3,415 matches
-
Rachieru) funcționează și de această dată cu eficiență, argumentând convingător și nuanțat originalitatea, profunzimea și valoarea poeților interpretați. SCRIERI: Universuri imaginare, București, 1981; Forme literare, București, 1993; I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei, București, 1995; Eminescu după Eminescu, București, 2000; Incursiuni critice, I-II, București, 2001-2003; Al doilea val. Generația Hyperion, vol. I: Poezia anilor ’70, București, 2001. Antologii: Camil Petrescu interpretat de..., București, 1984; Liviu Rebreanu interpretat de..., București, 1987; Eminescu. Texte comentate, București, 1989. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Paul
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
efect întârziat, București, 1998; Șase femei, București, 2002. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 123-128; Dimisianu, Prozatori, 170-175; Sorianu, Contrapunct, 176-179; Nicolae Manolescu, Vocația romancierului, RL, 1973, 11; Georgescu, Printre cărți, 157-163; Iorgulescu, Rondul, 219-225; Dimisianu, Valori, 96-104; Ciobanu, Critica, 158-162; Ciobanu, Incursiuni, 186-191; Culcer, Citind, 216-219; Cristea, Domeniul, 265-272; Titel, Pasiunea, 69-72; Dimisianu, Nouă prozatori, 44-63; Tudor-Anton, Ipostaze, 90-96; Dana Dumitriu, Un roman de dragoste, RL, 1978, 9; Georgescu, Volume, 38-45; Iorgulescu, Scriitori, 199-203; Stănescu, Jurnal, I, 99-103; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
stil blagian, desfășoară poetul în versurile din cartea cu titlul oximoronic Dezlănțuind tăcerea (1994), pentru ca în placheta Calea de întoarcere (1998) să se mențină ca o dominantă lirismul senin, echilibrat, de împăcare cu sine și de armonie cu lumea înconjurătoare. Incursiuni în literatura română (1995) conține eseuri și considerații despre autori clasici și contemporani, scrise, în cea mai mare parte, în maniera didactică tradițională, dar și cu deschidere spre limbajul criticii moderne. O altă carte, Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
ci să gloseze cu măsură în umbra lui, înscriindu-se în campania de reabilitare postumă a unui scriitor ignorat multă vreme, supralicitat, poate, azi. SCRIERI: Visele cuvintelor, Craiova, 1981; Trăiri, București, 1987; Seva lucrurilor, București, 1990; Dezlănțuind tăcerea, Craiova, 1994; Incursiuni în literatura română, Craiova, 1995; „Înstrăinarea” limbii române, Craiova, 1997; Calea de întoarcere, București, 1998; Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de Ion D. Sârbu, București, 1999; Catedrala de sub stern, Craiova, 2002. Repere bibliografice: Ovidiu Ghidirmic, Corespondență „Ramuri”, R, 1968, 9
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
22”, 1992, 45; Ierunca, Subiect, 272-274; Lovinescu, Unde scurte, II, 147-149, 189-190, 197-199, III, 70-73, VI, 219-224; Catherine Durandin, Parisul lui Paul Goma, LAI, 1993, 28; Tania Radu, „Amnezia la români”, LAI, 1993, 40; I. Negoițescu, Scriitori contemporani, 231-236; Simuț, Incursiuni, 333-352; Caraion, Tristețe, 57-59; Ioan Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 33-39; Ungureanu, La vest de Eden, I, 220-242; Gheorghe Grigurcu, „Complexul Goma” și supărarea poetei, JL, 1996, 1-4; Andrei Grigor, „Justa”, L, 1996, 27; Cosma, Romanul, II, 411-415; Valentin Protopopescu
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Ierarhia nu dispare, ea Își schimbă doar criteriile: literatura, de pildă, este literatură numai dacă se ocupă cu experiența literală, dacă nu se mai pretinde o „oglindă plimbată de-a lungul unui drum”. Datorită unui concurs de circumstanțe care necesită incursiuni vaste și detaliate În istoria literaturii europene și a Europei În general, poezia este cea care-i conferă noii literaturi identitatea, poezia care debordează granițele unui gen literar, echivalentă cu ființa literaturii - așa cum Daseinul este echivalentul ființei umane. Dacă vorbim
