3,607 matches
-
cu ochii închiși trecutul. Construcția actuală este cea de a cincea, după cele din 1552, 1647 și 1730 distruse de cutremure și după prima construcție, ridicată de Pedro de Valdivia și mistuită de un incendiu provocat de un atac al indienilor. Actuala construcție, începută la 1747, se datorează unor arhitecți italieni, iar interiorul unor artiști iezuiți din Bavaria. Trecând de la sacru la profan, lângă catedrală se află Palatul Moneda, sediul Președinției. Construit de arhitectul italian Joaquin Toesca, ca edificiu al monetăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
următoare aveam să primesc în ambasadă vizitele comandantului poliției din Montevideo și echipe de la toate canalele de televiziune, punându-mi se aceeași întrebare: ce caută 80 de români în Montevideo? (îmi venea să râd, gândindu-mă dacă acum 5 secole indienii guarani i-au întrebat pe spanioli ce caută în "țara păsărilor colorate"). Situația era mai ceva cu "ce caută neamțul în Bulgaria" a lui Caragiale. Le-am spus că probabil este un grup de turiști, care vor să cunoască țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prefecto a avut amabilitatea de a mă invita, cu soția, la un "tur" prin oraș. Ca localitate, Salto avea să apară pe la 1757, ca o așezare cu garnizoană militară menită a pune ordine în "anarhia creată de contrabandiștii portughezi și indienii guarani". A devenit departament în 1837, a început să fie populat cu imigranți în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la 1879 a apărut Escuela Hiram, primul institut laic gratuit din interiorul țării, fondat de masoni, la 1882
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
odihnesc eroii naționali și marile personalități politice, științifice și culturale. Ultima "personalitate" depusă la Panteon în 2001, asistând la ceremonie din curiozitate, avea să fie ultimul băștinaș din tribul Charruas, Vaimaca Peru. Are o istorie interesantă care merită povestită. Băștinașii indieni au fost exterminați în Uruguay ca și în Argentina sau Chile, pentru diferite motive pentru a li se lua pământurile, pentru a-i transforma în sclavi, fiind uciși pentru că ar fi furat vitele coloniștilor, sau fără motiv. Pe la 1830 dispăruseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de externe, ale culturii etc., pentru repatrierea "eroului național". În final, francezii au acceptat și rămășițele lui Vaimaca Peru au revenit în Uruguay și au fost depuse la Panteon, nu oarecum, ci cu protocolul cuvenit șefilor de stat! Deși despre indienii Charruas circulau tot felul de legende "negre", printre care aceea că l-ar fi "mâncat" la propriu pe descoperitorul Uruguayului, navigatorul spaniol Juan Diaz de Solis, azi în Montevideo, și în întregul Uruguay, de altfel, se află nenumărate statui, busturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
popasuri pe ici, pe colo. Pe la crescătoriile de ñandu, struțul sud-american, din care se pregăteau excelente specialități, carnea fiind foarte gustoasă și "fără colesterol", și unde puteam cumpăra pentru 100 de pesoși (cca 3 dolari) frumoase ouă pictate cu peisaje, indieni, păsări și ce-i mai trecea prin cap "artistului". La circa 40 de kilometri înainte de Montevideo, după o mica deviere, ajungeam la crescătoria de crocodili și broaște țestoase "Cerros Azules", întinsă pe 10 hectare, loc de încântare pentru adulți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Llanos (al cărei „cap acoperit cu un păr bogat rivaliza cu coada unui armăsar sălbatic“). „Am avut privilegiul“, i-a explicat mai târziu Maurice Louisei ca Între călăreți, „să-i fiu de folos Doñei Isidora, salvând-o odată de niște indieni necuviincioși“. „Un mic serviciu, Îi spui dumneata!“ exclamă tânăra creolă. „Un bărbat care face atâtea pentru mine!...“ „Tu ce-ai face pentru el?“ Întrebă Maurice nerăbdător. Pardieu! L-aș iubi!“ „ Atunci mi-aș da jumătate din viață ca să te văd
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Nu înțelegeam nimic din plasa de sentimente care se aruncaseră peste mine. Eram prizoniera unei stări de spirit care amenința să-mi distrugă echilibrul. Nu-l citisem încă pe Spinoza și nici pe Epictet sau pe ceilalți stoici greci. Poemul indian Gita mă ghida în adânc spre o iubire mai mare și căutarea perpetuă a unei stări de spirit luminoase. Singura persoană cu care puteam să comunic, nu prin sentimente, ci printr-o percepție intuitivă specială, Nichita, mă ura acum, devenise
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
