8,706 matches
-
și standardele Uniunii Europene, precum și programele aflate în derulare pentru următorii ani, sugerau realizarea obiectivului de conformitate deplină cu acquis-ul statistic, până la data aderării. Sistemul statistic românesc era armonizat în mare măsura cu cerințele Uniunii Europene. Institutul Național de Statistică (INS) continua reforma sistemului statistic în vederea armonizării totale cu acquis-ul comunitar existent și a integrării rapide a noului acquis, pe măsura adoptării sale. Astfel, la 31 august 2000, a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 111/2000, în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 322
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pisciculturii era în sarcina Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, urmând ca în anul 2004 să se asigure armonizarea totală. În ceea ce privește stadiul construcției instituționale, era în curs de înființare Centrul Național de Pregătire în Statistică. În același timp, biblioteca tehnică a INS era în curs de modernizare. Se avea în vedere actualizarea stocului de carte existent, computerizarea bibliotecii, traducerea celor mai importante materiale de referință, precum și a legislației europene. Ținând cont de evoluția acquis-ului comunitar, precum și perioada relativ mare până la aderare, România
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și în întreprinderi, efectuarea recensământului populației și păstrarea capacității administrative necesare. Toate prevederile cerute de acquis erau în vigoare, inclusiv protecția confidențialității și crearea Consiliului Statistic. Institutul Național de Statistică era o agenție de stat independentă, iar organizarea regională a INS pare să fie corespunzătoare pentru o țară mare, cum este România. România trebuia să își concentreze eforturile viitoare asupra modernizării metodologiilor statistice și îmbunătățirii calității și caracterului complet al datelor. Eforturi suplimentare erau necesare, de asemenea, pentru dezvoltarea capacității personalului
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de realizare o perfecționare a metodologiilor existente. A fost implementată o operațiune statistică de mare importanță, Recensământul General Agricol. Au fost introduse aspectele legate de calitatea statisticilor. A crescut numărul seturilor de date disponibile și care sunt transmise la Eurostat. INS mai avea încă de rezolvat unele probleme. Armonizarea completă cu acquis-ul statistic depindea, în foarte mare măsură, de asigurarea personalului și resurselor necesare. Era nevoie să se asigure creșterea personalului calificat în toate sectoarele, în special în vederea creșterii calității datelor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sale, prezente, într-o anumită măsură, în demersurile lui Max Scheler și ale altor filosofi contemporani interesați de problema omului, modelul antropologiei filosofice se structurează în funcție de două operații: a) postularea unei "naturi" umane, a unei esențe care este atributul fiecărui ins și, în urmare, oarecum paradoxal, determinare individuală a "modului" uman de a fi; b) utilizarea acestui postulat ca principiu explicativ al ordinii umane. Acest model are semnificație într-un decupaj ontic al omului, deși el cuprinde și elemente ale unei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca tot. Operațiile care structurează demersul acestui model de reconstrucție a umanului sunt: a) afirmarea unității modului-uman-de-a-fi și, în urmare, reconstrucția ființei omului în raport cu unitatea lumii (care capătă semnificație numai în acest orizont al "ființei omului"); b) "determinarea" universală a insului (participarea acestuia la universal, înțeles ca ființa-proprie-umanului) și explicarea ordinii umane prin raportare la "ordinea universală" (lumea determinată prin ființa omului), nu la un element al acesteia. Cred că putem recunoaște prezența unor elemente ale acestui model în demersul platonician
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru privind identitatea de structură dintre personalitate (persoana umană ca formă energetică finală a evoluției) și lumea al cărei principiu este energia. Întreprinderea teoretică ce tematizează umanul pentru a-l reconstrui în unitatea ființei sale prin încadrarea universală a "insului" îngăduie o descriere pluriformă a omului și-i poate asigura și sinteza într-o definiție. Omul nu mai apare ca un lucru printre alte lucruri, ci ca un mod-de-a-fi raportat la lume în unitatea sa (lume pe care el însuși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
