3,685 matches
-
situația din Orientul Mijlociu, subliniind că în virtutea faptului că statele membre ale Comunității Europene împreună cu statele și popoarele Orientului Mijlociu au legături la nivel istoric, politic, economico-geografic, religios, cultural și uman, este în interesul europenilor să caute soluții care să permită instaurarea unei păci juste, globale și durabile, a unor relații de bună-vecinătate și o dezvoltare economico-socială și culturală. Și atunci și astăzi Uniunea Europeană se luptă să dobândească un rol substanțial în procesul de pace din Orientul Mijlociu însă lipsa de coeziune o
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pasiv sau un arbitru pasiv sau un susținător docil al politicii americane în regiunea orientala, ci odată conturată strategia de securitate comună va fi mai sigură și va avea curajul necesar unei implicări susținute în regiune. Cu toate acestea, "pentru instaurarea păcii, nu este suficientă doar asigurarea securității. Fără o perspectivă politică, s-ar ajunge la violență [...] după ani de ostilități, Israelului îi mai rămâne doar un singur pas de făcut - cedarea teritoriilor ocupate în schimbul păcii, iar pacea poate fi încheiată
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
al treilea cerc al răspunderii revenind întregii comunități internaționale, aceasta fiind considerată un garant al păcii și securității internaționale. Care va fi oare dominantă în Orientul Mijlociu: extremismul sau calea compromisului? Este posibil ca Uniunea Europeană alături de comunitatea internațională să contribuie la instaurarea unei păci durabile, juste și cuprinzătoare? Răspunsurile la aceste întrebări, cu siguranta, vor folosi la prefigurarea viitorului Orientului Apropiat și Mijlociu. Deznodământul acestui conflict secular nu-l putem anticipa deși ne-am dori să avem o certitudine în acest sens
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Diplomacy?", Department of Political Science, University of Oslo, ARENA Working Papers, WP 03/6, p. 12. 137 Pentru detalii despre extinderea CE, a se vedea Gheorghe Bărbulescu Iordan, op. cît., pp. 51-52, 59-60. 138 Anul răsturnării regimului militar și al instaurării democrației. 139 În octombrie 1990, prin reunificarea Germaniei, fostă Republică Democrată Germania a devenit parte din UE. 140 Negocierile de aderare au debutat în 2005. 141 Comisia Europeană a decis începerea negocierilor de aderare la 1 octombrie 2009. 142 Deși a depus
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a israelienilor, a palestinienilor și a statelor arabe vecine (dar și a Ligii Arabe) în pacificarea zonei, d) respectarea și punerea în aplicare a acordurilor deja încheiate între cele două părți, b) de cooperarea/implicarea unor țări terțe interesate în instaurarea păcii și stabilității în regiune. 1017 Dl. Chester Crocker apreciază că sunt esențiale numai variantele: a) implicarea activă și coordonată a actorilor internaționali și c) dezvoltarea unei culturi de responsabilitate (responsabilizare) la nivel regional prin implicarea deopotrivă a israelienilor, a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
baza cursurilor rezultate în bursă, în urma strigărilor agenților oficiali. Pe baza tranzacțiilor se stabilea și un curs mediu al tuturor valorilor negociate în ziua respectivă. Instituția Bursei de Valori București și operațiunile efectuatela bursă, au fost lichidate în perioada premergătoare instaurării în România a regimului comunist. După Revoluția din Decembrie 1989, în anul 1994, a fost înființată Bursa de valori București, în baza Legii nr. 52/1994 - Lege privind valorile mobiliare și bursele de valori, prin decizia Comisiei Naționale a Valorilor
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
am putea spune că măsura în care cetățeanul își exercită rolul social ne oferă un prim indiciu pentru a determina șansele democrației politice într-o țară dată [...]. 2) Egalitatea drepturilor cetățenești este o condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru instaurarea constituției libertății [...]. Societățile se deosebesc mult prin modul în care își gerează conflictele, iar aceste diferențe pot reprezenta una dintre cauzele principale, în orice caz un simptom al variațiilor în structura politică. Măsura în care conflictul este reglementat rațional constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
viitor, istoria și sociologia religioasă, care în trecut au fost privite mai curând ca sateliți ai teologiei, trebuie să renască în calitate de domenii academice 86. Sursele citate anterior fac frecvent referire la importanța aspectului religios: 1) Landes stabilește o legătură între instaurarea dreptului la proprietate în Occident și creștinism 87. 2) Putnam menționează însemnătatea crucială a organizațiilor bazate pe credință pentru viitorul societății americane 88. 3) Treadgold face legătura dintre „aplicarea valorii religioase, componentă a valorii absolute a individului [...], la instituțiile laice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