ca încredere în propriile forțe. Critica, chiar dacă e îndreptățită, paralizează nervii creatori, punând sub semnul întrebării chiar „irealul” din care trăiesc creatorii lui. Am visat din nou indieni - eram în America și căutam un vapor acoperit cu flori. Gândeam că indienii, prietenii mei, au ascuns vaporul, îngropându-l în flori, pentru ca nimeni să nu-l găsească. 14 septembrie - încă un vis ciudat. Eram în India sau în Africa și vedeam elefanți. Îmi era frică să nu cad într-un hău care
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a citit și nu-l va citi niciodată. Agneta (Pleijel) a venit la mine cu noul ei roman Funghi, care i s-a dat înapoi de la editură. I-am redat încrederea în carte povestindu-i ceva nou despre ciuperci, la indieni; cum ciupercile sunt pentru ei răsuflările zeilor, prin care li se comunică știința despre Pământulmamă, despre alchimia agriculturii, legăturile dintre aburi-răsuflare și suflul vital al tuturor ființelor. Agneta a fost încântată și foarte inspirată și i-a venit poftă să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
mi se spune ceva concret din care nu înțeleg nimic, dar simt totul. E ceva dincolo de comunicare, un mesaj pentru toate ființele, animate și inanimate. Este momentul cel mai bogat al vieții mele, când salut răsăritul soarelui, lumina, ca un indian pierdut în concentrare pe elementul cel mai pur: focul. În același fel salută lumina păsările, când se crapă de ziuă, și ele încep să cânte strălucirii percepute poate cu alte organe, mult mai subtile decât ale oamenilor. Alt vis tulburător
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Draga mea Birgitta (Trotzig) a citit minunate poeme din cartea ei nouă, ciclul Fețele. L-am luat cu mine pe Andrei (Bart), cu ideea secretă să fie „vindecat” la vederea regelui și a reginei. Dacă m-am comparat cu un indian, un eschimos, mai înainte, trebuie adăugat că simt ca și un african, sunt fetișistă și cred că vederea regelui și a reginei (cu toate podoabele regalității și învestiturii divine pe ei) are o forță terapeutică imensă asupra celor bolnavi. Pentru că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
cu siguranță o interpretare excepțională datorata celor doi daruiți muzicii. Ceea ce veți audia în încheierea primei părți a concertului de astăzi vă poate contraria, prin asocierea pe care am făcut-o : genul de madrigal și textul folosit, care aparține spiritualității indienilor americani. In pofida distanței geografice dintre Europa si America, a deosebirilor evidente de spiritualitate, să ne reamintim că epoca de aur a madrigalului renascentist avea loc aproape concomitent cu descoperirea Americii, veți constata ce strânse legături există între textul pe
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Și în Chile, ca peste tot în noile teritorii, conchistadorii căutau vestitul "El Dorado", ținutul de aur din legende. Pedro de Valdivia avea să-l găsească de o manieră insolită în noaptea de Crăciun a anului 1553, când, atacat de indienii mapuches conduși de căpetenia Lautaro, a fost capturat, legat de un copac și i s-a turnat pe gât aur topit! "Bine i-au făcut", a replicat ascultătoarea mea, replică ce m-a pus puțin pe gânduri cu privire la sexul slab
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
format din 5900 insule, clima temperat-mediteraneană cu 19, 5 grade în medie vara și 7, 5 grade în medie iarna, munți cu piscuri de peste 6000 de metri (cel mai înalt, Aconcagua, de 6962 de metri înălțime, nume însemnând, în limba indienilor quechua, "santinelă de piatră")... Textul continua cu alte detalii geografice peste care am sărit, invocând necesitatea de a merge până la frigider ca să-mi mai ud puțin gâtul, uscat de atâta citit, cu apă minerală. De fapt, era vorba despre niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ocean, este și port, dar și centru universitar, lunile următoare aducându-mă din nou la Concepcion pentru discuții la Universitate și organizarea unor acțiuni culturale. Fluviul Bio Bio a fost considerat mult timp frontiera dintre teritoriile spaniole și cele ale indienilor băștinași mapuches. Numai că spaniolii, în goana lor după noi cuceriri, i-au împins pe băștinași tot mai spre sud. Dacă în secolul al XVI-lea triburile mapuches se întindeau din nord, din zona văii Aconcagua, până în sudul extrem, acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în goana lor după noi cuceriri, i-au împins pe băștinași tot mai spre sud. Dacă în secolul al XVI-lea triburile mapuches se întindeau din nord, din zona văii Aconcagua, până în sudul extrem, acum cei circa 250.000 de indieni mapuches trăiau prin zonele păduroase și muntoase, în colectivități mici, lipsite de electricitate, telefon, drumuri. Rolul lor în istoria Chile a fost determinant, militar și genetic. Ciocnirile cu triburile mapuches au fost numeroase și sângeroase și au durat până către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Braziliei, în statul Parana, dar și în Mexic, unde se spune că pe la 1890 ambasadorul chilian i-a făcut cadou președintelui Porfirio Diaz câțiva arbori aduși cu vaporul, acum fiind extinși în mai multe zone. "Araucaria" își trage numele de la indienii araucani-mapuches care consumă semințele copacului ("fructul" o minge de cca. 20-25 cm. în diametru are cca. 100-200 semințe mari, conice, de 4-5 centimetri, cu un miez foarte gustos). Am fost impresionați și eu și specialiștii de maniera insolită a chilienilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