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sfetnicul de credință al lui Nicolae Mavrocordat, grecul Spandoni, „un blestemat”, care trăiește din colportaj și intrigi. În a treia domnie a lui Mihai Racoviță sunt prezentate faptele de bravură ale domnitorului: luptele cu austriecii de la mănăstirile Cașin și Mira, incursiunea în Ardeal, ciocnirile cu tătarii. Cronicarul urmărește succint și evenimentele din Țara Românească, legate de domnia și sfârșitul tragic al lui Brâncoveanu, încheind cu lamentația asupra deșertăciunii lumii. Sunt consemnate, de asemenea, momente istorice externe: lupta lui Petru cel Mare
CRONICA ANONIMA RACOVIŢEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
românesc contemporan, București, 2001. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Dulce Brigitte”, RL, 1969, 12; Viola Vancea, Proza feminină, RL, 1969, 26; Dana Dumitriu, „Nu ucideți femeile”, ARG, 1971, 2; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 111-116; Ardeleanu, Opinii, 46-48; Ciobanu, Incursiuni, 191-199; Cristea, Domeniul, 302-304; Liviu Petrescu, Nucul vieții, TR, 1977, 7; Valentin Tașcu, Mocodenii, ST, 1977, 4; Ștefănescu, Preludiu, 95-96; Iorgulescu, Scriitori, 193-195; Ulici, Prima verba, II, 224-226; Ciobanu, Însemne, II, 332-334; Ștefănescu, Jurnal, 197-198; Eugen Simion, Maria-Luiza Cristescu, „Vacanța
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
a mobiliza și alte energii intelectuale din preajmă. Ca versuitor, C. privește tot spre maeștri, încercând să-și modeleze scrisul cu inflexiuni folclorice în matca unei tradiții care îl leagă pe Vasile Alecsandri de St. O. Iosif și Ion Pillat. Incursiunile în zona simbolistă sunt repede abandonate. Poezia lui este cuminte, reținută, predominant nostalgic-evocativă, elegiacă, iar stanța, cizelată cum se cuvine atunci când forma aleasă e sonetul, rondelul ori gazelul. SCRIERI: Trec păsări în amurg, Râmnicu Sărat, 1929; Aspecte din poezia noastră
CUCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
sau laudele celor din jur. Hipoprosexia favorizează un stil cognitiv distinct, cu asociații ideative superficiale, idei intruzive și tendința de a abandona ușor raționamentul inițial. Lipsa de eficiență intelectuală se explică și prin excesivele tendințe introspective și meditative, precum și prin incursiunile în imaginar. Comportamentul este solitar, apatic, monoton, lipsit de spontaneitate, cu un interes minim acordat anturajului. Este evitată intimitatea în relațiile interpersonale, exceptând rudele de gradul I. Sunt cvasipermanente hipoactivismul și chiar inerția motorie, care, alături de apatie, explică și hiposexualitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
invocă atenția celor din jur. Imaginea de sine instabilă întreține un disconfort psihic intens în toate situațiile în care nu se află în centrul atenției sau al preocupărilor persoanelor din jur. Strategiile cognitive sunt superficiale, iar raționamentele facile, cu evitarea incursiunilor introspective, în timp ce limbajul este colorat, bombastic, dar sărac în detalii. Viața afectivă este, de asemenea, dominată de trăiri superficiale și puțin stabile, dar intens exprimate în sensul demonstrativității. Comportamentul poartă amprenta egocentrismului, hedonismului și a unui farmec superficial, constatându-se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
SKODOL A.E., BENDER D.S. (Edsă, 2005, „Texbook of Personality Disorders”, American Psychiatric Publishing, Washington DC, pp. 607-619 Capitolul 10 CONDIȚII COMORBIDE TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE Medicalizarea psihiatrică a omului contemporan Comorbiditatea Modele ale relațiilor dintre Axa I și II și incursiuni metodologice Relațiile între Axa I, Axa II și alte axe ale DSM-IV în perspectiva evolutivă Perspectiva integrativă a relațiilor dintre axe și personalitatea normală În prezent se discută mult despre „comorbiditatea” între tulburările de personalitate și tulburările psihice episodice sau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sens patologic. Pe de altă parte se discută și problema în ce măsură este vorba de o patologie distinctă și care ar fi argumentele unui diagnostic specific fiecăreia din cele două axe. 3. Modele ale relațiilor dintre Axa I și II și incursiuni metodologice În continuare vor fi menționate principalele modele ce sunt invocate în cazul comorbidităților medicale (LYONS, 1997, DOLAN-SEWELL, 2001Ă: Modelul independenței. Acesta presupune că nu există o relație cauzală sau de risc în co-ocurența tulburărilor în chestiune. Acestea apar împreună
