4,673 matches
-
în mod fățarnic și cu intenția de a-si camufla planurile mârșave, guvernul titoist a încheiat cu România un tratat de prietenie și colaborare mutuala.” După adoptarea Rezoluției Biroului Informativ al Partidelor Comuniste și Muncitorești de la București, „titoiștii și-au intensificat cu o furie nebună ticăloasa lor activitate împotriva regimului comunist din România”. Printr-o complexă rețea de agenți și spioni, ambasada iugoslavă de la București difuza în mod clandestin broșuri și manifeste, în care „împroașcă cu noroi Uniunea Sovietică și țările
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lor acționa cu prioritate potrivit intereselor blocurilor de care aparțineau. De la revoltă din Ungaria, regimul comunist bucureștean a depășit oarecum ceilalți sateliți ai Moscovei, în ceea ce privește promovorea reformei poststaliniste, făcând eforturi considerabile pentru a îmbunătăți nivelul de trai și de a intensifica legăturile cu Occidentul. În acest context se înscriu relațiile cu Iugoslavia, mult mai bune decât cu alte state de democrație populară. România nu s-a grăbit și nici nu s-a alăturat corului de proteste adresate din partea blocului împotriva programului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de care depind în mod direct ("beneficiind de îndrumarea de o specialitate deosebită a Ministrului Justiției"56) sau dorința de a-și arăta eficacitatea și modernitatea ("Cu ajutorul nemijlocit al Direcției de Integrare Europeană și Euroatlantică din Ministerul Justiției, s-a intensificat cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene, factor esențial în atingerea obiectivelor asumate prin Programul Național de Aderare a României"). Toate rapoartele oficiale abundă de formulări de tipul "a-și aduce contribuția", "în cadrul", "pe coordonate noi", "noua formulă organizatorică", "în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
astăzi ca moschee, în timp ce bisericile ortodoxe își împlineau misiunea ecleziastică aproape fără imixtiuni musulmane. În cele trei secole de dominație otomană, contactele dintre principatele române și Cipru s-au menținut, mai ales pe plan uman și cultural și s-au intensificat, cu precădere în perioada domniilor fanariote, când limba greacă pătrunsese treptat în viața cotidiană, din cea ecleziastică, unde, precum se știe, traducerile din literatura religioasă se făceau atât din slavonă, cât și din greacă. Uneori, pentru acuratețea textului tradus, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
voci foarte joase, neclare; apropierea camerei de luat vederi sugerează încercarea iscoditoare a lui Ștefan de a afla ce vorbesc cei doi. Montaj alternativ: Se suprapun voci. Traveling spre dreapta; Plan de ansamblu: Sunt surprinși comesenii. Bandă sunet: Vocile se intensifică. Plan apropiat: Ștefan Gheorghidiu își freacă mâinile; privire spre stânga. Bandă sunet: Descrescendo muzical; Este introdusă o voce narativa, care sugerează telespectatorului monologul interior at personajului:” ce vremuri! La fel făcea și cu mine. Era atât de cocheta, de frumoasă
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
de matematici, de dragul meu. Mă iubise oare?” Gros-plan: Chipul lui Ștefan; ochi înlăcrimați. Plan de ansamblu: Încăperea: un pridvor, împodobit cu flori; predominantă coloristica excesivă (albastru). Traveling în spate: Se insistă sugestiv asupra unei flori (zorea albastră). Bandă sunet: Se intensifică zgomotul vocilor. Plan scurt: Ochii Elei de un albastru pătrunzător. Gros plan: Mărirea planului scurt duce la crearea unui fond albastru. Focalizarea asupra ochilor personajului. Secvență 2 Plan de ansamblu: Aceeași masă; un grup de persoane Câmp: Grup de oameni
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
face cu un stadiu mai târziu al vieții spirituale sau al experienței religioase, corespunzător ciclului pastoral sau celui agricol din istoria umanității, elementele arhaice se modifică profund. Ele ajung fie disparate, fie mult camuflate și corupte. Odată cu acest proces se intensifică latura dramatică, vie sau agonală a scenariului mitic.
