3,483 matches
-
Imitatio prescria urmărirea modelului (a călca pe urmele înaintașului, a te menține mereu în spatele lui), æmulatio dimpotrivă, însoțirea lui, umăr la umăr: în locul unor metafore ale succesiunii și filiației, se ilustra prin reprezentări ale paralelismului 18. Dar această ideologie a imitației nu aducea și proceduri distincte. Æmulatio nu presupunea o tehnică a originalității opusă unei tehnici a supunerii. Și, de altfel, în economia clasică a imitației nu a fost niciodată clar de unde începe "concurența" în execuția unei gesticulații mimetice. Era, într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale succesiunii și filiației, se ilustra prin reprezentări ale paralelismului 18. Dar această ideologie a imitației nu aducea și proceduri distincte. Æmulatio nu presupunea o tehnică a originalității opusă unei tehnici a supunerii. Și, de altfel, în economia clasică a imitației nu a fost niciodată clar de unde începe "concurența" în execuția unei gesticulații mimetice. Era, într-un fel, o idee fără conținut. Emulatorii se simțeau "concurenți" făcând cam aceleași gesturi pe care le făceau și cei care se simțeau "urmăritori". Și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
facă variațiuni pe tema unui topos, să perpetueze caracteristicile unui obiect literar apreciat. Din perspectivă strict retorică, erau aceleași practici, asumate dintr-o postură diferită. Abia interpretarea creștină avea să schimbe acest lucru, investind emulația cu atributele particulare ale unei imitații distincte. Ce nu s-a putut în sfera retorică, s-a realizat în sfera religioasă. Reevaluarea emulației ținea de nevoia de a cuprinde în sfera imitației și gesturile spontane și needucate, inspirate nu de cunoaștere, ci de iubirea oarbă pentru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
interpretarea creștină avea să schimbe acest lucru, investind emulația cu atributele particulare ale unei imitații distincte. Ce nu s-a putut în sfera retorică, s-a realizat în sfera religioasă. Reevaluarea emulației ținea de nevoia de a cuprinde în sfera imitației și gesturile spontane și needucate, inspirate nu de cunoaștere, ci de iubirea oarbă pentru virtute. În universul retoric, imitatorii și emulatorii erau la fel de inițiați în literatura antică; nu conta dacă se imaginau "concurenți" sau "urmăritori", ei erau în egală măsură
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cauționeze. În același timp, termenul permitea schimbări radicale de polaritate morală 21. Nu e deloc neobișnuit ca textele religioase să distribuie noțiunea în rol pozitiv sau negativ. Pentru că în esență emulația, inspirată dintr-o pasiune oarbă, implică un mod al imitației care ia în calcul necunoașterea și eroarea. Din această perspectivă, contextul definitoriu e cel în care Apostolul Pavel în Epistola către Romani vorbește despre "păcatul" evreilor, conduși de o dragoste bună pentru virtute, dar incapabili să discearnă sensul just al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pună înainte o neprihănire a lor înșiși și nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu (Romani, 10.1-3). Ceea ce trebuie observat e faptul că interpretarea creștină a reconstruit în emulație un sentiment modern: un mod al imitației forjat prin emoție, haotic și dezordonat în acțiunea sa, supus erorii și neînțelegerii, marcat de o profundă ambiguitate morală. Pe această filieră, emulația și pandantul ei ortodox, râvna, au ajuns până în secolul al XIX-lea, la mult timp după falimentul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ochi sigur, va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza, principiul de bază al imitației în societate e cel al percepției unei asemănări. Reacționăm mimetic față de cei care simțim că ne seamănă într-un fel sau altul. E de ajuns să concepem că avem ceva în comun cu un obiect sau o ființă ca să fim
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
râd sau plâng numai fiindcă îi văd pe alții râzând sau plângând; apoi, ceea ce ei văd că fac alții, doresc să imite numaidecât; în sfârșit, doresc pentru ei tot ceea ce își imaginează că face plăcere altora"28. Așadar, ca să existe imitație trebuie să existe o patimă trăită la unison, o dorință comună, orientată spre același obiect. Poftim la ceea ce e al altuia, și această slăbiciune omenească susține schema imitației prin rivalitate. Iată definiția 33, cu termeni care în traducerea românească sună
