153,583 matches
-
Transparency International sau Banca Mondială - sunt bazate pe colectarea și compararea rezultatelor dintr-o mare varietate de surse. 4.1. Instrumente ale Băncii Mondiale Cercetătorii Băncii Mondiale au creat un instrument intitulat Indicatori Mondiali ai Guvernării. Acest instrument raportează indicatori individuali și agregați ai guvernării din peste 212 țări și teritorii. Acest indicator este compus din șase subindicatori ai guvernării: democrație participativă și libertatea de expresie; stabilitatea politică și absența violenței; eficiența guvernării; calitatea reglementărilor; supremația legii; controlul corupției. Indicatorii agregați
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mai mult de 60.000 de corporații multinaționale, cu alte 600.000 de firme afiliate, un clasament bazat pe experiența fiecărei companii în parte ar cere un sondaj de piață de o altă natură. În plus, evaluarea și clasamentul companiilor individuale ar necesita un alt tip de cercetare. Cerând executivilor să evalueze conduita firmelor străine care fac afaceri în țara lor, mai degrabă decât să le solicite numirea companiilor, cercetarea poate identifica tendințe bazate pe experiențele respondenților, mai degrabă decât pe
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
organizații. Barometrul este un sondaj de opinie publică, în timp ce Indicele Plătitorilor de Mită se realizează pe baza opiniilor exprimate de experți ai mediului de afaceri. El prezintă viziunea publicului larg asupra corupției, impactul fenomenului asupra vieții oamenilor obișnuiți, precum și experiența individuală a corupției. Indicele Plătitorilor de Mită ia în considerare opiniile celor din interiorul sistemului, prezintă „oferta” de corupție și nu include date privitoare la experiența directă cu acest fenomen. Chestionarul ce stă la baza Barometrului este verificat de un comitet
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
variate de a colecta microinformație cantitativă despre corupție. Recenzia lor se concentrează atât pe studiile privind urmărirea cheltuielilor publice, studiile despre furnizorii de servicii și studiile de antrepriză, cât și pe modurile prin care corupția poate fi măsurată în școlile individuale, în clinicile medicale și în firme. Autorii subliniază că asemenea măsuri furnizează o bază mai bună decât o fac alte studii cu arie mai largă, care analizează mecanismele implicate în corupție. Un exemplu privind folosirea informațiilor de acest gen este
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
simplu act de efectuare a unei plăți ilicite până la o funcționare endemică a sistemului politic și economic. Problema corupției a fost văzută fie ca o problemă structurală de ordin politic sau economic, fie ca o problemă culturală și de morală individuală<footnote Freedom House, Inc. (2005), „Politicile anticorupție ale Guvernului României”, Raport de evaluare. footnote>. Corupția reprezintă, în cea mai simplă descriere a sa, abuzul de putere, cel mai adesea în scopul obținerii de câștiguri personale sau în avantajul unui grup
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
muncii pentru sine ori celei independente este munca subordonată, adică cea prestată de o persoană fizică pentru un beneficiar, persoană juridică sau fizică, sub autoritatea acestuia din urmă. Munca subordonată este cea Îndeplinită de salariați ca urmare a Încheierii contractului individual de muncă, de funcționari publici, militari, demnitari, cooperatori. Această din urmă formă a muncii ne interesează atunci când ne Îndreptăm atenția asupra dreptului muncii și implicit asupra pieței forței de muncă. „Piața” Într-un prim sens, cel de bază, desemnează locul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de structuri și procese sociale În care, Într-o primă accepțiune sunt evaluate, intermediate și apoi vândute și cumpărate servicii economice de natură tehnică, organizatorică, informațională, și Într-o altă accepțiune sunt evaluate și apoi Închiriate servicii oferite de persoane individuale În calitate de forță de muncă sau de mână de lucru “.Tot această piață mai este privită ca fiind ‚‚bazată pe principiul licitației, piață pe care ofertanții de mână de lucru concurează Între ei pentru locurile de muncă existente, iar firmele Încearcă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
echilibrului dintre cererea și oferta de muncă, evoluția puterii de cumpărare și a cursului de schimb. Tot astfel piața muncii se află În legătură cu piața titlurilor de valoare, ale cărei influențe se regăsesc În principal, În determinarea raportului În care veniturile individuale, salariile, se Împart În consum și economii. Identificăm legături și cu piața mărfurilor și serviciilor, evidențiate În corelația dintre salarii și productivitate, inclusiv În ce privește mărimea salariului real. Piața muncii În România este caracterizată ca fiind rigidă și segmentară. Rigiditatea pieței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
