazul IPMN de tip invaziv comparativ cu adenocarcinomul pancreatic ductal și șansele de supraviețuire cresc în lipsa metastazelor limfoganglionare [99].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
rezecabilității unei tumori pancreatice suspect maligne crește numărul pacienților care beneficiază de o rezecție adecvată, potențial curativă și scade numărul pacienților care suportă inutil o intervenție chirurgicală majoră, pacienți la care tratamentele paleative nechirurgicale sunt de preferat [1,2]. Metoda imagistică de elecție utilizată pentru stadializarea cancerului pancreatic este examenul CT-multidetector cu substanță de contrast. Adițional,se utilizează ecoendoscopia, angiografia, imagistica prin RM și PET-scan [3-7]. Tehnicile moderne imagistice au acuratețe mare în predicția rezecabilității, dar există limite în aprecierea exactă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
pacienți la care tratamentele paleative nechirurgicale sunt de preferat [1,2]. Metoda imagistică de elecție utilizată pentru stadializarea cancerului pancreatic este examenul CT-multidetector cu substanță de contrast. Adițional,se utilizează ecoendoscopia, angiografia, imagistica prin RM și PET-scan [3-7]. Tehnicile moderne imagistice au acuratețe mare în predicția rezecabilității, dar există limite în aprecierea exactă a extinderii locale a tumorii și, mai ales, în detectarea metastazelor cu volum redus. Metastazele subcentimetrice de pe suprafața ficatului sau peritoneului sunt rareori detectate de CT, RMN, PET
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
mai ales, în detectarea metastazelor cu volum redus. Metastazele subcentimetrice de pe suprafața ficatului sau peritoneului sunt rareori detectate de CT, RMN, PET sau ecografie [8-10]. O treime dintre metastazele hepatice intraparenchimatoase mai mici de 1 cm sunt omise de tehnicile imagistice performante - CT, RMN și PET [11]. LAPAROSCOPIA ȘI ECOGRAFIA LAPAROSCOPICĂ Utilizarea laparoscopiei și a ecografiei laparoscopice în stadializarea adenocarcinomului pancreatic reprezintă un progres. Aceste metode de diagnostic permit vizualizarea metastazelor mici peritoneale sau hepatice și evaluează cu acuratețe invazia vasculară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
observație care consolidează utilitatea laparoscopiei tocmai în cazurile de cancer pancreatic avansat [47]. Valoarea laparoscopiei în detectarea metastazelor peritoneale și hepatice superficiale și a extensiei locale a cancerului pancreatic, trebuie reevaluată permanent, datorită îmbunătățirii continue atât a metodele de diagnostic imagistic cât și a tehnicilor laparoscopice. Stadializarea laparoscopică a cancerului pancreatic poate fi îmbunătățită prin utilizarea lavajului peritoneal, a fluorescenței sau a biopsiilor ghidate ecografic. LAVAJUL PERITONEAL Utilitatea lavajului peritoneal laparoscopic, cu examen citologic al lichidului recoltat, este controversată în cancerul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
indicații sunt tumorile nerezecabile, pentru diagnosticul histopatologic în vederea chimioterapiei, formațiunile nodulare intrahepatice sau ganglionare, detectate în timpul ecografiei laparoscopice, suspecte ca metastaze, și, rareori, formațiunile nodulare pancreatice a căror diferențiere malign-benign este ambiguă [55]. În puținele cazuri în care metode multiple imagistice sau endoscopice nu asigură diagnosticul unor ictere obstructive, iar malignitatea nu este exclusă, biopsiile ecoghidate intraoperator la nivelul regiunii periampulare pot fi utile [56,57]. Biopsiile ghidate prin ecografie laparoscopică sunt indicate numai dacă biopsiile preoperatorii, în primul rând prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
o calitate foarte bună, informațiile astfel obținute având un impact important în stabilirea strategiei terapeutice chirurgicale [22,58,59]. Chiar dacă valoarea ecografiei intraoperatorii în evaluarea adenocarcinomului pancreatic este mai mică decât în cazul pancreatitelor sau tumorilor neuroendocrine pancreatice, această tehnică imagistică sprijină adesea actul chirurgical, contribuind la determinarea rezecabilității și detectarea metastazelor oculte. Ecografia intraoperatorie identifică cu ușurință repere anatomice care nu pot fi evaluate prin disecție, ghidând astfel unele proceduri chirurgicale. Creșterea semnificativă a sensibilității și specificității imagisticii preoperatorii în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
intraoperatorie nu a adus informații adiționale imagisticii preoperatorii, inspecției și explorării manuale chirurgicale. Nu s-au identificat formațiuni nodulare intraparenchimatoase hepatice noi [76], contribuția ecografiei fiind reprezentată doar de caracterizarea unor leziuni focale cunoscute, dar care rămân nedeterminate după examinările imagistice preoperatorii. Rezultatul ecografiei intraoperatorii poate fi în detrimental pacientului, în unele cazuri [41], determinând alegerea unei atitudini chirurgicale lipsită de succes sau nefiind concordantă cu constatările chirurgicale sau histopatologice. Pe măsură ce imagistica medicală avansează, modul de evaluare a pacienților cu adenocarcinom