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tot ceea ce își imaginează că face plăcere altora"28. Așadar, ca să existe imitație trebuie să existe o patimă trăită la unison, o dorință comună, orientată spre același obiect. Poftim la ceea ce e al altuia, și această slăbiciune omenească susține schema imitației prin rivalitate. Iată definiția 33, cu termeni care în traducerea românească sună deja familiar (cuvântul în originalul latin este æmulatio): "Râvnirea este dorința unui lucru care se naște în noi pentru că ne imaginăm că alții au aceeași dorință"29. Poate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
răspunsuri în raport cu literatura română, dar cu siguranță ne ajută să identificăm mai bine locul în care ar trebui să le căutăm. Mai întâi, mi se pare important chiar faptul că mecanismul care ne interesează se găsește într-o teorie a imitației sociale. Toate temele dezvoltate de râvnă și implicate în fondarea literaturii române țin în esența lor de o sociologie generală (nu literară). În acest cadru vorbim de raportul simplu dintre două ființe umane, de afecțiunea care le justifică acțiunile solidare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e încadrată de câmpul literar și e guvernată de legile lui; dorința de literatură încadrează activitatea literară și e guvernată de legile sociale ale invidiei. În al doilea rând, e de remarcat că rivalitatea devine aici resortul unic al oricărei imitații sociale. Pentru Spinoza nu există alt motor al mobilizării mimetice. În Scolia la definiția 33, filosoful respinge distincția între o imitație simplă (cel care își trage mâna pentru că l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
legile sociale ale invidiei. În al doilea rând, e de remarcat că rivalitatea devine aici resortul unic al oricărei imitații sociale. Pentru Spinoza nu există alt motor al mobilizării mimetice. În Scolia la definiția 33, filosoful respinge distincția între o imitație simplă (cel care își trage mâna pentru că l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce relațiile cu "Celălalt" la un transfer de afect, toate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al oricărei imitații sociale. Pentru Spinoza nu există alt motor al mobilizării mimetice. În Scolia la definiția 33, filosoful respinge distincția între o imitație simplă (cel care își trage mâna pentru că l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce relațiile cu "Celălalt" la un transfer de afect, toate devin raporturi de rivalitate. Societatea nu construiește imitație decât pe baza concurenței, în dependență de prezența unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce relațiile cu "Celălalt" la un transfer de afect, toate devin raporturi de rivalitate. Societatea nu construiește imitație decât pe baza concurenței, în dependență de prezența unei alterități afectate de o cauză care ajunge să ne intereseze în mod direct. Consecință a acestui fapt, dorința presupune construcția mentală a unei relații privilegiate cu altcineva. Angajarea într-o rivalitate
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
iubite și ceea ce i se întâmplă în rău sau în bine celui pe care îl îndrăgim, ne atinge și ne mișcă în același sens. Pe acest model, al investiției privilegiate într-o relație cu alteritatea, se construiește apoi întreg mecanismul imitației sociale pentru că nu trebuie neapărat să iubim, ajunge să credem că ne asemănăm. Schema imitației sociale implică astfel una dintre cele mai vechi teme ale filosofiei morale, faptul că poftele nu ne aparțin: "alții" sunt cei care nutresc dorința. Oricât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îndrăgim, ne atinge și ne mișcă în același sens. Pe acest model, al investiției privilegiate într-o relație cu alteritatea, se construiește apoi întreg mecanismul imitației sociale pentru că nu trebuie neapărat să iubim, ajunge să credem că ne asemănăm. Schema imitației sociale implică astfel una dintre cele mai vechi teme ale filosofiei morale, faptul că poftele nu ne aparțin: "alții" sunt cei care nutresc dorința. Oricât de personală ar părea, oricât s-ar identifica cu cele mai intime aspirații ale noastre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
