8,822 matches
-
cele două filme. Lucrasem de câteva ori cu Ștefan pentru Maestrul și Margareta trebuise să-l conving că are voce, că poate să cânte extrem de dificila partitură a lui Joshua ha-Nozrî (și chiar avea voce: a dovedit-o mai apoi imprimând discuri alături de Dinică sau alături de câteva partenere de duet). Ștefan îmi era aproape, ne înțelegeam fără prea multe vorbe. Toate aceste detalii și constatări m-au îndreptat din nou către minunatul instrumentist care este Aurelian Octav Popa. Îndelungele imprimări le-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
impresionat îndeosebi creația lui Florin Zamfirescu în rolul lui Ion Nebunul, dar toți interpreții români sunt extraordinari. Mi-a plăcut foarte mult regia lui Visarion care a știut să mențină tot timpul un anume echilibru și în același timp să imprime acestei drame a dreptății o vigoare și o forță extrem de puternică... (Paolo Emilio Poesio, "La Nazione" Florența) ...Spectacolul pe care românii l-au prezentat în festival este, după părerea mea, de o extremă demnitate teatrală. Compania română are meritul de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
se poate spune. (Nelu Ionescu) 1978 ÎNAINTE DE TĂCERE Casa de Filme UNU Depășind o epică cinematografică simplă, filmul lui Alexa Visarion (Înainte de tăcere, n.n.), straniu și adevărat, certifică o concepție artistică unitară. Incandescenta intensitate a stărilor personajelor cuprinde întreg ecranul, imprimând oamenilor, peisajului, decorului o tensiune specifică, aleasă, dorită, obținută prin poziția artistică ce determină universul filmului până la saturare. Prelungind în propria sa limbă elementul uneori naturalist și alteori realist-expresionist al nuvelelor lui Caragiale, împrumutând această culoare literară din Năpasta, regizorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și talentul , aliante unor propuneri artistice originale și incitante, constituie un eveniment... (Aurel Bădescu) Ion Vîlcu Doctorul, Jorj Voicu și Ileana Codarcea circarii și Florin Zamfirescu Woyzeck Regizorul Alexa Visarion a strâns în jurul său o echipă, devotată ideii spectacolului, ce imprimă amprenta jocului colectiv. El materializează, prin această admirabilă echipă posibilitățile de expresie ale unui "teatru senzorial" un personal mod de a gândi teatru în care se resimte invenția cinematografului și felul în care arta scenică își revendică astăzi, cu brutalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Lăpușneanu „Proști, dar mulți!“ trebuie înțeleasă prin contextualizare întrun discurs ilustrând limba veche, în care cuvintele prostime, prost desemnau mulțimea oamenilor de rând, fără rang boieresc. - Contextul stilistic are în vedere ansamblul mărcilor stilistice care definesc textul și care se imprimă fiecărei secvențe discursive, contribuind la producerea sensului (în cazul nuvelei Alexandru Lăpușneanul, registrul stilistic arhaic și un pattern romantic influențează semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a unui sentiment“ (Camil Petrescu). Acțiunea, motivată mai ales prin conflictele interioare, generează un desen epic complicat, nelinear, fragmentat de pauze descriptive, analitice ori de comentarii eseistice. Episoadele narative au o relativă independență, determinată de memoria afectivă în care se imprimă „decupaje“ din realitatea trăită. Tim pul este discontinuu, guvernat de fluxul conștiinței, de alternanța între timpul obiectiv și durata interioară. Personajele noului roman sunt relativizate, dilematice, atipice, indeterminate uneori („personajul indirect“), contradictorii alteori. Identitatea și existența lor se construiesc treptat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la așteptat doi ani etc. 7. Fragmentul citat alternează verbe la imperfect și la perfectul simplu, spre a dife renția două durate narative. În acest context stilistic, perfectul simplu - timp al narațiunii ulterioare, al narativității obiective - are rolul de a imprima evenimentelor un ritm rapid, de a exprima o durată de mare concentrare epică; în același timp, verbe precum se retrase, vru, dădu, i se păru, se oferi, se răcori au rolul de a plasa cele două personaje întrun primplan al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
creează un plan de adâncime care pla sează momentele de evocare a procesului creator (mă reîntorceau, îmi redeșteptau nostalgii, simțeam, știam, scriam, cunoșteam etc.) întro durată indeterminată./ Valoarea stilistică este cea descriptiv evocativă, cu rol de accentuare a viziunii subiective, imprimând evocării actului creator o perspectivă progresivă și un caracter dinamic. 8. Fragmentul citat aparține genului epic. O primă trăsătură ilustrată este prezența instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui naratorpersonaj (narator homodiegetic, desemnat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
durativ al situației descrise (starea deplorabilă a cartierului de periferie, condiția socială precară a grupului de muncitori). În al doilea rând, verbele la imperfect surprind, în desfășurare, acțiuni trecute./ Valoarea expre sivă a acestui timp verbal este dublă: imperfectul descriptiv (imprimând descrierii cadrului și portretului literar o progresie dinamică) și imperfectul narativ, specific narațiunii ulterioare, în care timpul fabulei se deschide spre timpul istorisirii. 8. O primă trăsătură a genului epic, ilustrată în fragmentul citat, este prezența instanțelor comunicării narative - narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
