4,125 matches
-
ce gândește Stephen nu se reflectă în gesturile ori în comportamentul său, ca și cum între gândire și acțiune s-ar fi rupt toate punțile de legătură. Centrată exclusiv pe reflecție și exprimarea concluziilor, lupta lui Stephen e cu „un proteu al intelectului” (Blamires, 1996: 14). Deplasându-se pe coasta mării, nu-l preocupă nici peisajul, nici frumusețea (sau ariditatea) peisajului, ci o chestiune intelectuală de-o maximă abstracțiune. Și anume, înțelegerea felului în care, deși ineluctabilă, realitatea ni se înfățișează sub o
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
specifice pe care o vom retrăi mereu atunci cînd ne amin-tim de el. Impresia de bază pe care mi-a lăsat-o Vladimir Tismăneanu e cea a unei energii inepuizabile ale cărei principale atribute, patetismul și blîndețea, au ni-me-rit în intelectul unui energumen deștept, encicloped și iremediabil naiv. Să le luăm pe rînd. După volumul de muncă desfășurată zilnic, Tismăneanu lasă impresia unui intelectual din al cărui trup nu pornesc două mîini, ci mănunchiul de brațe ale unui hecatonheir (ființă cu
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
insă: formă. s...ț Am păstrat intactă schemă generală și rimele de refren, dar mi-am limitat efortul numai în interiorul fiecărei strofe.” Se salva astfel „esență”: „fidelitatea față de continut (pe care, prostește, îl opuneam formei, potrivit concepțiilor care-mi decimau intelectul. Acum însă s...ț, orgoliul «meseriei» îmi dictă o altă conduită. s...ț Care nu mi-a fost surpriza cînd am constatat că efortul de a respecta cu strictețe toate «formele» originalului s...ț se vedea răsplătit prin dobîndirea unei
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
iar Ťcine are dreptateť n-ar fi decît un aspect irelevant sau, în tot cazul, secundar. Dar așa, este o chestiune de viață și de moarte. Vanitatea înnăscută a omului - ușor de zgîndărit, mai ales cînd se implică în exercițiile intelectului - nu vrea să accepte cu nici nu chip faptul că ceea ce am exprimat la început s-a dovedit a fi fals, iar opinia adversarului s-a dovedit a fi corectă. În mod normal, fiecare ar fi interesat să depună, de la
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
conturul uriaș al condorilor, curcanilor și plantelor capătă sens doar privit din aer - fiind considerate figuri desenate prin coordonare la distanță, dar de la nivelul solului, nu de la mare altitudine. Sagan nu are predilecție visătoare și nici febleți estetice. Posedă un intelect lucid de o răceală draconică, ale cărui lămuriri lasă impresia unei săli aerisite și neprimitoare, grație voinței de a lichida problemele prin explicații scientiste. Nici urmă de înfiorare cosmică în demersul lui, ci doar un elan social de natură melioristă
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
ar fi scandarea (la care ne obligă indicația din paranteză "în metru antic"), am putea să citim propoziția " Nu credeam să-nvăț a muri vreodată" ca pe propriul rezumat al lui: e pur și simplu mărturisirea unei trăiri la limita intelectului. Dacă nu ar fi urmat de întregul său cortegiu de strofe - care își răsfrânge îndărăt efectul liric asupra aridității sale prozaice, - acest vers nici n-ar părea un început de poem, ci mai curând un exord al unei expuneri de
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
o confesiune neliniară a unui personaj masculin, Femei albastre este o narațiune analitică de tip camilpetrescian (cum observă și Carmen Mușat) sau antonholbanian (cum preciza undeva autorul), însă cu o notă specifică de senzualizare a percepției. Nimic nu ajunge în intelect, înainte de a trece prin simțuri (iată și antimetafizica naratorului: „Mie mi-au plăcut întotdeauna drumurile terestre, oricât de lungi și de obositoare, care duc între picioarele femeilor. E adevărat că uneori aceste drumuri s-au dovedit foarte scurte și dezamăgitoare
À travers les femmes by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3560_a_4885]
-
fundamentale pe care le citise" (pp. 96-97). Stere însuși simte (deși refuză să creadă) starea de inconfort pe care o produce femeii simpla sa prezență. Iubirea pentru Adriana a devenit pentru el o chestiune care ține mai mult de propriul intelect decît de realitatea propriu-zisă. Ca și în cazul lui Ulise, important pentru el este drumul, imaginarea idealizată a proximei întîlniri, nu finalitatea, revederea propriu-zisă. De altfel, el recurge la o adevărată strategie a amînării pentru a prelungi cît mai mult
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
trebuie să se combine, chiar dacă pe de-o parte se formează un zid, dar un zid permeabil, elastic, un zid pe care-l poți face să danseze pentru a avea un efect literar, pentru a mișca și sufletul nu doar intelectul..., R.B.: Și în lirică ? D.S.: În lirică... În primul rînd mă simt apropiat de autorii est-germani, de Grünbein, de tînărul Lutz Seiler, dar și de Kunnert, cu care sunt prieten și sunt în corespondență... apoi Enzensberger, la început, dar există
