5,599 matches
-
autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea de asemenea articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit Sfântului Toma este inerent esenței lucrurilor ca ființe create faptul că cunoașterea lor nu poate fi epuizată de un intelect finit, deoarece cauza acestei abilitări de a cunoaște (luminozitatea, vizibilitatea) are în același timp cu necesitate drept efect aceea de a face aceste lucruri
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
conform căreia potențialul zonei de destinație va produce experiența pe care o dorești. Aceste percepții depind de tipul de nevoi pe care dorești să le împlinești și, în general, aceste nevoi pot fi considerate reflecții exterioare ale unor necesități individuale inerente. Multe rapoarte se bazează pe aspecte preconcepute ale punctelor de atracție, adică factorii determinanți sunt stabiliți din start de către cercetători. Aceasta poate conduce la obținerea unor rezultate înclinând spre imaginea stabilită a destinației și spre acele aspecte ale atractivității cărora
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
deși nu asigură neapărat, o planificare generală eficientă și o dezvoltare echilibrată, atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar. Existând o singură conducere a proiectului, proporția dintre telescaune și apartamente poate fi menținută mai ușor, iar problemele tehnice inerente construirii portului sunt mai puțin dificil de rezolvat. Bugetul comun permite compensarea acelor aspecte ale proiectului care pot fi neprofitabile inițial (de exemplu, instalarea telescaunelor) prin operațiuni mai lucrative (de exemplu, vânzarea imobilelor). Dezvoltarea rapidă: Această coordonare tehnică și financiară
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
căci se știe că părțile constitutive ale unei societăți nu "funcționează" ca piesele unei mașini sau ca organele unei ființe vii, dar structura Radcliffe-Brown era modelul relațiilor întreținute de către indivizi, model pe care în mod sincer se credea a fi inerent datelor observate. Apoi, anumiți critici au reproșat structuralismului că enunță o relație fixă între semnificant și semnificat, dar aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
artiștii naivi. În albumul editat cu ocazia grandioase manifestări culturale putem citi: „Un viu interes au stârnit lucrările de artă naivă, datorită exprimării nestânjenite a darului natural pentru culoare și formă, ilustrând mentalități, obiceiuri și realități specifice mediilor populare. Stângăciile inerente, departe de a eșua în improvizație sau diletantism, ne relevă un procent ridicat de spontaneitate, de ingenuitate, ce potențează cu un farmec inimitabil libertatea expresiei și autenticitatea gestului creator. Artiștii naivi au adus prospețimea unor soluții plastice neașteptate, note de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
se produc totuși și coexistența sistemică transmite fără discriminare efectele lor în întregul geosistem. 1.1.Disfuncții naturale În absența omului, funcționalitatea sistemelor naturale presupune schimbări cantitative și calitative, ca rezultat al unor procese de lungă durată. Uneori, aceste schimbări inerente produc dereglări și chiar efecte destructive pe care însă autoreglarea naturală le remediază în timp. Datorită particularităților sale biologice și sociale omul resimte însă mult mai acut dereglările respective. În plus, remediile disponibile sunt foarte limitate pentru el iar timpul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
o promoție de elevi timp de 4 ani, perioadă în care însăși identitatea sa biopsihică suferă modificări și reajustări, iar revenirea la începutul activității cu o nouă promoție de elevi, îi solicită un nou efort adaptativ / readaptativ. În plus, schimbările inerente ale documentelor curriculare necesită mobilitate, flexibilitate intelectuală și deschidere spirituală spre activități de informare și perfecționare neîntreruptă. B. FACTORI FAMILIALI Atmosfera prielnică de la școală, unde copilul își desfășoară activitatea la nivelul maxim al posibilităților sale, trebuie să existe și în
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
creații întâmplătoare, fără mari șanse de a rămâne în limbă, iar marginale, pentru că apar în tipuri de texte marginale, precum reviste de modă, reviste cu profil culinar etc.), prin caracteristica lor de a fi foarte recente, nesupuse încă unui tipar inerent de flexiune, au avantajul de a reflecta mai fidel decât alte substantive tendințele actuale. Ele se vor încadra în tiparele morfosintactice simțite de vorbitor ca fiind cele mai caracteristice pentru momentul actual de limbă. - Jocul variației libere, consemnat de lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
