4,420 matches
-
atașai doamnei, care, acum la Întoarcere Îmi spuse că va comanda un mic monument de marmură, de formă dreptunghiulară, la mijloc Încrustată o cruce și numele celor trei În ordinea morții, cu datele lor. La poarta cimitirului ne despărțirăm explicînd insistențelor ei că nu pot veni la masa de pomenire, dar că voi mai trece pe la dînsa - se legase, totuși, Între noi ceva semănînd a familiaritate - ea fiind liberă, i-am spus să mă caute oricînd la tribunal sau acasă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
tău, Românie", scrie Zelea Codreanu că i-ar fi fost ordonat României de către "iudeo-masoneria" internațională), și în articolul Atentatul contra Crăciunului, de Dem. Theodorescu, publicat chiar alături de Măcelul lui Nae Ionescu. Pentru cine cunoaște chiar și numai superficial ideologia legionară, insistența ideologului de la Cuvîntul pe jertfa "de răscumpărare" și pe aceea "de mărturie", insistența pe ideea de răscumpărare în avans a "nădejdilor noastre" etc. sună foarte legionar; în Măcelul, Nae Ionescu a făcut o lectură legionară a circumstanțelor istorice ale nașterii
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
iudeo-masoneria" internațională), și în articolul Atentatul contra Crăciunului, de Dem. Theodorescu, publicat chiar alături de Măcelul lui Nae Ionescu. Pentru cine cunoaște chiar și numai superficial ideologia legionară, insistența ideologului de la Cuvîntul pe jertfa "de răscumpărare" și pe aceea "de mărturie", insistența pe ideea de răscumpărare în avans a "nădejdilor noastre" etc. sună foarte legionar; în Măcelul, Nae Ionescu a făcut o lectură legionară a circumstanțelor istorice ale nașterii lui Isus și, totodată, o interpretare cristică a circumstanțelor politice din ultimele săptămîni
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
care nu se putea trata, de ce Rusia a făcut cu noi tratatul de comerț subscris sub ministerul Lascar Catargi de însuși Maiestatea Sa împăratul Alexandru alăturea cu M. Sa Domnitorul? Știm că s-a făcut pentru aceasta mari dificultăți. Însă insistența respectuoasă, dară fermă a conservatorilor a învins atuncea scrupulurile cancelariei rusești și apelul făcut la mărinimia împăratului a fost ascultat, și cînd? Când Rusia tratând cu noi ne acorda o concesiune diplomatică pur și simplu, fără să ne ceară în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Eu însumi m-am convins pe deplin asupra tăcutei puteri sociale a evreimei strâns unite și solidare abia în săptămânile din urmă prin scrisorile multor oameni onorabili, cari mi-au exprimat sincera lor adeziune, dar m-au rugat cu multă insistență de-a tăgădui numele lor, căci nu se pot espune răzbunării evreiești. Dacă facem suma tuturor împrejurărilor {EminescuOpX 405} acestora atunci se esplică de ce o mare parte a presei noastre liberale nu are pentru escesele sumeției jidovești nici a zecea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
după cum am mai menționat, una din crizele majore cu care a fost confruntat Imperiul Otoman și care derivă din clauzele tratatului de la Küciük-Kainargi, era criză crimeană 25. Chiar la scurt timp după semnarea tratatului, Poartă a început să caute, cu insistență, sprijin extern, înainte de toate, la Franța și Suedia pentru a determina Rusia să consimtă la rezolvarea acesteia, firește, din perspectiva intereselor otomane, si pentru a le implică, astfel, mai activ în problema orientala. Cercurile conducătoare otomane sperau 22 Cf., raportul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
evitată, pentru a nu se reedita situația creată în timpul ultimului război ruso-austro-turc, cănd Rusia a fost atacată și de Suedia 24. Criză a fost, însă, aplanata, în urma eforturilor depuse de regele Gustav al IV-lea Adolf care a urmărit, cu insistență, instaurarea unor bune raporturi între Suedia și Rusia, tendința datorată adversității sale față de revoluția franceză și față 21 Cf., ibidem, p. 739, art. XIX. 22 Ibidem, p. 738. 23 Criză, existentă din această cauză, era urmărită, cu atenție, si de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
prevală de importanță pe care o acordă Franța, îndeosebi Suediei, în blocada continentală, pentru a o folosi că "moneda de schimb" cu care să-și asigure propriile sale interese din Europa Orientala 152. În cazul în care supoziția este corectă, insistența cu care tarul Alexandru I îi cerea lui Napoleon, imediat după Tilsit, de a "primi" Principatele Române de la el și nu de la Poarta Otomană 153, se poate traduce prin dorința acestuia de a conferi intenției sale de a declanșa procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