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
VR, 1970, 5; Dana Dumitriu, Nicolae Damian, „Fete și băieți”, ARG, 1971; 7; Nicolae Manolescu, Un realism al privirii, RL, 1973, 17; Sorin Titel, A coborî privirea?, LCF, 1973, 26; Dan Laurențiu, O terapeutică a dragostei, LCF, 1973, 43; Ciobanu, Incursiuni, 203-207; Mihai Ungheanu, Nicolae Damian, „Vara”, LCF, 1976, 25; Liviu Leonte, Nicolae Damian, „Vara”. Preludiu la un ciclu, CRC, 1976, 28; Valeriu Cristea, Creație și experiment, RL, 1976, 33; Nicolae Manolescu, Doi prozatori, RL, 1976, 44; Doina Uricariu, Nicolae Damian
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
romane, într-un ritm destul de susținut. Romanele scrise de C. sunt asemănătoare între ele prin tematică, viziune și modalitate narativă. Mediul social investigat este de regulă cel al intelectualității - cu ascendență rurală - din deceniile postbelice (medici, cercetători, juriști, studenți ș.a.). Incursiunile în lumea satului dintr-un trecut mai apropiat sau mai îndepărtat sau chiar din prezentul marcat de modernizare nu sunt extinse cantitativ, dar oferă pasaje dintre cele mai realizate literar. Scriitoarea nu a urmărit însă să traseze o „frescă”: romanele
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
cu visuri, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți, spre tărâmuri îndepărtate, dar adevărata plăcere „o aflau în vorbă, în taifasul ce îmbrățișa numai lucruri frumoase, călătoriile, artele, literele, istoria...” Pirgu este fundamental deosebit de Pașadia și Pantazi, deși e nelipsit de la incursiunile lor nocturne. El este „lichea fără seamăn și fără pereche”, „soitar obraznic”, are „suflet de hingher și de cioclu”, e „stricat până la măduvă, giolar, rișcar, slujnicar, înhăitat cu toți codoșii și măsluitorii”. În Craii de Curtea-Veche, C. oscilează între imundicitatea
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Geo Șerban, Ion Caraion - la țărmul eternității, RL, 1993, 4; Gh. Grigurcu, Postumele lui Ion Caraion, VR, 1993, 2-3; Ion Bălu, Coborârea în universul concentraționar, ST, 1993, 5; Ioana Pârvulescu, Ultima încercare, RL, 1994, 16; Negoițescu, Scriitori contemporani, 76-79; Simuț, Incursiuni, 250-259; Constantin, Complicitatea, 87-90; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 129-141; Alex. Ștefănescu, Un kamikaze al poeziei, RL, 1995, 35; Geo Șerban, Caraion x 3, LCF, 1995, 29; Ion Caraion. Anotimpuri în infern, CC, 1996, 1-2 (semnează Eugen Simion
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Ilie Constantin, Daniela Zeca, Andrei Grigor, Lucian Chișu, Marian Barbu, Irina Mavrodin, Ion Stratan, Ileana Comănescu, Ioana Pârvulescu, Jeana Morărescu, Vasile Bardan, Sanda Golopenția, Ioan Lăcustă, Răzvan Voncu, Alunița Cofan, Florin Mihăilescu, Vahé Godel, Peter Coryllis, Oleg Escobar Galindo); Glodeanu, Incursiuni, 315-322; Pop, Pagini, 52-57; Regman, Dinspre Cercul Literar, 290-297; Dicț. analitic, I, 44-46, 177-179, IV, 626-629; Simion, Fragmente, II, 34-37, III, 200-212; Manolescu, Litere, 265-270; Emil Manu, Ion Caraion, București, 1999; Bucur, Poeți optzeciști, 40-42; Dicț. esențial, 146-149; Ungureanu, La
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
și asupra dialecticii dintre spiritul revoluționar, întrupat de N. Bălcescu, și mentalitatea reacționară (piesa a beneficiat, în 1984, de o traducere în limba polonă, datorată Danutei Bienkowska). Implicarea politicului în istorie este și tema piesei Suntem și rămânem împreună, o incursiune în trecutul mișcării socialiste românești. Pentru volumul de eseuri Teatrul obiectelor (1982), amplă analiză a mijloacelor scenice - decor, mișcare, costume - utilizate în teatrul românesc de după 1960, autorului i s-a decernat un premiu al Uniunii Scriitorilor. SCRIERI: Teatru, București, 1970