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
programului PNL-Gheorghe I. Brătianu s-a dovedit, din nou, a fi necesară în primăvara anului 1936. Potrivit declarațiilor făcute de președinte la ședința Comitetului executiv din 22 aprilie, se impunea redefinirea programului grupării sale "naționale și de centru", pentru că se intensificaseră manifestările curentelor extremiste, iar zvonurile despre o eventuală fuziune între cele două partide liberale deveniseră tot mai insistente 282. Cum liderii georgiști respingeau încă ideea reunificării liberale, iar Partidul Național Liberal de guvernământ pregătea un nou Congres general 283, reformularea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu concepem confuzii între atribuțiile șefului de guvern și ale capului statului. Când guvernul socotește nepotrivită o propunere a Coroanei, el trebuie să o spună, iar de nu izbutește, să-și depună mandatul" 404. În noiembrie 1934, PNL-Gheorghe Brătianu a intensificat campania împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Într-o primă etapă, deputații georgiști au anunțat hotărârea de a nu lua parte la deschiderea corpurilor legiuitoare, protestând, în acest fel, față de prelungirea nejustificată a măsurilor excepționale. Pentru ziua de 16 noiembrie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
programului economic al georgiștilor era, potrivit manifestului, "lichidarea pasivului". Aceasta semnifica conversiunea datoriilor trecute și plata la zi a tuturor obligațiilor viitoare. Ca măsuri concrete, georgiștii preconizau scăderea impozitelor și a taxelor, plata în natură a datoriilor externe, pentru a intensifica exportul, ocrotirea elementului românesc în industrie și comerț și controlul sever al activității bancare și al averilor 461. 4.3. Guvernarea liberală Gheorghe Tătărescu prin prisma PNL-Gheorghe I. Brătianu Începutul anului 1934 găsea economia românească într-o nouă etapă. Perioada
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lupta împotriva acestei guvernări alături de partidele din opoziție și de a dezvolta o mișcare populară, care să apere valorile liberalismului, împiedicând denaturarea lui prin acțiunea oficială a guvernului. După încercări nereușite de apropiere de vechiul Partid Liberal, Gheorghe Brătianu a intensificat colaborarea cu Alexandru Averescu. Partidele conduse de cei doi politicieni au publicat un Manifest Comun, în octombrie 1934, în care demascau manevrele camarilei. Astfel, potrivit manifestului, camarila încercase să ridice un zid între coroană și națiune, să fărâmițeze partidele politice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pentru guvernanți. Liderul georgist a cerut încetarea amestecului Elenei Lupescu în guvernare, arătând că aceasta împiedica o comunicare firească între popor și monarhie 558. Începutul anului 1935 aducea noi accente în relația dintre partidele politice din opoziție. Gheorghe Brătianu a intensificat eforturile pentru apropierea de Iuliu Maniu. Prin cumnata sa, Alice Sturdza, președintele georgiștilor îi propunea liderului național-țărănist "o acțiune comună, Maniu în Ardeal și Brătianu în vechea Românie, făcând o alianță împotriva regelui și a camarilei"559. Era vorba chiar
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând intrarea în legalitate. Acțiunea lui Gheorghe Brătianu în cadrul "Frontului Constituțional" s-a intensificat spre sfârșitul anului 1935. Potrivit surselor informative ale poliției, la începutul lunii noiembrie, șeful georgiștilor a convocat pe fruntașii georgiști din Capitală și pe Al. Oteteleșanu, secretarul general al Partidului Poporului, pentru a le prezenta un program nou de acțiune
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Victor Iamandi. Dinu Brătianu a respins, însă, propunerea 583. Pe de altă parte, Dinu Brătianu dezmințea, în presă, informațiile privind eforturile depuse de familia Brătianu pentru revenirea istoricului în rândurile Partidului Național Liberal tradițional 584. În 1933, PNL ducist a intensificat eforturile pentru ca partidul să ajungă la guvernare, dar lideri precum Constantin Angelescu, Nicolae Săveanu sau Victor Antonescu au acționat în sensul reunificării liberale, prin revenirea lui Gheorghe Brătianu în partid 585. Aceștia sugereau ca după unificare să se formeze un
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fie reprezentat în Parlament de 9 deputați: Gheorghe Brătianu (Iași), N. Constantinescu-Bordeni (Prahova), Gheorghe Deleanu (Covurlui), C.C. Giurescu (Putna), Sandu Kiriac (Neamț), Radu Lascu (Brăila), Aurel Neguș (Brașov), Al. Procopovici (Câmpulung) și Constantin Zamfirescu (R. Sărat)605. După alegeri, se intensifică zvonurile referitoare la perspectiva unei fuziuni între partidele cartelate în "Frontul Constituțional". Încă din luna ianuarie, se vehicula ideea că șefia partidelor fuzionate urma să revină lui Gheorghe Brătianu. Se spunea, de asemenea, că numai organizațiile averescane din județele Prahova
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
potrivit căruia, "între structura morală a lui Gheorghe Brătianu și aceea a regelui Carol era un abis", șeful georgiștilor neavând stofă de curtezan 653. Cu ocazia celui de-al doilea Congres general al partidului, desfășurat în decembrie 1934, Gheorghe Brătianu intensifica atacurile la adresa camarilei, reafirmând că menirea partidului pe care îl conducea era să vegheze "ca încrederea Coroanei să nu fie despărțită de voința națională". El condamna cu această ocazie "amestecul în cârmuire al celor care nu pot cârmui", precum și dușmănia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