concretizat, i-ar fi apropiat atât de mult de frontierele apusene ale Rusiei, încât, potrivit calculelor cercurilor conducătoare ruse, le-ar fi oferit cestora "toujours une position menaçante" pentru ruși, "si on se brouiller un jour"227, temere ce explică insistența cu care Alexandru I se pronunță împotriva posibilității că Franța și Rusia să fi devenit vecine nemijlocite 228. Din această perspectivă, deci, apărea, după părerea lui P.A. Tolstoi, necesitatea încheierii, fără întârziere, a păcii cu Turcia. Deoarece, pacea, odată încheiată
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
între altele, ca Rusia "ne veut maîtriser la Baltique que pour rendre plus effrayant et plus rapide son débordement vers la Mer Noire, vers la Mer Blanche, au travers toutes leș possessions Européennes du Grand Seigneur" (s. Ven.C.)82. Insistențele, aproape disperate, ale diplomației suedeze se justificau și prin lipsa altor perspective de creare a unei alianțe defensive în sprijinul Suediei. Reticentele manifestate de Danemarca l-au determinat pe Ignatius Mouradgea d'Ohsson să revină asupra unei sugestii mai vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
represalii din partea puterilor coalizate, în primul rând a Rusiei 48. Cum la sfârșitul anului 1794 și la începutul celui următor, zvonurile privind posibilitatea încheierii războiului dintre Franța și unele dintre puterile coalizate, anume Spania, Olanda și Prusia, erau tot mai insistențe, Poartă Otomană era dispusă să recunoască Republică Franceză și-și exprimă speranța că demersul său nu avea să fie singular, ci avea să fie urmat și de Suedia și de Danemarca 49. Perspectiva unei pacificări, cel putin parțială, a Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
-ți răstorn asta în cap..." "De ce Tasia, strigă Matilda, el vrea să spună ceva, dar trebuie să înțelegem că oamenii simt nevoia unei apropieri, nu avem dreptul să..." "Matilda, hai, în loc să..." strigă Tasia. "Dar Tasia, o întrerupse Matilda cu o insistență aproape țipătoare, ce vezi tu rău că Petea..." "Permiteți, domnilor, strigă Petea, îmi dați voie, Tasia, o apucă el de mână, vreau să ciocnesc un pahar cu cumnatul meu, distins profesor universitar, care ne onorează..." " Dar ciocnește odată, dragă, că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
apoi Petea să aleagă altele care îi opreau tot ce avea, iar cea din urmă, bibeloul, și hainele de pe el, căci așa îl dăduse afară în stradă, în pijama, și încuiase ușa pe dinăuntru și nu mai deschisese nici la insistențele Matildei, care veni cu un taxi și cu un costum de-al meu să-l ia de-acolo, la un telefon al vecinilor, dar indignată vrusese totuși să-i ia și lucrurile... Intuiția mea era că Petea avea un suflet
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe cei doi și mai ales de ce n-a adus băutură, i-a spus bărbatului ei că a fost violată. Violată?! a urlat el. Atunci hai la miliție!... Ștefan Pop ceru revizuirea procesului, dar nu obținu după doi ani de insistențe decât un recurs extraordinar, fiindcă nu i se admise teza că dosarul fusese trucat, procesul se judecă tot după vechiul dosar. Noile probe nu fură admise. Totuși instanța micșoră șoferului pedeapsa la jumătate. Cum doi ani îi și făcuse, peste
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
curând simbolică. Caporalul își ridică arma, gata de a întâmpina asaltul final. Ușa se bombă în centru, izbită de ceva din culoar. La un al doilea impact, metalul scrâșni și ușa începu să se desprindă din cadrul ei. Newt scutura cu insistență mâna lui Ripley, care cu greu își lua ochii de la ușa care ceda. ― Vino! Pe aici! Copilul o trăgea spre peretele opus. ― N-o să meargă, Newt. Abia am intrat în ascunzătoarea ta, și n-aveam harnașamentul celorlalți. Și-apoi, unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Carrey, Kate Winslet și vreo câteva milioane de colegi. Nimeni nu știa dinainte ce se va întâmpla. Intrai pe-o ușă și ieșeai pe alta, ca-n mintea lui John Malkovich. Fiecare patina prin geometria instabilă a gândurilor, cerând cu insistență să i se actualizeze fișierele cerebrale, să-i fie șterse din memorie amintirile neplăcute și înlocuite cu altele noi, vesele și nevinovate. Scena clasică: o injecție de-amnezie, cu ochii deschiși și doi electrozi bine înfipți în tâmple. Te puneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
