3,294 matches
-
aproximative. Inspirată, în egală măsură, de literatura japoneză și de cea chineză (mai ales de jurnalele din secolul al X-lea), Murasaki compune o proză uluitor de modernă: narațiunea debutează in medias res, personajele, deși introduse în scenă cu o incredibilă economie de mijloace, sunt la fel de bine autonomizate estetic precum cele ale unui Proust de mai târziu, acțiunea propriu-zisă este redusă la minimum, însă faptele sunt redimensionate din perspectivă psihologic-afectivă, într-o manieră ce anticipează, la un nivel primar, romanele lui
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
jumătate așteptând o sentință. Mă întorc neîncrezătoare spre Lilyana, dar n-a auzit nimic, e atentă la ce se cântă. Ies să-mi verific mobilul, holul e singurul loc cu conexiune. Din senin aud o melodie cunoscută și o voce incredibilă. Cred că e Azzuro, a lui Celentano. Mai butonez nehotărâtă până la primul refren și o zbughesc înapoi înăuntru. Michele e pe scenă, Francesco bate entuziasmat ritmul în fața scenei. Sunt din nou în lumea și limba lor. Restul populației îi privește
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
o liniște de moarte Îdintr-odată spațiul aducând a încăpere în care se aflau nu mai are limite, devine un oraș îngrozitor de aglomerat, cu blocuri și turnuri și coloane de automobile și mulțimi de oameni agitați, dar toate într-o tăcere incredibilă, de parcă ar fi fost doar umbre pe un ecran, cum continua să fie ființa aceea ghemuită în fața pianului - fiica ei? doar nu reușise niciodată să învețe să cânte -, iar pașii băiatului își călcau urmele în cerc în jurul ei), o privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
munți, oprindu-se întotdeauna, și la dus și la întors, în poarta mânăstirii, întrebând ce serviciu le-ar fi putut face maicilor rupte de frământările lumii de câteva decenii. Dar știind să facă încă o mulțime de lucruri ce păreau incredibile pentru vârsta și singurătatea ei. De la început această femeie i-a spus doamnei Marga Pop că trebuie să privească toate evenimentele cu seninătate, că multe i se vor mai întâmpla, nu cu fiul ei, profesorul, pe care îl socotise un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
București înainte de a-și reveni, întrebând-o într-o zi: ce-ar fi să-ți refaci viața? așa, pur și simplu, să-ți cauți alt bărbat și să te măriți din nou? Uimind-o, chiar atunci, cu istorisirea ce părea incredibilă, dar tocmai de aceea fiind pe deplin adevărată, despre cum s-a îndrăgostit ea pentru ultima oară, la șaizeci și șase de ani sau la șaizeci și opt, cum îi fierbea sângele în vine și se simțea ușoară și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o explozie caldă ce risipea ceața și alunga umbrele. Dar ceva ca o pâclă invizibilă rămânea agățată peste tot, ușor apăsătoare, doar mai târziu lumina și ziua redeveneau cele știute. Apusurile păreau mai înfierbântate și cerul ardea în nuanțe succesive incredibile de roșu aprins, auriu și violet, în timp ce pâcla invizibilă urca de la pământ, dintre arbori și case, îmbrăcându-le, căpătând consistență, redevenind aburul tremurător în care se stingeau fantomele blocurilor albe din zare, mai întâi, ce închideau orizontul, apropiindu-l. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
încât devenea insuportabilă, răspândită în întreg trupul obosit și încordat, palpitându-i în brațe, în pulpe, în mușchii bazinului, în fiecare celulă, credea, dar incapabil să afle de unde pornește în valuri constant urmând unele altora, ca împinse de o forță incredibilă și nevăzută, incapabil să afle acel punct nu numai pentru a opri durerea, ci pentru a o înțelege, o durere care ar fi trebuit să fie a sufletului pe care și-l simțea uscat și tânjind, dar care era cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mă simțeam prima oară ca și cum n-aș mai vrea nimic, ca și cum aș fi înțeleaptă brusc, muzică, răcoare bună în vară și pescărușii marini care zburau în cercuri cu burți albe, parcă suntem la mare, suntem la mare, eram acolo atunci, incredibila sferă de moment, Miau sta ascunsă sub păr, dâre de muci îi cădeau subțiri din nas și eu i le strângeam cu un șervețel găsit, las-o să plângă, a murit tatăl ei, știu, e normal, dar Prințesa nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