decorațiunilor, Museo Regional Salesiano... Muzeul prezintă strădaniile călugărilor salesieni de a creștina, civiliza și pacifica triburile de indigeni, expunând unelte casnice, arsenal de luptă și produse artizanale ale acestora. Dispune și de o colecție macabră de 20 de capete de indieni! Se spune că străduința salesienilor de a-i civiliza pe băștinași, forțându-i să se îmbrace "europenește", a declanșat în rândul acestora o teribilă epidemie de gripă care a făcut mai multe victime decât "gloanțele albilor"! Ca o curiozitate locală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
victime decât "gloanțele albilor"! Ca o curiozitate locală, am vizitat și "Cementerio municipal", istorie a localității, unde își au odihna veșnică, unii lângă alții, navigatori portughezi, spanioli, britanici, coloniști, pirați și aventurieri veniți din toate colțurile lumii, latifundiari patagonezi și indieni răposați după epidemia de gripă. În final la "documentarea" noastră am făcut o descindere la "Zona franca", ce oferea la prețuri mult reduse toate minunile comerciale ale lumii electrocasnice, băuturi, țigări, îmbrăcăminte, încălțăminte, ceasuri, aparate de fotografiat... Am cumpărat câte ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
insulițe, formând împreună Arhipelagul Chiloe. Aflată la 1200 km de Santiago, are capitala la Castro și este inclusă în Regiunea a X-a "Los Lagos", cu centrul administrativ la Puerto Montt. Până la sosirea spaniolilor, a fost locuită de triburi de indieni care se ocupau cu pescuitul, vânatul și cultivarea porumbului și a cartofului. Pe la 1557, insula a fost declarată posesiune a coroanei spaniole, la 1567 spaniolii punând bazele așezării Santiago de Castro. În următorii 200 de ani spaniolii și-au întins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
chilienii exprimându-și aprecierea față de profesionalismul și corectitudinea "Părții române", dar și temerile cu privire la privatizare și la noul proprietar. După dejun, condus de conaționalul nostru "domnul director", am vizitat orașul, o oază de verdeață în Atacama, purtându-și numele de la indienii quechua, în limba cărora copay desemna culoarea albastră și yapu pământ, respectiv "câmpul cu turcoaze". Am vizitat Muzeul mineralogic, Gara de lemn cu vestita locomotivă "Copiapo", decretată în 1952 Monument național, care a funcționat între Copiapo și Calderas (port la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu ochii închiși trecutul. Construcția actuală este cea de a cincea, după cele din 1552, 1647 și 1730 distruse de cutremure și după prima construcție, ridicată de Pedro de Valdivia și mistuită de un incendiu provocat de un atac al indienilor. Actuala construcție, începută la 1747, se datorează unor arhitecți italieni, iar interiorul unor artiști iezuiți din Bavaria. Trecând de la sacru la profan, lângă catedrală se află Palatul Moneda, sediul Președinției. Construit de arhitectul italian Joaquin Toesca, ca edificiu al monetăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
lux și cosmetice în Franța, (Bernard Arnauld șChrisian Diorț, Liliane Bettencourt șL’Oréalț, mobilă în Elveția (I. Kamprad), rețele de magazine și industrie farmaceutică în Germania (Theo Albrecht, Adolf Merkle), confecții în Spania (Amancio Ortega). Marea Britanie are în top un indian cu investiții în oțel: Lakshimi Mittal și un rus cu investiții în petrol: Roman Abramovici. Bogații arabi, ruși și ucraineni câștigă mai ales din petrol. Desigur, nu îi putem compara pe bogații lumii cu bogații României în sensul volumului capitalului
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sindical. Xenofobia unor vestici, reprezentați de camarazii europeni ai lui Vadim Tudor, ne va avea ca țintă o vreme fiindcă le luăm slujbele și scădem prețul forței de muncă. Apoi xenofobia lor, asociată cu a noastră se va îndrepta către indieni, chinezi, pakistanezi. Ei la rândul lor nu au nici o vină. Asemenea multora dintre noi, vor să trăiască cinstit, muncind fie și pe bani puțini. Această atmosferă defetistă, uneori fatalistă o regăsim și în Statele Unite. Principalul argument antiBush nu este doar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]