el de picioare!“ „Gura! Citește mai departe!“ Alte câteva scăpări, din ce în ce mai grave în ultimele luni, mi-au pecetluit soarta, consfințind victoria părții adverse. Când vecinii au cumpărat un tomberon și l-au instalat în parcarea din spatele blocului, am acceptat, la insistențele Adinei și-ale preocupatei sale mame, să trec proba bărbăției colective făcând noaptea de planton în fața capacelor monumentale pe care nimeni altcineva în afara locatarilor n-avea voie să le ridice. În fine, când cea mai recentă acțiune conspirativă s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fără grijă corpurile noastre și toată salba de realități atârnată de ele, pe care-o trăgeam de la bun început după noi. Maria se lăsa în voia poftelor mele cu-o satisfacție întunecată, dându-mi orice-i ceream și răsplătindu-mi insistența c-un zâmbet mușcător și-o mișcare finală a fundului. Își păstra întotdeauna ultimul cuvânt; mă călărea metodic, robust, stăpânindu-mi plăcerea cu discreție și eleganță, fără a mă umili, dar arătându-mi limpede cine trebuie să iasă învingător. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu numai de încrederea regelui dar și de aceea a tuturor românilor. Această încredere universala s-a risipit doar când, forțat de evenimente, el s-a amestecat în politica internă”109. În acest sens un bun exemplu este reprezentat de insistențele lui Titulescu la adresa lui I. Gh. Duca în vederea scoaterii în afara legii a Gărzii de Fier, fapt care s-a petrecut și a avut ca rezultat asasinarea primului ministru și o creștere a dorinței de răzbunare a legionarilor la adresa ministrului de externe
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
125. 17 Ibidem , p. 126. 18 Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei . Amintiri din Țara pierdută,Alba - Iulia ,Editura Fronde ,1994 , p. 69. 15 12 ajuns la negocierile cu Uniunea Sovietică în această problemă. Astfel, Ghica sublinia faptul că în urma insistențelor din partea Franței și a Poloniei pentru încheierea acestui tratat, pentru a evita izolarea, România a fost nevoită să accepte ideea acestor tratative. În timpul negocierilor România era reprezentată de Mihail Sturdza iar partea sovietică de Boris Spiridonovici Stomoniakov. La 14 ianuarie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
un puternic stat vecin, nu numai că nu-l întreabă care a fost rezultatul negociațiunilor ce-a fost însărcinat să ducă, dar îi și ridică prin simplă telegramă calitatea și virtutea de a negocia”125. Apropierea româno - sovietică, dorită cu insistență de Titulescu, era una de “fațadă“. Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
125. 17 Ibidem , p. 126. 18 Mihail Sturdza, România și sfârșitul Europei . Amintiri din Țara pierdută,Alba - Iulia ,Editura Fronde ,1994 , p. 69. 15 12 ajuns la negocierile cu Uniunea Sovietică în această problemă. Astfel, Ghica sublinia faptul că în urma insistențelor din partea Franței și a Poloniei pentru încheierea acestui tratat, pentru a evita izolarea, România a fost nevoită să accepte ideea acestor tratative. În timpul negocierilor România era reprezentată de Mihail Sturdza iar partea sovietică de Boris Spiridonovici Stomoniakov. La 14 ianuarie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
un puternic stat vecin, nu numai că nu-l întreabă care a fost rezultatul negociațiunilor ce-a fost însărcinat să ducă, dar îi și ridică prin simplă telegramă calitatea și virtutea de a negocia”125. Apropierea româno - sovietică, dorită cu insistență de Titulescu, era una de “fațadă“. Aceasta a devenit posibilă datorită unor evenimente petrecute pe scena politică internațională și intrării Uniunii Sovietice, formal, în rândul statelor antirevizioniste.Un alt element care a contribuit la acestă apropiere româno - sovietică a fost
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
și cimentând, ipso facto, orânduirea existentă a ierarhiilor sociale, educația fredericiană a instituit un model din care avea să se inspire masiv Iosif al II-lea al Austriei, cu repercusiuni directe asupra structurării învățământului transilvănean. Filosofia occidentală a luminilor, cu insistența sa asupra posibilității emancipării prin educație, avea să stea la bazele unor politici statale din ce în ce mai sistematice de organizare a învățământului public. În partea central răsăriteană a Europei, unde se întindea dominionul Casei de Habsburg (incluzând și Transilvania, din 1691), emanciparea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma doctrinei religioase. În condițiile în care ideația în termeni naționali se afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin a naționalismului, cât mai ales insistența pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea pe patriotism. Însă patriotismul propovăduit de cărțile școlare este de esență nu atât naționalistă, cât religioasă. M.-L. Murgescu (1999) sintetizează mariajul dintre doctrina patriotismului și morala religioasă prin insolita noțiune de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]