viață, aceasta a fost doar speranța de a o vedea iarăși acasă. Toată lumea așteaptă acum povestirea amănunțită a celor întâmplate: o cere în primul rând Leontes, dornic să afle rolul jucat nu numai de Paulina, ci și de ceilalți în incredibila poveste. O, Paulina, du-ne-acolo unde În tihnă să întrebe fiecare Și să răspundă despre rolul său Jucat în golu-acesta mare-al vremii De când ne-am despărțit. De-ndată du-ne2. Punctul forte al scenei rămâne însă „miracolul” săvârșit. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
această clipă, avem revelația esenței pure a artei teatrale, căci personajele sunt „văzute din unghiul aspectului halucinatoriu propriu oricărui personaj de teatru”. Starea spectrală nu are însă nimic de-a face cu evanescența, spectacolul balinez remarcându-se, dimpotrivă, printr-o incredibilă profuziune a materiei, printr-o abundență a elementului material, care, de altfel, favorizează nașterea dublului. Actorul-dansator, căruia i se datorează, așadar, apariția dublurilor și care se înscrie într-o materialitate sonoră și vizuală rar întâlnită, domină scena cu densitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
fi mort - hotărât să caute frumusețea sub toate formele ei, capabil să o realizeze sub toate formele ei. Când vei apărea, pe chipul tău se va așterne paloarea - nu, nu mă gândesc la frică, ci la contrariul ei, la un incredibil curaj. Cu tot fardul tău și în ciuda sclipirii paietelor, vei fi livid, sufletul îți va fi livid. În momentul acela vei atinge perfecțiunea ca precizie a execuției. Cum nimic nu te va mai lega de pământ, vei putea dansa fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
care, dacă nu au schimbat lumea, măcar au schimbat nume, orașe, state, continente“), veți Încheia spunînd că nu v-ați pierdut credința În aflarea acelor scrisori, așadar În „ recuperarea irecuperabilului“. Ceea ce m-a Îndemnat să vă scriu a fost această incredibilă cutezanță, credința că cea mai mare parte a corespondenței ar mai putea exista și că s-ar putea afla În posesia unei persoane (citez din memorie) „care din rațiuni sentimentale sau din alte considerente nu dorește să se despartă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
o sută cinzeci de ani, va fi Întemeiată de Joseph Smith și ai cărei adepți, conform datelor mormone, se ridică, În Statele Unite ale Americii, la circa trei milioane și la Încă un milion În Întreaga lume. Numele Înregistrate În această incredibilă arhivă au fost adunate din Întreaga lume, consemnate cu minuție de prin toate catastifele posibile, ca apoi acțiunea să continue firesc. Scopul final al acestui demers gigantic fiind tezaurizarea pe microfilme a Întregului neam omenesc - atît partea viilor, cît și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nopții și neobișnuitul, care ne pândește mai puțin la cafenea, locaș al prozaicului și al inevitabilului, se pregătea să ruineze imaginea romantică a Broadway-ului pe care și-o făcuse Amory. Calea aleasă era atât de inexprimabil de urâtă, atât de incredibilă, Încât mai târziu Amory nu s-a gândit niciodată la ceea ce s-a petrecut ca la o experiență, ci ca la o scenă dintr-o tragedie cețoasă, jucată mult Înapoia vălului. Știa totuși că avea un sens bine determinat. Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Noaptea și copacii vârstați de umbre erau ca un decor de teatru, iar faptul că se afla acolo cu Eleanor, o umbră ireală, i se părea ceva deja trăit. Amory și-a spus că numai trecutul poate părea straniu și incredibil. Chibritul s-a stins. - E Întuneric beznă. - Acum nu mai suntem decât voci, a murmurat Eleanor. Voci slabe, singuratice. Mai aprinde unul. - A fost ultimul meu chibrit. Pe neașteptate, a cuprins-o În brațe. - Ești a mea, știi că ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
al nazistului la biblioteca publică, pentru documentare. Scană microfilme ore întregi, exilându-l pe neam și concentrându-se asupra femeii. Buchenwaldul eliberat, apoi procesul de la Nürnberg, cu marii lideri naziști declarând că nu făcuseră altceva decât să execute niște ordine. Incredibila brutalitate mecanizată. Sleepy Lagoon, o cauză dreaptă apărată de cine nu trebuia. Claire De Haven trebuie să fi apărut în ziare la ora debutului ei în societate. Nănuială confirmată - vara lui 1929, Claire la nouăsprezece ani la balul Las Madrinas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