le înțelegem ca un tot organic"44, tot care nu se raportează ca o specie la întregul ființării sau la un fragment al acesteia, ci ar avea poziția unui microcosm față de macrocosmos (o "lume mică" față de o "lume mare"). Participarea insului la umanitate (aceasta din urmă, înțeleasă ca universalitate umană) constituie temeiul unui nou "concept" filosofic al omului. Re-construcția umanului prin modelul antropologiei filosofice se deosebește de cea prin modelul ontologiei umanului prin temei, program, consecințe teoretice. Astfel, prima are ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai ales pentru unul de ontologie a umanului. Cele două componente ale modelului ontologiei umanului afirmarea unității modului-uman-de-a-fi și, în urmare, reconstrucția ființei omului în raport cu unitatea lumii (care capătă semnificație numai în acest orizont al "ființei omului"); "determinarea" universală a insului (participarea acestuia la universal, înțeles ca ființa-proprie-umanului) și explicarea ordinii umane prin raportare la "ordinea universală" (lumea determinată prin ființa omului), nu la un element al acesteia sunt reconstruite în personalismul energetic. Astfel, omul este o unitate de existență al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tradiție și inovație. Mai mult, invenția unui nou mod de muncă cere un acord între dispozițiile sufletești, în esență energetice (naturale) și idealul culturii, iar creația sa are valabilitate culturală și "energetică", adică pentru umanul ca atare, determinat și ca ins aparținând unei culturi și ca formă de personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate, iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletești, în esență energetice (naturale) și idealul culturii, iar creația sa are valabilitate culturală și "energetică", adică pentru umanul ca atare, determinat și ca ins aparținând unei culturi și ca formă de personalizare a energiei, creatoare ea însăși de energie. Insul este determinat universal pentru că este personalitate, iar aceasta participă la modelul personalității energetice, al idealului de umanitate, potrivit lui C. Rădulescu-Motru. Încadrarea personalismului energetic, vizat antropologic, în modelul ontologiei umanului, deși pare problematică, se justifică. Ceea ce urmează are și sensul întemeierii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de monstruozitate izolată, își ia locul definit într-o serie naturală determinată și nu încă terminată. Umanitatea nu mai este un punct mort al evoluției, cum se spune, încă adesea"122. Desăvârșirea energiei în forma personalității este posibilă la nivelul insului, pentru că el este purtătorul energiei personalizate și al actului originar al acesteia: anticipația. P. Teilhard de Chardin accentuează specia, nu insul sau comunitatea culturală. Într-un fel, specia om, așa cum este ea determinată biologic, ar putea fi urmată de momente
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
punct mort al evoluției, cum se spune, încă adesea"122. Desăvârșirea energiei în forma personalității este posibilă la nivelul insului, pentru că el este purtătorul energiei personalizate și al actului originar al acesteia: anticipația. P. Teilhard de Chardin accentuează specia, nu insul sau comunitatea culturală. Într-un fel, specia om, așa cum este ea determinată biologic, ar putea fi urmată de momente noi ale evoluției. Cu toate că specia nu poate fi în identitate cu comunitatea, determinarea biologică a comunității este un fapt neîndoielnic la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu această conotație "pozitivă". Iată cum îl folosește, de exemplu, Mircea Eliade: mesianismul reprezintă conștiința misiunii "istorice și supraistorice" a unui popor; el presupune "lupta cu destinul, sfărâmarea geografiei, depășirea istoriei, înseamnă o apocaliptică încordare a colectivității, încordare în care insul se pierde și interesele sale imediate (economice, sociale, politice) sunt anulate"238. Mesianismul unui popor pornește, socotește Mircea Eliade, de la conștiința sa de popor ales, adică de popor creator. Așadar, la Mircea Eliade, ca și la C. Rădulescu-Motru, mesianismul semnifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Și o crescîndă amăgire de sine. Prins în roțile unui mecanism implacabil, uniformizator, amploaiatul de al asigurări sociale s-a birocratizat pînă la autoanulare, conformismul care zăcea într-unul ieșind fatalmente al suprafață. Căutând să se sustragă unui climat irespirabil, insul și-a denaturat ființa și în el instinctul vieții e pe cale să se stingă. E, într-adevăr, un fel de moarte... O alunecare lentă în nonsens, în vacuitate, într-un vid absorbant unde, cu eul împuținat, nu mai știi și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mobilizează cu vînă de dramaturg adevărat lecția marilor absurzi ai secolului XX. Răul, cu atât mai puternic într-o lume pe nepotriva omului normal, adică liber, se insinuează în piesa ce tocmai am văzut-o cu sugestii dostoievskiene. În prezența insului fără nume E la puterea n -, a insului care intră și iese nestingherit diabolic din apartamentul celor doi Ei, se insinuează frigul metafizic, descins dintr-o mașină de vînt simbolic prezentă în spectacol și în text. Răul învelit în cele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