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
dezvoltări parazitare, un pretext pentru probleme absurde...". Chiar și filosofia, ostenită de efortul penetrării concretului fenomenal, a fost obligată nu o dată a adopta un comportament literar. Exemplu: bergsonismul s-a văzut acuzat de-a fi introdus ilicit în spațiul demersurilor intelectului "o materie proprie lirismului sau romanului". Ajuns în acest punct, Vladimir Streinu face apologia metaforei. "Instrument exact" pentru a sugera "misterul poetic", metafora e refuzată de către unii profesioniști ai criticii "printr-o inadvertență de debut că e o literatură crescută
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
aceasta: „ce s-ar întâmpla dacă știința modernă, în loc să purceadă din matematică și să-și îndrepte toate puterile spre cercetarea materiei, ar fi început cu cercetarea spiritului...” (p. 151). Concluzia autorului conduce la ideea alianței dintre „ambele puteri”, subconștientul și intelectul. Maeterlinck sugerează că acest demers „este cea mai importantă obligație a momentului. Oricum, este pentru prima dată - de când există omul - când el înfruntă necunoscutul bine înarmat, după cum, tot pentru prima dată, el a devenit conștient că intelectul său a ajuns
Maurice Maeterlinck și „oaspetele necunoscut“ by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/4679_a_6004]
-
puteri”, subconștientul și intelectul. Maeterlinck sugerează că acest demers „este cea mai importantă obligație a momentului. Oricum, este pentru prima dată - de când există omul - când el înfruntă necunoscutul bine înarmat, după cum, tot pentru prima dată, el a devenit conștient că intelectul său a ajuns pe o culme de unde este capabil să înțeleagă aproape totul și unde, în sfârșit, poate obține un ajutor din afară și poate percepe o voce care nu mai este doar ecoul vocii lui” ( p. 153). Ideea continuă
Maurice Maeterlinck și „oaspetele necunoscut“ by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/4679_a_6004]
-
modernă e înclinată a aprecia rolul criticii ca un examen eminamente rațional, așadar ca o formă specializată a criticismului kantian. Sub cupola acestuia, consideră autoarea, se situează întreaga istorie a modernismului și postmodernismului. Kant a efectuat o "revoluție copernicană", dislocînd Intelectul Divin, caracterizat de Aristotel ca noesis noeseos, intelect ce se autocontemplă, și așezînd în centru rațiunea, cercetată în privința propriilor mecanisme și legități. Așa cum observa romanticul Coleridge, filosoful german schimbă însăși osia pe care se rotea domeniul său: încetînd a mai
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
un examen eminamente rațional, așadar ca o formă specializată a criticismului kantian. Sub cupola acestuia, consideră autoarea, se situează întreaga istorie a modernismului și postmodernismului. Kant a efectuat o "revoluție copernicană", dislocînd Intelectul Divin, caracterizat de Aristotel ca noesis noeseos, intelect ce se autocontemplă, și așezînd în centru rațiunea, cercetată în privința propriilor mecanisme și legități. Așa cum observa romanticul Coleridge, filosoful german schimbă însăși osia pe care se rotea domeniul său: încetînd a mai fi o ontologie, acesta devenise o antropologie. Punctului
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
i se substituise punctul de vedere al omului: Acesta a fost sîmburele originar din care a explodat modernismul, cu desprinderi succesive de planete, ca în expansiunea universului imaginată de filosoful-savant". Socotind că lucrul în sine e incognoscibil, Kant afirma că intelectul refuză a mai tenta o adecvare la lucruri, conform tezei lui John Locke, că el ne este oferit doar prin modificările pe care le vădește sensibilitatea noastră. Intelectul cunoaște exclusiv propriile sale reprezentări despre lumea concretă, categoriile care nu reprezintă
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
de filosoful-savant". Socotind că lucrul în sine e incognoscibil, Kant afirma că intelectul refuză a mai tenta o adecvare la lucruri, conform tezei lui John Locke, că el ne este oferit doar prin modificările pe care le vădește sensibilitatea noastră. Intelectul cunoaște exclusiv propriile sale reprezentări despre lumea concretă, categoriile care nu reprezintă nici un obiect și schemele transcendentale, care nu sînt cuprinse în fenomene. Deoarece asupra semnificatelor transcendentale se pot emite judecăți contrare, al căror adevăr se sustrage verificării, metafizica este
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