exercită sau nu dreptul la muncă. Libertatea muncii presupune dreptul persoanei de a hotărî dacă muncește sau nu, unde, pentru cine și În ce condiții, dreptul de a-și alege singură profesia, dreptul de a Încheia sau nu un contract individual de muncă, dreptul de a pune capăt, prin demisie, contractului său de muncă, dreptul de a participa la stabilirea condițiilor de muncă și salarizare În cadrul negocierilor colective și individuale. Ne raliem opiniei conform căreia texul art. 3 din Codul muncii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
alege singură profesia, dreptul de a Încheia sau nu un contract individual de muncă, dreptul de a pune capăt, prin demisie, contractului său de muncă, dreptul de a participa la stabilirea condițiilor de muncă și salarizare În cadrul negocierilor colective și individuale. Ne raliem opiniei conform căreia texul art. 3 din Codul muncii, (ca și cel constituțional - art. 41. alin. 1), nu proclamă În mod direct, dreptul la muncă, așa cum o fac importante documente internaționale (Declarația universală a drepturilor omului - art. 23
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă conform legii, constituie o altă rezultantă a principiului. În acest sens angajatul poate cere prin denunțare Încetarea contractului de muncă dacă drepturile sale nu sunt respectate. Libertatea muncii presupune și faptul că prin acordul comun al părților, clauzele contractului individual de muncă pot fi modificate În urma unui proces de negociere. Pe de altă parte, angajatorul are posibilitatea, pentru protejarea intereselor sale legitime să suspende contractul de muncă. 4.4. Principiul egalității Egalitatea este un principiu necesar funcționării pieței muncii. Virtuțile
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă; stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului; stabilirea remunerației; beneficiile, altele decât cele de natură salarială și măsuri de protecție și asigurări; informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională; evaluarea performanțelor profesionale individuale; promovarea profesională; aplicarea măsurilor disciplinare; dreptul de aderare la sindicat și la facilitățile acordate de acesta; orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației În vigoare. Sunt exceptate locurile de muncă În care datorită naturii sau condițiilor speciale de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
din Codul muncii. Sub aspectul naturii sale, dispoziția dată de un superior ierarhic ca un salariat să fie discriminat constituie ea Însăși un act de discriminare. Dreptul muncii instituie această egalitate pe plan colectiv, egalitate imposibil de realizat pe plan individual. Acest principiu este rezultanta negocierilor colective și a protecției legii atât a intereselor salariaților cât și ale angajatorilor. Colectivitatea salariaților, reprezentată prin sindicate, de cele mai multe ori se află pe poziție de egalitate cu patronul. Dreptul la negociere colectivă, dreptul la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a partenerilor sociali - sindicate și patronat - alături de puterea statală. Pretutindeni, În lume, dialogul social este considerat extrem de util În soluționarea gravelor probleme sociale, consecință a globalizării, a modului În care sunt repartizate costurile și avantajele schimburilor economice. În schimb relațiile individuale de muncă se caracterizează tocmai prin inegalitatea părților. Este o inegalitate juridică, determinată de poziția economică dominantă a patronului, salariatul fiind subordonatul acestuia În schimbul timpului și a cunoștințelor sale angajatul primește un salariu sau un venit. Pe plan colectiv un
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditați, care Încheie cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă contracte. Informarea privind piața muncii, stabilirea traseului profesional, evaluarea și autoevaluarea se realizează prin autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individuală sau de grup oferite, la cerere, persoanelor În căutarea unui loc de muncă sau În cadrul jobcluburilor organizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Consilierea profesională și instruirea În metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În concordanță cu pregătirea, aptitudinile, experiența și cu interesele acestora. În vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă, agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a Întocmi, pentru fiecare persoană În căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere. Procedura de elaborare, conținutul și monitorizarea planului individual de mediere vor fi stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Pentru șomerii care beneficiază de indemnizații de șomaj, participarea la serviciile de mediere, la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă, agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a Întocmi, pentru fiecare persoană În căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere. Procedura de elaborare, conținutul și monitorizarea planului individual de mediere vor fi stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Pentru șomerii care beneficiază de indemnizații de șomaj, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă la care sunt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Subvențiile se acordă, la solicitarea autorităților publice locale, angajatorilor cărora li s au atribuit contracte cu respectarea reglementărilor În vigoare privind achizițiile publice, pe o perioadă de cel mult 12 luni pentru fiecare persoană Încadrată, din rândul șomerilor, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult 12 luni. Cuantumul lunar al subvenției acordate pentru fiecare persoană Încadrată cu contract individual de muncă din rândul șomerilor este: a) În perioada 1 aprilie 31 octombrie, 70% din valoarea indicatorului social