absurzi ai secolului XX. Răul, cu atât mai puternic într-o lume pe nepotriva omului normal, adică liber, se insinuează în piesa ce tocmai am văzut-o cu sugestii dostoievskiene. În prezența insului fără nume E la puterea n -, a insului care intră și iese nestingherit diabolic din apartamentul celor doi Ei, se insinuează frigul metafizic, descins dintr-o mașină de vînt simbolic prezentă în spectacol și în text. Răul învelit în cele mai bune intenții comunitare binele și prosperitatea familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lipsa de măsură și Îndreaptă lipsa de judecată” (Capete despre dragoste). Cu o acută judecată am putea să ne apropiem... de limite - de depărtări, aș Înțelege eu. Altfel spus, sunt un diversionist ce Încearcă necontenit noi „linii de fugă”, un ins ce se ceartă cu proximitatea enunțată de alții. Greșesc poate atunci când Încerc limitele - ale mele și ale altora -, când mă aventurez să scrutez ceea ce „nu se cade”. Iar acest lucru Îmi provoacă - trebuie să recunosc - multă bătaie de cap, stări
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dar nu-i știu numele exact. E greu, trebuie să facem față vremurilor... Știu, tu ești tânăr, ești student, vezi lucrurile altfel... Eu nici cinci clase nu am, dar am văzut multe și Înțeleg multe... Uite, dom’le, Îmi zic, insul o dă pe metafizică, de unde o știe oare? Omul de lângă mine e destul de vârstnic, cred că a prins și războiul. Intuiția Îmi este confirmată. Pe timpul războiului era tot cam așa: ajunsesem să mâncăm și cojile de cartofi. În cel mai
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
istorie sau drept, absolvenții de filosofie puteau accede relativ ușor la statute frumoase În „aparatul” de partid și de stat. Nici măcar aceștia nu credeau În doctrina partidului. Își asumau această condiție pentru un trai mai bun. Se evidențiau ușor acești inși (vânau funcții În asociațiile comuniste ale studenților, arborau limbajul cerut, declamau lozincile regimului, se „gudurau” pe lângă profesorii politruci etc.) și erau desconsiderați, uneori fățiș, de colegii onești, interesați de adevăratele valori ale filosofiei. Unii colegi veniseră din pasiune pentru domeniile
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
4,7 45,3 48,7 40,5 34,7 65 și peste* 7,0 4,6 1,2 1,7 59,8 39,3 51,8 40,4 * În 1922 au fost incluse și persoanele cu vârsta nedeclarată. Sursa: INS, 1994, 2003c. Grupa de vârstă care prezintă cel mai ridicat nivel de educație superioară este cea cuprinsă între 30-44 ani (în 1992) și 25-45 ani (2002). Aceste grupe de vârstă sunt cele care au finalizat învățământul secundar fie înainte de ’90
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
redactor la „Contemporanul”, apoi redactor-șef la „Tribuna României” (1972-1974). Debutează cu un vast poem în „România liberă”, în 1947 (în același an, cu puțin înainte, mai publicase versuri în „Sportul popular”). Debutul editorial îl constituie volumul de proză Șapte inși într-o căruță (1961). Debutează ca dramaturg în 1968, când i se reprezintă la Cluj drama istorică Săptămâna patimilor, publicată apoi, în 1972, împreună cu drama Viteazul, în volumul Teatru (Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române). A desfășurat o vastă - și foarte
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
diferite genuri (poezie, reportaj, eseu, proză, teatru). Un artizan al scrisului, mai degrabă decât un scriitor preocupat de viziunea artistică (literarul e, la el, întotdeauna subordonat ideologicului), dar un artizan înzestrat, plin de vervă și spirit. Volumul de debut, Șapte inși într-o căruță, e unul de proză cu tematică rurală, în maniera realismului socialist, dar cu abilitatea construirii dialogului și fără grosolănia rizibilă a altor scrieri teziste din epocă (a putut fi apropiat, astfel, de Desfășurarea lui Marin Preda). Reportajele
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
date importante din propria ei istorie” ar trebui să dea de gândit oricărui intelectual român. Și chiar dacă explicația la Paul Anghel este parțială și partizană, invocarea, printre altele, a cazului Hasdeu este, nu încape îndoială, convingătoare. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Șapte inși într-o căruță, București, 1961; Victoria de la Oltina, București, 1961; Arpegii la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969; Mor-mor și fetița portocalie, București, 1969; Alfabet sonor, București, 1972; Efemeride, București, 1972; Convorbiri culturale, București
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
foarte bine s... ocupe Întreaga tar... și s... pretind... achitarea cheltuielilor de r...zboi. Cu toate acestea, URSS s-a limitat la minimul necesar pentru a garanta securitatea orașelor Leningrad și Murmansk” (Istoria URSS). Stalin nu se va ar...ta Ins... la fel de m...rinimos făt... de cele trei ț...ri baltice. Anexarea statelor baltice (1940) În vastul efort de recuperare a teritoriilor pierdute, realizat cu Inc...p...țînare și succes de c...tre bolșevici, statele baltice ocupau locul central. În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]