ele, sunt ființe-palimsest; vocea poetei este ea însăși o polifonie de glasuri, unele din registrul înalt, erudit, altele din cel prozaic, mundan. Consecința acestei întrepătrunderi cu lumea este o experiență totală, o poezie existențială, în care trăitul se intelectualizează, iar intelectul dobândește carnație concretă. Este o poezie care redescoperă prospețimea percepției pencilinsoniene, cu apropierile ei surprinzătoare, "suprarealiste". Poeta americană este omniprezentă, fie propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i propensiune de a materializa abstractul, de a da forme palpabile
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
absolvirea cursului au recunoaștere națională și sunt emise de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Detalii se pot solicita la tel. 219 171, 490 769 sau la e-mail: cfpp@cciat. ro. DUȘAN BAISKI Întâlnire „pro Intelect“ l Lupta împotriva pirateriei la Timișoara Membrii comitetului local Timișoara al Coaliției „proIntelect“ s-au reunit vineri, 30 iunie, scopul declarat fiind lansarea primului număr al „Buletinului pro Intelect“. Au fost prezentați și doi noi membri ai comitetului, respectiv compozitorul
Agenda2004-32-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282738_a_284067]
-
769 sau la e-mail: cfpp@cciat. ro. DUȘAN BAISKI Întâlnire „pro Intelect“ l Lupta împotriva pirateriei la Timișoara Membrii comitetului local Timișoara al Coaliției „proIntelect“ s-au reunit vineri, 30 iunie, scopul declarat fiind lansarea primului număr al „Buletinului pro Intelect“. Au fost prezentați și doi noi membri ai comitetului, respectiv compozitorul timișorean Ilie Stepan și Ghiță Constantin, reprezentantul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) în Timiș. Printre scopurile Coaliției se numără informarea asupra riscurilor pirateriei și gravității fenomenului
Agenda2004-32-04-general5 () [Corola-journal/Journalistic/282738_a_284067]
-
călugărului, apar în carte și demonstrații strînse, perfect logice (vezi argumentul tomist al existenței îngerilor). Nu de puține ori splendide formulări aforistice articulează cîte o idee: “Ești ceea ce știi să-ți adaugi”; “Boala demonică prin excelență este fascinația de sine”; “Intelectul omenesc e intelect angelic adumbrit de trup”; “Departele e materia primă a tuturor utopiilor, dar e și intuiția cea mai la îndemînă a transcendenței”;”Cultivi sublimul și abisalul și ratezi întîlnirea cu imediatul”. Nu de puține ori cititorul e îndemnat
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
carte și demonstrații strînse, perfect logice (vezi argumentul tomist al existenței îngerilor). Nu de puține ori splendide formulări aforistice articulează cîte o idee: “Ești ceea ce știi să-ți adaugi”; “Boala demonică prin excelență este fascinația de sine”; “Intelectul omenesc e intelect angelic adumbrit de trup”; “Departele e materia primă a tuturor utopiilor, dar e și intuiția cea mai la îndemînă a transcendenței”;”Cultivi sublimul și abisalul și ratezi întîlnirea cu imediatul”. Nu de puține ori cititorul e îndemnat să surîdă, ca
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
ne-am obișnuit să credem că despre ambiția puterii și despre interpretare nu se poate vorbi decît cu referire la om. Cum s-ar spune, doar omul vrea în chip premeditat puterea și doar omul are însușirea ca, exercitîndu-și facultățile intelectului, să interpreteze lumea. Pentru Nietzsche, perspectiva se schimbă: voința de putere este peste tot și în toate regnurile, de la piatra care zace pe marginea drumului pînă la floarea care își răspîndește polenul, de la animalul care își delimitează teritoriul pînă la
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
ți se înfățișează ce narează, avîndu-l pe el în voice-over. Se apelează la un procedeu echivalent în cazul în care trebuie să urmărești descifrarea vreunui mesaj sau cod, tocmai pentru că lungmetrajul țopăie din enigmă în enigmă, refuzînd să îți provoace intelectul și dîndu-ți cheia misterului pe tavă mult prea repede. Poate exagerez, dar mi se pare la mintea cocoșului că, odată ce, concomitent, jignești cerebelul spectatorului și îl pui să îngurgiteze informații cu polonicul, sutura nu va funcționa și plictisul va interveni
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
cel care-și uită sau își reneagă trecutul nu e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că o să dormi liniștit. Tocmai în coșmaruri apar vinovățiile noastre ascunse de lumina zilei și de ochii lucizi". Ne aflăm
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
sunt inexistente în primul an. În fine, întinderea monotonă a cîmpului se răsfrînge asupra dispoziției însemnărilor, de unde tonul sec, de catastif în care sunt trecute episoade scurte, a căror descriere e palidă sub unghi estetic. Autoarea nu are meandre de intelect, fiind în carență de subtilități psihologice, de aici și aerul de ființă nesofisticată, fără pretenții docte, care zugrăvește direct, adică în termeni generali, încercările prin care trece. Textul e iremediabil plat, ca Bărăganul în care a fost întocmit. Într-un
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]