chiar de numărul substantivului (lui Ion, lui Carmen, lui Ioana, lu' proștii ăștia) și dincolo de flexiunea substantivală, cu pronumele (lu' ăsta, lu' asta, lu' ăștia); (c) în absența oricărui mijloc, rolul dezambiguizator revine în exclusivitate regentului, care, prin trăsăturile lui inerente, suplinește informația sintactică absentă: aparține BCR, unde aparține este un verb cu regim de dativ, conform GALR, unde conform este o prepoziție cu regim de dativ. Fără a intra aici în detalii, trebuie observat că inventarul și ponderea fiecărui mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a actantului. În aceste condiții, pentru a conferi proeminență discursivă actanților, româna a convertit mai multe structuri lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
îi ajunge burta la gură (82), îmi plesnea stomacul (83), își bate capul (119), își bagă coada (120); mă dor gleznele (82), nu mă țin nervii (121), te apasă pe creieri (122). Structurile cu dativ sunt la limita cu reflexivul inerent. În structurile cu posesie alienabilă, vorbitorii au posibilitatea de a stabili o ierarhie discursivă între individ și obiectul posesiei. Optând pentru structura cu dativ posesiv, ei focalizează individul în raport cu obiectul posedat, prezentat ca experimentator al procesului/al stării: ți-ai
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
negative, de atenuare a potențialului prejudiciu de imagine pe care vorbitorul l-ar putea aduce interlocutorului său: care-i treaba cu oltchimul nostru (116); mă întreabă șeful nostru (114); ce-am făcut noi cu dosarul lor (114). 3.6. Reflexivul inerent Observarea listei verbelor reflexiv-inerente, predominant colocviale, populare sau marcate afectiv (a se bosumfla, a se burzului, a se căciuli, a se codi, a se cruci, a se gudura, a se holba, a se iți, a se izmeni, a se lăfăi
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Față de GALR, în Vasilescu (2007a: 221) am propus o interpretare parțial diferită a structurilor cu semnificație reciprocă: am făcut distincție între pronumele reflexiv (se, își), pe de o parte, a cărui ocurență obligatorie în construcție se justifică fie ca reflexiv inerent, fie prin reflexivizarea obligatorie a constituenților subiect - complement identici referențial, și pronumele reciproc (unul pe altul, unul altuia), pe de altă parte, uneori cu ocurență obligatorie, alteori cu ocurență facultativă. În absența pronumelui reciproc, semnificația reciprocă este recuperată contextual, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a crezut de cuviință/a spus ce a crezut de cuviință). Acești termeni, considerați pedanți în lucrările normative), sunt folosiți în conversație de vorbitori cu intenția de a marca prin limbaj granițe discursive în relația cu interlocutorii. 5. CONVERTIREA TRĂSĂTURII INERENTE [+ INDEFINIT] A PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR PRONOMINALE NEHOTĂRÂTE ÎN EXPRESII DISCURSIVE ALE VAGULUI, IMPRECIZIEI, APROXIMĂRII În utilizările de bază, nehotărâtele și negativele sunt substitute indefinite ale unor nominale și/sau cuantificatori universali sau existențiali, prezentând entitățile din domeniul de discurs
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ale sistemului marginalizate de limba vorbită (vezi alde - Zafiu, în acest volum, p. ; oarece, oarișcare, cevașilea, niscaiva, oareșce - Zafiu, 2002b: 363 ș.u.). În foarte multe utilizări din limba vorbită însă, rolul de cuantificare trece în plan secundar, iar trăsătura inerentă [+ indefinit] se asociază cu valori discursive diverse, având un numitor comun: tatonarea prudentă a relației dintre interlocutori, printr-o strategie a vagului, indefinitului, aproximării. Tendința spre aproximare și vag în discurs se manifestă și prin atragerea în sfera indefinirii a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
tatonarea prudentă a relației dintre interlocutori, printr-o strategie a vagului, indefinitului, aproximării. Tendința spre aproximare și vag în discurs se manifestă și prin atragerea în sfera indefinirii a unor pronume din alte subclase semantice, care nu au trăsătura semantică inerentă [+ indefinit]. Astfel, pronumele demonstrative, în ciuda trăsăturii lor inerente [+ definit], au semnificație indefinită în expresii precum din cauza asta, cu toate astea, una ca asta, chestia asta, asta-i bună!, asta-i clar sau în enumerări de tipul asta și asta. De
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
strategie a vagului, indefinitului, aproximării. Tendința spre aproximare și vag în discurs se manifestă și prin atragerea în sfera indefinirii a unor pronume din alte subclase semantice, care nu au trăsătura semantică inerentă [+ indefinit]. Astfel, pronumele demonstrative, în ciuda trăsăturii lor inerente [+ definit], au semnificație indefinită în expresii precum din cauza asta, cu toate astea, una ca asta, chestia asta, asta-i bună!, asta-i clar sau în enumerări de tipul asta și asta. De asemenea, în: să se poată concentra dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Pronumele relative sunt elemente de relație subordonatoare, funcționând simultan și ca substitute de tip nominal. Termenul cu cea mai mare frecvență în uzul actual este care (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Preferința uzului este motivată de unele particularități combinatorii inerente ale acestui pronume/adjectiv pronominal: este termenul cel mai puțin marcat, deci polifuncțional și vag, în sensul că poate trimite la referenți cu orice trăsătură semantică, în timp ce cine/ce intră în opoziția [+/-uman]; poate apărea în orice ipostază sintactică, pronominală