folosite pentru a-l convinge pe Coleman să își facă operația aceea estetică. Coleman se simțea copleșit de realitate și începu să viziteze iar wolverinele lui Thomas Cormier, hrănindu-le și iubindu-le. Într-o noapte a fost copleșit de incredibila dorință de a mângâia și ține în brațe una. A deschis cușca și a încercat să îmbrățișeze bestia, dar ea l-a mușcat de brațe. S-au luptat. Coleman a învins: a sugrumat-o. A luat stârvul acasă, l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la punct în timpul războiului și că ne-au trebuit treizeci de ani ca să rezolvăm aceste detalii minore. Se aplecase înainte, în focul discuției. Acum se lăsă din nou pe spate cu un oftat. - Domnule Craig, unii spun că motivul acestei incredibile stagnări a mintii omenești este rezultatul direct al societății apărute după al doilea război. Consider că, parțial, și societatea este vinovată. O atmosferă morală viciată obosește mintea într-un fel curios, constant; greu de descris. Este ca și cum creierul s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
un moment, Craig a avut o imagine a ceea ce trebuie să fi fost mintea lui; ceva amorf, șovăielnic, o lume cu imagini neclare, un univers vast și fără contur, de jumătăți de amintiri, trăsături de caracter prost îmbinate, o monstruozitate incredibilă, pestriță și conflictuală a unui semicreier. Nu era o imagine plăcută de reținut, dar ea puse stăpânire pe el. Neplăcerea de a nu cunoaște, gândi el, nesiguranța teribilă, tot mai mare, asta îl enervase pe tot parcursul săptămânii trecute. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
oră mai târziu, Craig era singur cu Anrella. - Dragă, ce înseamnă toate astea? Era stăpânit de o nerăbdare oarbă, pe când punea întrebarea. În pofida a tot ceea ce se întâmplase, de departe cea mai importantă realitate era încă misterul din spatele acestor treburi incredibile. Ce însemnau toate astea? Acum, în sfârșit, nu-i mai puteau fi refuzate informațiile. El o privi încordat, acolo unde ședea lângă fereastra din salonul cel mare. Văzu cum privirea ei se plimbă peste el, spre paznicii din prag și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
auzită: - Mai e ceva, domnule Președinte... Jefferson Dayles așteptă, prins cu formularea întrebării sale. Era o propoziție greu de rostit, căci, desigur, nu puteai întreba dacă brațul omului crescuse la loc. Nu puteai, dar ideea în sine era fascinantă și incredibilă. - Treaba este asta, continuă fermierul, când l-am cules puteam să jur că unul din brațele lui era mai scurt ca celălalt. Totuși, când a plecat, ele erau de aceeași lungime. Acu', sau eu sunt nebun sau... - Nu prea are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
ridicând privirea, văzu ochii strălucitori ai Anrellei ațintiți asupra lui. După un moment, privirea ei se întunecă. Ea rosti șovăitor: - Cred că știu ce urmărești. Dar n-ar ajunge la o temperatură prea mare? Valorile pe care le obții sunt incredibile. - Putem folosi o baterie miniaturală, nu una de mărime normală. În fond, este doar capsa percutantă. Motivul pentru care temperatura ar fi atât de înaltă este că în interiorul unui soare nu există tuburi de reglaj, astfel că mediul adecvat apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
greoi, stufos și ineficient, în loc de a-l înlocui cu unul simplificat, suplu și eficace și cu un aparat fiscal insuficient, rutinat, slab motivat și ispitit la tot pasul. Toate acestea, împreună cu povara fiscală ridicată, au adus evaziunea fiscală la cote incredibile. Îmi amintesc cum un specialist din Danemarca (o țară cu o evaziune de 1-2%) se tot minuna cum fiscul dintr-o regiune ucraineană reușește să încaseze și 200% din debitele stabilite, dar să nu aibă bani nici de salarii în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
regulă, de comentarii care, de altfel, nici nu ne-ar fi interesat. Regretăm totuși că nu am putut folosi după vrerea noastră periodice precum: Timpul, Lupta, Epoca, Națiunea ș.a., pe care adeseori am fost nevoiți să le străbatem, în condiții incredibile pentru o țară civilizată, cu ajutorul unor microfilme aproape ilizibile, primejduindu-ne sănătatea ochilor. Pentru informarea mai completă a cititorului am adăugat la sfârșitul fiecărui volum o Addenda cuprinzând, într-un prim compartiment, fragmente eliminate de Bacalbașa cu prilejul preluării materialului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
dovedit că m-am înșelat și achiziția mea s-a transformat în cea mai proastă decizie legată de investiții din cariera mea. Capitaliștii frauduloși au început să se certe și să se lupte fără scrupule între ei. Corupția și afacerile incredibile la care am fost martor sfidează imaginația. Punerea în practică a cadrului conceptual în tot acest răstimp am fost ghidat de cadrul conceptual prezentat mai devreme. în cartea mea apărută în 1990, Pentru o transformare a sistemului sovietic, am combinat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]