curge de la vest spre est, purtând cu ea triumful idealurilor democratice [...]. în sfârșit, izbândesc dorințele oamenilor de a se cârmui singuri în bună cuviință și pace [...]. Pe plan istoric, [ân Europa de Est] a existat mai mult în aspirație decât în practică. Instaurarea sa în Europa de Est - la confluență de culturi, religii, naționalități și armate - ar fi posibilă, dar necesită multă pricepere, eforturi enorme și un noroc extraordinar”100. 4) Impactul negativ al comunismului va fi de lungă durată, mai ales în ceea ce privește efectele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de legitimitate în fața propriilor cetățeni, dar și în producția de cunoaștere istorică. în România, discursul ideologic al puterii cu ajutorul istoriei a avut o miză a legitimității și a indigenizării marxismului și, prin urmare, a regimului, dată de condițiile dubioase ale instaurării puterii comuniste și pe fondul așa-numitei independențe manifestate de PCR, începând cu sfârșitul anilor ’60, față de URSS; dar această prezență ubicuă a istoriei în discursul puterii a beneficiat de un suport științific transferat din lumea restrânsă academică în arena
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la Tratatul de la Varșovia, desfășurată în zilele de 2-4 decembrie 1981, la Moscova. Articolul, nesemnat, publicat în ziarul Scânteia din 15 decembrie 1981, intitulat „Pentru o Polonie socialistă prosperă, liberă și independentă”, în legătură cu decretul Consiliului de Stat al Poloniei privind instaurarea stării excepționale în această țară, sublinia faptul că PCR și România „și-au expus în repetate rânduri poziția în legătură cu desfășurarea evenimentelor din Polonia, subliniind clar că nu doresc să se amestece în treburile interne ale acestei țări, să dea lecții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
națiunii celei mai favorizate în comerț etc. în al doilea rând, și aceasta era, poate, lucrul principal, Ceaușescu a folosit-o cu abilitate pentru întărirea controlului și așa strâns asupra comportamentului și modului de gândire al oamenilor și, pe fond, instaurarea puterii personale absolute. Populația în întregul ei era separată printr-o cortină impenetrabilă și de Occident, și de Uniunea Sovietică”. Așa cum avea să scrie mai târziu în memoriile sale unul dintre consilierii lui Mihail Gorbaciov, regretatul politolog Gheorghi Șahnazarov - un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rezistență, neezitând să recurgă la folosirea armelor și neluând în considerare victimele din rândul populației pașnice”. în încheierea declarației se exprimă solidaritatea cu poporul român „care își apără idealurile libertății, democrației și demnității naționale”, sprijinul pentru eforturile FSN îndreptate spre instaurarea liniștii și ordinii și disponibilitatea de „a se acorda poporului român un ajutor umanitar neîntârziat și eficient în vederea lichidării consecințelor evenimentelor tragice din ultimele zile”. La 26 decembrie 1989, MAE al URSS face o declarație în legătură cu evenimentele din România în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în cele din urmă să semneze declarația. Singura concesie care li s-a făcut a fost eliminarea tezei cu privire la imperialismul american, care ar duce „o permanentă și sistematică activitate de subminare a regimului democrat-popular, în scopul înlăturării lui și a instaurării capitalismului”. Celelalte delegații, inclusiv cea română, au declarat că acceptă formula mai neutrală propusă de polonezi doar “în interesul unității”, dar în țările lor vor vorbi în continuare despre încercările imperialismului american de a restaura capitalismul. în ceea ce privește propunerea ca PCUS
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că la 1 ianuarie 1945 comuniștii pregăteau luarea puterii și înlocuirea prefecților. în acel context l-a chemat generalul (Gheorghe) Stavrescu, comandantul militar al Sibiului, pentru a purta discuții pe tema amintită. Generalul i-a declarat că armata nu admite instaurarea comuniștilor la putere și că, în cazul în care, totuși, aceasta se va produce, legionarii vor fi sprijiniți de armată cu arme. Liderul legionar aprecia, probabil exagerând, că atitudinea generalului Stavrescu era caracteristică tuturor comandanților militari români și că aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cot la cot cu ea împotriva sovietizării țării. Toate aceste pregătiri au fost descoperite de serviciile de informații aliate și, probabil pentru a nu crea un nou front în spatele frontului lor ce se apropia de Germania, au renunțat temporar la instaurarea comuniștilor la guvernare”. Acțiuni represive împotriva rezistenței 6.1. Implicarea serviciilor de ordine și informații ale statului român Serviciile secrete românești obținuseră la sfârșitul lunii noiembrie 1944 date din cercurile legionare că începând cu jumătatea lunii următoare aveau să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întâmple pe front și în spatele frontului