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
revizuiește câteva dintre poemele anterioare, adaugă altele noi și publică un nou volum, intitulat Poesii. Autorul confirmă vocația de luptător în permanent conflict cu lumea înconjurătoare, dar, mai presus de aceasta, cu sine însuși. E atras de simbolurile mistice, face incursiuni într-un univers ocult, preferă patronime nordice. Cartea trădează un sentiment orgolios, al invulnerabilității individului, apărat de forțele magice ale pământului. Dacă firul vieții nu i-ar fi fost atât de brusc curmat, C. ar fi încredințat tiparului și alte
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
valoroasa sa monografie, dar și prin ediția critică la care a lucrat cu profesionalism peste un deceniu, că este un interpret complet al fenomenului literar, dovedind calități remarcabile de critic, istoric literar și editor. Polemic și obstinat disociativ, îndeosebi în Incursiuni critice (1975), cronicarul literar încearcă, într-o suită de articole, o definire a condiției debutului. El glosează asupra actului critic, pe care îl înțelege ca pe o formă de meditație asupra existenței umane. Termenul de referință pentru o ars critica
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
campanii de presă prelungite, de alte opinii și să-și contureze cu mult curaj propriul mesaj, original. SCRIERI: Nuvela și povestirea contemporană, București, 1967; Ionel Teodoreanu. Viața și opera, București, 1970; Panoramic, București, 1972; Critica în prima instanță, București, 1974; Incursiuni critice, Timișoara, 1975; Însemne ale modernității, I-II, București, 1977-1979; Întâlnire cu opera, București, 1982; Eminescu. Structurile fantasticului narativ, Iași, 1984; Între imaginar și fantastic în proza românească, București, 1987; Ediții: Ionel Teodoreanu, Opere alese, I-VII, pref. edit., București
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
Voicu Bugariu, „Nuvela și povestirea contemporană”, AST, 1967, 11; D. Micu, „Ionel Teodoreanu”, TR, 1970, 29; Eugen Simion, „Ionel Teodoreanu”, LCF, 1970, 49; Dorina Grăsoiu, „Ionel Teodoreanu”, RITL, 1971, 1; Liviu Leonte, N. Ciobanu, „Panoramic”, CRC, 1974, 1; Doina Uricariu, „Incursiuni critice”, CNT, 1976, 35; Lucian Raicu, Critica de recuperare, RL, 1977, 26; Dimisianu, Opinii, 304-308; Mihai Ungheanu, „Însemne ale modernității”, LCF, 1979, 51; Ion Buduca, Alte însemne ale modernității, AFT, 1980, 1; Cristea, Faptul, 334-337; Stan Velea, „Întâlnire cu opera
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
București, 1969, Memoria oglinzii, București, 1970 (în colaborare), Poeme, București, 1973 (în colaborare cu F.V. Șerbănescu), Dumneavoastră, Românie, București, 1975 (în colaborare cu Georgeta Caba și Constantin Crișan). Repere bibliografice: Damian, Intrarea, 76-80; Dimisianu, Prozatori, 127-129; Popa, Modele, 114-120; Bugariu, Incursiuni, 114-116; Negoițescu, Lampa, 225-229; Ardeleanu, „A urî”, 113-118; Protopopescu, Volumul, 201-206; Poantă, Modalități, 166-167; Cândroveanu, Alfabet, 69-74; Cristea, Un an, 187-191; Felea, Secțiuni, 240-242; Ciobanu, Critica, 166-171; Ciobanu, Incursiuni, 170-174; Barbu, O ist., 215-218; Piru, Poezia, II, 242-253; Raicu, Critica
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
bibliografice: Damian, Intrarea, 76-80; Dimisianu, Prozatori, 127-129; Popa, Modele, 114-120; Bugariu, Incursiuni, 114-116; Negoițescu, Lampa, 225-229; Ardeleanu, „A urî”, 113-118; Protopopescu, Volumul, 201-206; Poantă, Modalități, 166-167; Cândroveanu, Alfabet, 69-74; Cristea, Un an, 187-191; Felea, Secțiuni, 240-242; Ciobanu, Critica, 166-171; Ciobanu, Incursiuni, 170-174; Barbu, O ist., 215-218; Piru, Poezia, II, 242-253; Raicu, Critica, 313-316; Culcer, Citind, 212-215; Iorgulescu, Scriitori, 184-188; Dorcescu, Embleme, 99-106; Ardeleanu, Mențiuni, 128-136; Georgescu, Volume, 73-77; Vaida, Mitologii, 155-158; Grigurcu, Poeți, 257-260; Alboiu, Un poet, 60-61, 119-120; Doinaș, Lectura
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]