necrolog pentru Ioan Popovici-Bănățeanul. Textul e surprinzător prin cantitatea mare de citate dintr-o operă minoră. Maiorescu include zece poezii și mai multe scrisori imediat după ce își arată rezerva față de calitatea acestei literaturi. De ce, după ce spune "vreo trei erau numai imitații după Eminescu... am convenit să fie aruncate în foc", citează integral patru poeme? Narațiunea biografică e construită ca o enigmă, în jurul unui misterios abandon al Institutului teologic din Caransebeș. E vechea întrebare, care a vertrebrat numeroase biografii ale secolului al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acel moment, capacitatea lecturii de a mobiliza un univers fictiv în existența unei comunități. Acest transfer dinspre operă spre realitate se sprijină pe o reprezentare a forței ficțiunii. Sintagma pe care o folosește Iulian Costache, "mimesis inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea prin forța fanteziei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Hristos". La începutul secolului al XIX-lea, când Samuil Micu întreprindea traducerea influentei cărți a lui Thomas a Kempis, De Imitatione Christi, avea să folosească urmare: De Urmarea lui Hristos (1812). Nu înseamnă că râvna nu putea să denumească o imitație christică ("Înălțatu-te-ai pe lemn răhnind lui Hristos", scrie într-o evanghelie din secolul al XVI-lea), ci doar că modul ei mimetic era specific. De altfel, Lesiconul de la Buda, care dă echivalente în patru limbi pentru fiecare cuvânt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de inferioritatea formării în Europa față de cea în Statele Unite. Luarea la cunoștință a vanității sistemelor de gândire europeană ale căror idei apar acum derizorii generează un sentiment de inferioritate care nu poate fi compensat decât de o integrare, posibilă prin imitație. Or imitația înseamnă dezrădăcinare de sine, pierdere a identității, scufundare în artificiu, transformarea în marionetă a personajului care își va pierde sufletul. Pentru Kafka, problema migrantului este în centrul tramei romanești. El nu încetează să pună problema asimilării, aceea de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
formării în Europa față de cea în Statele Unite. Luarea la cunoștință a vanității sistemelor de gândire europeană ale căror idei apar acum derizorii generează un sentiment de inferioritate care nu poate fi compensat decât de o integrare, posibilă prin imitație. Or imitația înseamnă dezrădăcinare de sine, pierdere a identității, scufundare în artificiu, transformarea în marionetă a personajului care își va pierde sufletul. Pentru Kafka, problema migrantului este în centrul tramei romanești. El nu încetează să pună problema asimilării, aceea de a găsi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
chiar într-o altă artă. La acestea am putea adăuga pastișa în care se contopesc în mod fericit invitația acasă și darul de sine și totodată darul total și conjuncția amoroasă, banchetul dat de culegere, antologie, florilegiu sau neospitalitatea parodiei. Imitația și continuarea pot fi privite ca un dar de sine, ca o primire vecină cu adopția, în care raportul între același și altul se pune în termeni de circularitate. În fine, dacă antologia, florilegiul, culegerea constituie un banchet, ne vom
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vital și rezistent peste secole. A recurge la grefă nu este suficient - aceasta se cere dublată de o pedagogie a con strucției pe durată lungă. Raționamentul lui Carp este unul liberal conservator clasic. Nimic nu se poate naște temeinic din imitația sterilă. Sincronizarea cu Occidentul presupune un efort complicat, de vreme ce societatea nu poate fi tratată prin recursul la soluții simple. Soluțiile simplificatoare alimentează, în termenii lui Maiorescu, „formele stricăcioase“ și compromit evoluția naturală a comunității. Când România, cam virgină de orice
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
bugetare și de funcții. Falsa stare a treia este beneficiara unui progres ce duce spre potemkiniadă. Statul formelor fără fond e un stat a cărui unică rațiune de a fi este satisfacerea unui apetit de parvenire. Evoluției îi este preferată imitația sterilă. O generație care, după un bacalaureat trecut cu mai multă sau mai puțină ușurință, e menită a umple cance lariile publice sau ca stipendiști ai statului cafenele și locurile de petrecere din centrele cele mari din străi nă tate
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]