cele ce s-au întâmplat” (sublinierea ne aparține). Prin datele obținute din supravegherea acțiunii legionaro-germane, împuterniciții Kremlinului au avut un pretext în plus pentru înlăturarea generalului Nicolae Rădescu din fruntea guvernului de la București și instaurarea unui cabinet prosovietic. însă numele ultimului premier al vechii Românii a fost vehiculat în legătură cu așa-numitul complot antisovietic fără ca el să fie realmente implicat. Anticomunismul său nu viza asocierea cu legionarii și naziștii, poate cel mult folosirea „deranjamentelor” provocate de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avut de nenumărate ori ocazia să aud din partea lor observația potrivit căreia ceea ce s-a întâmplat în România este imposibil să se întâmple și în Franța pentru că „noi n-o să ne lăsăm duși de nas”, așa ziceau francezii. Pentru ei, instaurarea unei dictaturi era un fel de păcăleală căreia îi cădeau victime doar proștii. Francezii, fiind prin autodefiniție inteligenți, nu erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceea proporția celor implicați activ în exil a fost mai mare decât a celor care au părăsit România ulterior. în fine, Neagu Djuvara vorbește despre „diaspora care a apărut ca urmare a evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial și instaurării regimului comunist în România”, dar și despre o „nouă emigrație”, prin comparație cu fenomenul similar de la 1848. în elaborarea studiului de față s-a optat pentru utilizarea termenului generic de exil, fiind încadrată ariei sale semantice toate activitățile menite a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ședințele unui cenaclu la care au participat mulți dintre oamenii de cultură din exil. Folosind drept criteriu de selecție orientarea politică, Ion Solacolu identifică existența a patru valuri de emigrație, primul fiind constituit exclusiv din legionari, care părăsesc țara după instaurarea regimului antonescian. Asupra acestui prim val autorul nu se oprește „din motive a căror prezentare nu face obiectul scrierii de față”. în al doilea val îi plasează pe oamenii politici români și diplomații, în timp ce al treilea val din anii ’60-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unei acțiuni politice în Occident care ar fi avut vreun efect în relațiile internaționale. în ceea ce privește profesia celor care alcătuiau comunitatea românilor din prima decadă a Războiului Rece, pot fi menționați diplomații care refuzaseră să se mai întoarcă în țară după instaurarea regimului antonescian, legionarii care părăsiseră România după rebeliunea legionară din ianuarie 1941, diplomații care făcuseră pare din guvernul condus de Ion Antonescu, soldații și ofițerii care, după ce fuseseră prizonieri în Germania, refuzaseră să se mai întoarcă în țară sau studenții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un specialist al temei - au debutat în anul 1945, în urma restructurărilor majore, teritoriale și demografice, aduse de conflagrație și ca o consecință a participării directe a SUA la rezolvarea problemei internaționale a persoanelor strămutate în anii războiului (The Displaced Persons)”. Instaurarea prin forță a comunismului, după ocuparea României de armata rusă, a transformat-o într-o țară predispusă la un adevărat flux emigraționist, care avea în vedere, în mod deosebit, America de Nord. Același autor observa că, „spre deosebire de marea emigrare est-europeană de la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
identitate ireversibilă. Faptul acesta „a făcut pe mulți români-americani să recunoască starea lor ca «exil» și nu ca «diasporă»”. O asemenea disociere, motivată desigur, a devenit justificabilă, întru totul, începând cu anul 1948, considerat primul an al exilului postbelic, după instaurarea Republicii Populare Române, prin comunizarea de facto a României. Este interesantă ideea după care „modul specific în care acești «nou»-veniți se comportă poate fi comparat cu comportamentul celor veniți la începutul veacului, asemănările dar și deosebirile fiind extrem de interesante
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de dezgust căci îi este greu să recunoască faptul că un talent așa de mare - pe care l-a respectat cu sfințenie în copilărie - se poate compromite într-o asemenea manieră încât să considere că „ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decât cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut în istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cârma țării numai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sociale au creat în Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, în fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist și instaurarea orânduirii burgheze. Singura forță care ar fi în măsură să întoarcă Ungaria de pe acest drum este armata” (p. 79). Toate aceste formațiuni, mai ales cele din Polonia, Ungaria, RDG și Cehia, au încercat să formuleze doctrinar schimbările de necesitatea cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]