temporale, prezentul narativ oferă în text o perspectivă sincronică. Astfel, timpul evenimentelor narate se suprapune cu timpul narării, acțiunea fiind dinamizată. Lectorul trăiește, așadar, iluzia participării directe la evenimente, chiar în timp ce acestea se desfășoară. Verbele precum vizitez, răspândește, citesc, oprește imprimă acțiunilor un caracter dinamic, dramatic, surprinzător. 8. Genul epic apelează la narațiune ca mod principal de expunere. Această caracteristică se concretizează în textul citat prin crearea unui univers epic ficțional, prin relatarea unor fapte și situații aparent banale, care intră
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fie foarte bine alese, de obicei cele emoționale, care apar primele si nu a fost timp pentru o considerare si o selecție a lor; limita temporală poate să fie consumată fără a se ajunge la nici un rezultat concret, ceea ce poate imprima un sens negativ, superfluu medierii. De aceea, cadrul didactic nu trebuie să grăbească elevii/studenții să ajungă la o concluzie prematură, această situație denotând un compromis superficial, neargumentat suficient si, în fapt, ineficient. Tot în ceea ce privește medierea conflictelor, este important de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
și luptă să-și cucerească independența, științele spiritului însele caută să devină autonome în raport cu filozofia clasică, înțeleasă ca știință a totalității; ele încearcă să se sistematizeze pe cont propriu, ignorând ostentativ orice model cu pretenții imperiale de universalitate. Ceea ce le imprimă această tendință centrifugă, care le împinge să se desprindă de metafizica tradițională, este tocmai conștiința istorică recent dobândită. Ele își redescoperă propria istorie și încep să-și creeze propria filozofie. b) Accepțiunile termenului Pe lângă această utilizare 8, termenul de Historismus
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a istoriei"33. Analiza lui Droysen vizează cu precădere posibilitățile noastre de a cunoaște. Perspectiva filozofică asupra istoriei (Geschichte) este la el una "critică", nu "nemijlocit ontologică", fiindcă pornește de la "cunoașterea obiectului", și nu de la "obiectul cunoașterii". Acest fapt îi imprimă viziunii lui Droysen un accent transcendental mai apăsat decât în cazul lui Dilthey. De aceea, Schnädelbach este de părere că "Geschichte nu denumește un domeniul al existentului, ci o categorie în sens kantian"34. Spre deosebire de Kant însă, Droysen susține fără
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
continuă Spengler are filozofia întotdeauna și pretutindeni aceeași materie"235 (fiindcă de fiecare dată există alte circumstanțe individuale, social-istorice și culturale, care umplu paradigma filozofiei cu un alt conținut altfel spus, cu alte date ale realității și, ca atare, le imprimă sistemelor alte rezolvări). Numai că în radicalismul lui, Spengler încheie contrazicându-și afirmația inițială în legătură cu imposibilitatea filozofilor de "a-și alege materia": Nu există întrebări eterne; există doar întrebări ce sunt resimțite și puse dinăuntrul unei anumite existențe."236 La
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
teoria cunoașterii drept "psihologie în mișcare" ce "se deplasează în funcție de un anumit scop" (vezi I, 3E). Acest lucru o conduce spre noi "idei anticipate", care fiind "variabile" determină alte conținuturi ale construcțiilor teoretice. "Rezolvând" probleme mereu schimbătoare, construcțiile teoretice le imprimă acestora caracterul unor "variabile logice". E firesc ca în condițiile înfățișate conținuturile să apară discontinui. 164 Pentru întregul context vezi III, 4, unde analizăm corelațiile expresiei. 165 M. Riedel, op. cit., p. 133. 166 Ibid., p. 52. 167 W. Dilthey, Das
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
română și este supusă Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. d)Voința socială (voința proprie a societății comerciale) Societatea comercială are propria sa voință care se exprimă prin administratorii săi. Deși este purtătorul acestei "voințe colective" administratorul o manifestă imprimându-i o notă personală. Fiind o persoană juridică societatea comercială are o voință proprie, diferită de cea individuală, a asociaților, dar care stau totuși la baza voinței colective prin manifestarea lor în cadrul adunării generale. La baza formării voinței sociale stă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
naționalitate europeană, putând activa ca atare pe teritoriul oricărui stat membru. d) Voința socială (voința proprie a societății comerciale). Societatea comercială are propria sa voință care se exprimă prin administratorii săi. Deși este purtătorul acestei "voințe colective" administratorul o manifestă imprimându-i o notă personală. Fiind o persoană juridică societatea comercială are o voință proprie, diferită de cea individuală, a asociaților care stau totuși la baza voinței colective prin manifestarea lor în cadrul adunării generale. Voința persoanei juridice nu este suma voințelor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