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
publice, pe o perioadă de cel mult 12 luni pentru fiecare persoană Încadrată, din rândul șomerilor, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult 12 luni. Cuantumul lunar al subvenției acordate pentru fiecare persoană Încadrată cu contract individual de muncă din rândul șomerilor este: a) În perioada 1 aprilie 31 octombrie, 70% din valoarea indicatorului social de referință; b) În perioada 1 noiembrie 31 martie, valoarea indicatorului social de referință, la care se adaugă contribuțiile de asigurări sociale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
asigurărilor sociale de stat. Asociațiile familiale pot primi credite În condiții avantajoase sau fonduri nerambursabile, proporțional cu numărul membrilor acestora, iar persoanele fizice autorizate care desfășoară În mod independent activități economice, pentru finanțarea propriului loc de muncă. Asociațiile familiale, Întreprinderile individuale și persoanele fizice autorizate care desfășoară În mod independent activități economice pot primi credite În condiții avantajoase dacă cel puțin unul dintre membrii asociației familiale, respectiv persoana fizică autorizată, este asigurat În sistemul asigurărilor pentru șomaj și a realizat un
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Începând din anul fiscal următor, pentru o perioadă de 6 luni, și constă În diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat În condițiile legale din numărul mediu scriptic de personal Încadrat cu contract individual de muncă din anul respectiv. 2.3. Servicii oferite solicitanților de locuri de muncă În vederea creșterii șanselor de ocupare În Hotărârea Guvernului nr. 1386/2004 privind aprobarea Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă, 2004-2010 sunt prevăzute o serie de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
formarea tehnică și profesională a tuturor persoanelor, inclusiv a celor handicapate, În consultare cu organizațiile profesionale ale lucrătorilor și patronilor, și să acorde mijloacele care să permită accesul la Învățământul tehnic superior și la Învățământul universitar numai În conformitate cu criteriul aptitudinii individuale; 2. să asigure sau să favorizeze un sistem de ucenicie și alte sisteme de formare a tinerilor la locurile de muncă; 3. să asigure sau să favorizeze, În funcție de necesități: a) măsuri corespunzătoare și ușor accesibile, În vederea formării lucrătorilor adulți; b
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cetățenilor, indiferent de vârstă, În vederea adaptării lor la modificările majore care survin În viața socială (art. 133). Potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 102/1998, educația permanentă și promovarea socială a persoanei se realizează prin instituții educaționale, În corelare cu nevoile individuale și cu cerințele și exigențele economiei de piață și ale practicii sociale Într-o societate democratică, prin programe specifice, inițiate și organizate de instituții publice și private cu activitate În domeniu, În spiritul parteneriatului social, utilizându-se metode active cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
b) formarea profesională continuă prin perfecționarea pregătirii profesionale și dobândirea unor noi calificări profesionale; c) educația civică prin dobândirea competențelor și a atitudinilor necesare exercitării drepturilor și asumării responsabilităților sociale ale fiecărui cetățean; d) educarea, cultivarea aptitudinilor și a intereselor individuale ale cetățeanului pentru Îndeplinirea unui rol social activ. Educația permanentă prin sistemul educațional se poate realiza prin participarea celor interesați la programele organizate În cadrul instituțional sau prin studiu individual (art. 3). Instituțiile educaționale organizate ca persoane juridice de drept public
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sociale ale fiecărui cetățean; d) educarea, cultivarea aptitudinilor și a intereselor individuale ale cetățeanului pentru Îndeplinirea unui rol social activ. Educația permanentă prin sistemul educațional se poate realiza prin participarea celor interesați la programele organizate În cadrul instituțional sau prin studiu individual (art. 3). Instituțiile educaționale organizate ca persoane juridice de drept public sau privat pot fi: a) unități și instituții de Învățământ din sistemul preuniversitar și superior; b) școli populare de artă, universități populare, case de cultură, cămine culturale, centre de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]