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
trăsătură semantică, în timp ce cine/ce intră în opoziția [+/-uman]; poate apărea în orice ipostază sintactică, pronominală sau adjectivală, în timp ce cine apare doar în ipostază pronominală, iar ce mai frecvent în ipostaza pronominală, mai rar în cea adjectivală; prin trăsătura sa inerentă [+ legat discursiv], care stabilește o relație semantică implicită cu alte entități din discurs - fie în structuri partitive (care dintre ei), fie evocând o entitate aflată la distanță variabilă în discurs. Pronumele interogative sunt mărci distinctive ale interogativelor parțiale, prin care
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase poziții sintactice (subiect, nume predicativ, complement direct, complement prepozițional, atribut, circumstanțial) și poate avea trăsătura semantică inerentă +/-animat; se poate combina cu un număr mare de prepoziții; are formă unică; generează întrebări parțiale deschise, fără a constrânge vorbitorul la răspunsuri foarte precise; intră în relație de cvasisinonimie cu care și ce fel de (ce carte/care carte
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
curiozitate de laborator. Aplicațiile analitice nu au apărut decât la începutul anilor 60 și de atunci au cunoscut o dezvoltare riguroasă datorită proprietăților esențiale ale metodei: sensibilitate și selectivitate. Sensibilitatea se explică prin progresul tehnologiei fotomultiplicatoarelor cât și prin calitățile inerente chemiluminiscenței comparativ cu fosforescența, concurenta sa directă. În fluorimetrie, detecția unei emisii foarte slabe este împiedicată (deranjată) de zgomotul de fond, generat de fluctuațiile de energie ale sursei și de difuzia Raman. Chemiluminiscența care înlocuiește excitația fotonică printr-o excitație
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
că funcționează bine și pentru a asigura uniformitatea conținutului și o bună dizolvare a produsului final. În realitate, separarea anumitor tipuri de amestecuri prezentând diferențe din punct de vedere a dimensiunilor și densității particulelor vor avea loc probabil în timpul vibrațiilor inerente ale opririi malaxorului, în timpul transferului șarjei către zona de umplere sau comprimare și chiar în interiorul echipamentului folosit. Deoarece tehnicile NIR pot recunoaște schimbările fizice și chimice care au loc la nivelul amestecurilor de particule, la nivel de comprimate și capsule
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
state participante, indiferent de sistemul lor politic, economic și social precum și de mărimea lor, situația lor geografică sau nivelul lor de dezvoltare economică, principiile următoare care sunt toate de importanță primordială și guvernează relațiile lor reciproce: Egalitatea suverană, respectarea drepturilor inerente suveranității Statele participante își vor respecta fiecare egalitatea suverană și individualitatea celuilalt, precum și toate drepturile inerente suveranității și pe care le cuprinde suveranitatea lor, între care în special dreptul fiecărui stat la egalitatea juridică, la integritate teriorială, la libertate și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
geografică sau nivelul lor de dezvoltare economică, principiile următoare care sunt toate de importanță primordială și guvernează relațiile lor reciproce: Egalitatea suverană, respectarea drepturilor inerente suveranității Statele participante își vor respecta fiecare egalitatea suverană și individualitatea celuilalt, precum și toate drepturile inerente suveranității și pe care le cuprinde suveranitatea lor, între care în special dreptul fiecărui stat la egalitatea juridică, la integritate teriorială, la libertate și independență politică. Ele vor respecta, de asemenea, fiecare dreptul celuilalt de a-și alege și dezvolta
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
S-a construit brutal, rudimentar, cu fervoare, pe dealuri și pe văi, În zonele istorice și În cele inundabile, s-a dorit un nou Început. Această forțare a destinului a Închis un capitol al istoriei și a deschis, cu dramele inerente, drumul vocației metropolitane pe care ieșenii trebuie să și-l asume. Concluzia ultimilor două capitole este optimistă. Avem medicamente și, În plus, sunt medicamente de concepție locală. Cine trebuie să le administreze? Chipul comunității Am ajuns Într-un punct critic
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]