T4 oprire în poziția de repaus sau momentul de menținere în contracție statică a agoniștilor care sunt cu fibra alungită. Variația celor 4 timpuri va determina ritmul: o schemă T1-T2-T3-T4 determină un ritm lent, în timp ce dacă vom exclude T2-T4 vom imprima un ritm rapid. Variația celor patru timpi va accentua și efectele, astfel prelungirea lui T2 și T4 va induce o dezvoltare rapidă a calităților fizice ale musculaturii agoniste, dar va avea efect și asupra articulației. III. Sistemul ajutător Acest sistem
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
locuri publice, muzee, conglomerate citadine. Orașul apare în literatura realistă ca un "actant colectiv, locul unde se pun în scenă numeroase ritualuri procesionare, purtătoare de semne, de iconuri sau embleme politice (...), locul unor cicluri succesive de expoziție"(6). Tradiția prozei imprimă relației spațiu-personaj însemnătatea bine știută, fundamentată pe motivația în cod realist. Natura metonimică se relevă cu deosebire, atunci cînd mediul / habitatul / spațiul "descriu" pe locuitor, îl "explică", îl substituie sau îl demască. Reciproc, spațiul poartă amprenta tendințelor ascunse, a aspirațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
opoziție bine camuflată, în argumentele "serioase" ale criticii, față de gravitatea monocordă a artistului. Față de spiritul agelastului, cel care nu știe să rîdă, necum să rîdă împreună cu ceilalți, sau să se amuze sincer de sine. O măsură relativizantă a lucrurilor, care imprimă acțiunii critice o dimensiune derealizantă, în afara judecății estetice. Spiritul ironic guvernează traseul istoricului literaturii, ipostaziind un demon al persecuției ludice, sau, în varianta ei evaluatoare, al dezavuării zgomotoase. Pentru G. Călinescu, literatura este, ca și lumea, tot o scenă, în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sistemul de castre Drobeta- Putinei-Cătunele-Pinoasa(VÎrț) Bumbești-VÎrtop-Porceni care asigura printr-un drum strategic legătura cu capitala Daciei romane prin pasul VÎlcanului din județul Gorj. Reîntoarcerea luptătorilor, Învingători și Învinși, la viața pașnică , purtînd acum amprenta conviețuirii ce avea să se imprime definitiv, organizarea provinciei după modelele romane vor determina un puternic progres al vieții economice, sociale și culturale În Dacia. Pe fondul unor puternice influențe de limbă, viață materială și spirituală, exercitate prin diferiți factori inclusiv armata și coloniștii, care vor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
portretul psihologic, integrat în documente. Relativizarea conceptului estetic îl ține departe pe E. Lovinescu de orice dogmatism. În Mutația valorilor estetice a luat atitudine față de estetica științifică, a analizat variațiile esteticului, a considerat esteticul în funcție de rasă, și în funcție de timp, ceea ce imprimă esteticului o fizionomie distinctă de la o epocă la alta. Exercitarea esteticului rămâne valabilă în "actualitatea literaturii naționale". Relativizarea conceptului estetic se deplasează de la "noțiunea universală" la "plăcerea variabilă individuală". În cadrul aceleiași epoci și rase plăcerea este schimbătoare de la individ la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu ritmul în care trupul acela respiră. În ceea ce o pri vește pe Ea, când dorește să dezbrace un bărbat, ar dezgoli pieptul lui cât mai repede; dar o prea mare febrilitate în această acțiune nu face decât să-i imprime lui un ritm prea accelerat, cu riscul de a avea o plăcere prea scurtă... Un moment interesant pentru Ea este acela al luptei cu cureaua de la pantalonii lui. Acest accesoriu vestimentar masculin este plin de semnificații erotice și de aceea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
abilităților necesare asimilării conținuturilor etapei ce urmează. Rezultatele obținute la aceste probe furnizează sugestii învățătorului privind oportunitatea adoptării unui program diferențiat Sistematizarea conținuturilor prin delimitarea și ordonarea unităților de învățare, accesibilizarea conținutului privind ritmul de parcurgere, ordonarea logică a acestora imprimă o flexibilitate proiectării. Unitățile de învățare au scopul de a accentua necesitatea unui demers didactic centrat pe elev, având o structură deschisă și flexibilă: determinând formarea unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referință, cu temă unică (aleasă
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
în mod direct. Școala lui Caragiale inaugurează un realism sobru, psihologic și expresiv. Ea este urmată mai întâi de Nottara și apoi de Paul Gusty, care a transmis-o ca o nouă tradiție până în zilele noastre. Astfel, teatrul lui Caragiale imprimă un stil propriu, în decursul a patru sau cinci generații de actori. În teatru, Caragiale înseamnă continuitate și înnoire. Indiferent dacă urmărim tipurile, temele sau procedeele stilistice, toate sunt puncte de pornire. Caragiale consideră teatrul o artă cu totul deosebită
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]