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
clasificare pentru aceste leziuni este un progres major în studiul precursorilor noninvazivi. Neoplazia intraepitelială pancreatică (PanIN), leziune precursoare microscopică se poate distinge de neoplasmul chistic mucinos (MCNs) și de neoplasmul papilar intraductal (IPMN), leziuni precursoare chistice mult mai ușor identificabile imagistic [38]. Din cauza incidenței scăzute, nu există un program screening pentru toată populația, în schimb screeningul este recomandat persoanelor cu risc crescut de a dezvolta cancer pancreatic. Conform consensului de screening pentru cancerul de pancreas (CAPS 2012), pacienții cu risc crescut
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
asupra intervalului ideal de supraveghere la pacienții fără formațiuni pancreatice, dar 74% dintre participanții la consensul european 2012 susțin un interval de 12 luni [39]. Pacienții cu o leziune chistică, fără caracteristici de malignitate, ar trebui să efectueze o explorare imagistică după 6-12 luni. Dacă o leziune solidă este detectată în momentul inițial, cu un diagnostic imprecis, iar pacientul nu este supus unei intervenții chirurgicale imediate, imagistica trebuie repetată după 3 luni. În cazul în care este detectată o strictură a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
risc scăzut sau crescut, în funcție de potențialul malign [40]. La pacienții cu IPMN, cu chist peste 3 cm și noduli murali, rezecția este indicată. Dacă pacienții sunt în categoria cu risc crescut, limita de rezecție scade la 2 cm. Pe lângă metodele imagistice, testele biologice cum sunt mezotelina și micro-ARN pot reprezenta în viitor modalități mai ușor de folosit și cu un cost mai mic în screeningul cancerului pancreatic [41, 42]. PROFILAXIA TERȚIARĂ Profilaxia terțiară cuprinde metodele necesare reducerii impactului negativ al bolii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
opereze un număr aproximativ de 200 bolnavi tuberculoși anual”. NODULUL PULMONAR SOLITAR INTRODUCERE Termenul de nodul pulmonar solitar se referă de obicei, la o afecțiune descoperită radiologic întâmplător la nivelul parenchimului pulmonar și care nu este însoțit de alte modificări imagistice la nivel toracic. Odată identificat - cel mai adesea la o radiografie toracică standard - el trebuie investigat, prin diverse metode progresiv mai complexe, pentru a demonstra malignitatea sau benignitatea lui. Foarte mulți noduli pulmonari solitari se dovedesc a fi cancere pulmonare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
ortorontgenograd, exostoze, tumori de perete toracic aparținând parților moi, opacități extracorporeale (electrozi EKG etc.), opacitatea mamelonară, osteofite, calcificări pleurale, pseudotumori - închistări pleurale interlobare. DIAGNOSTIC În ciuda faptului că s-a propus încadrarea în categoria de nodul pulmonar solitar (NPS) a descoperirilor imagistice neînsoțite de simptomatologie - obiectivul principal, expus la începutul capitolului, este acela de a preciza natura malignă sau benignă, deci diagnosticul unei imagini radiologice, pentru a alege cea mai potrivită metodă terapeutică - nu putem să nu discutăm despre anumite elemente clinice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
metastază, rămâne valabilă. Pe de altă parte, indiferent de stadiu, anumite forme de cancer cum ar fi, de exemplu, sarcoamele sau tumorile maligne cu celule germinale, sunt recunoscute ca fiind metastazante la nivel pulmonar, așa că orice opacitate singulară nou depistată imagistic trebuie bănuită a fi o determinare secundară și sancționată ca atare [23]. O altă constatare care merită menționată este aceea că în cazul cancerelor de cap și gât, mai bine de un sfert dintre pacienții tratați vor dezvolta un cancer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
liniară [13]. Tomografia computerizată Tomografia computerizată are darul de a detalia descoperirile făcute de radiografia standard, aducând elemente din ce în ce mai sugestive în diagnosticul etiologic al NPS. Orientând puncția transtoracică, computer tomografia poate fi extrem de utilă în precizarea indicației terapeutice. Aceasta explorare imagistică este tehnica cea mai frecvent utilizată în evaluarea NPS având o valoare net superioară radiografiei toracice standard sau tomografiei clasice în aprecierea caracterelor morfologice ale NPS (mărime, formă, contururi, compoziție, densitate) precum și a relațiilor de vecinătate cu pleura, scizurile, vase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]