809. Insistența șefului diplomației române asupra negocierilor pentru încheierea pactului de asistență mutuală cu U.R.S.S. și succesul obținut la 14 iulie 1936, la Montreux, când a fost parafat textul tratatului, care avea să fie definitivat în toamnă 810, au intensificat campania potrivnică politicii lui Nicolae Titulescu. S-au făcut auzite zvonuri despre susținerea pe care ministrul de Externe român ar fi acordat-o, în ascuns, fără știrea regelui, frontului comunist din Spania. Informația fusese oferită lui Gheorghe Brătianu, de Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că Mica Înțelegere răspundea necesității de a menține pacea în Europa, dar în cadrul definit de aspirațiile și de interesele naționale ale celor trei state membre 823. Discuțiile referitoare la condițiile unei apropieri între Mica Înțelegere și U.R.S.S. s-au intensificat la începutul anului 1937, în urma apariției cărții lui Jan Șeba, ministrul Choslovaciei la București, intitulată Rusia și Mica Înțelegere în politica lumii. Cartea cuprindea informații despre tratatele de asistență mutuală semnate în cursul anului 1935, între Franța și U.R.S.S.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ordin diplomatic, care, în timp de pace ar compromite independența, iar în timp de război, integritatea teritorială a României. Pledând pentru o politică externă adaptată intereselor naționale, Gheorghe Brătianu cita exemplul Iugoslaviei, care după părerea sa, afișa o politică independentă, intensificând propaganda antiromânească în Bulgaria, necesară apropierii între Belgrad și Sofia, deși exista încă alianța româno-iugoslavă. În mod similar, aprecia președintele georgiștilor, apropierea României de Germania era necesară pentru a ridica o stavilă în calea revizionismului maghiar. O astfel de orientare
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nivelul conducerii organizațiilor locale și județene ale partidului. Prin reorganizare s-a urmărit să se realizeze extinderea organizației georgiste în provinciile unite în 1918 cu România, să se refacă organizațiile părăsite de georgiști după alegerile din 1933 sau să se intensifice activitatea parlamentară pentru îndepărtarea guvernului condus de Gheorghe Tătărescu și pentru a accede la guvernare. Acest proces a alternat cu acțiunile desfășurate în cadrul "Frontului Constituțional" sau cu negocierile purtate cu conducerea PNL ducist/ dinist pentru reunificarea liberală. De-a lungul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ochii lor. Oare nu spusese Friedrich Engels că locuința insalubră este factorul principal al creșterii conștiinței revoluționare?1 Locuințele muncitorești erau criticate din mai multe motive. Uneori pentru caracterul lor oprimator, fiindcă legăturile între viața privată și slujbă păreau să intensifice aservirea muncitorului față de patron; alteori locuitorii lor erau bănuiți că ar avea intenții de proprietate privată. Nici atunci când, în perioada dintre cele două războaie mondiale, comuniștii încep să învestească eșalonul municipal cu sarcina de a face partidul să progreseze, locuința
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
animația socioculturală urbană trebuia să prelungească intenția modernizatoare a administrației consultative. Ea trebuia să apeleze la forțele vii. Dar, mai mult decât reforma instituțională, mediile creștine apropiate Educației populare insistau asupra necesității de a educa poporul. Animația urbană trebuia să intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și voluntar de a substitui clientelismului notabililor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în mediile moderniste și reformatoare ca fiind instrumentul repunerii în discuție a stilului de acțiune birocratic în felul francezilor. După eșecurile politicii contractuale în ambiția sa de a ordona relațiile de muncă și după ce politicile de parteneriat public-privat s-au intensificat discret în amenajarea orașelor și îndeplinirea serviciilor publice urbane, contractualizarea raporturilor dintre stat și colectivitățile locale operează în cursul anilor 1970 un început remarcabil în politicile de amenajare a teritoriului. Contractele de orice natură se multiplică atât în privința orașelor, cât
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane Identificarea noilor forme de guvernare urbană necesită parteneriatul public-privat asociat emergenței marilor grupuri industriale implicate în serviciile urbane. Implicarea operatorilor privați în conceperea, realizarea și gestionarea anumitor politici urbane s-a intensificat și a devenit mai vizibilă 409 de când cu descentralizarea, dar ea datează de mai bine de un secol. Marile grupuri existente pe piața franceză a serviciilor urbane (Videndi fosta Companie Generală a Apelor, Societatea Lioneză a Apelor astăzi Suez, Bouygues
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prusaci, în special de oficialitățile locale, care își simțeau pozițiile subminate, dar și de diferiți miniștri. Susținut de prințul moștenitor, Haxthausen își continuă pentru o vreme cercetările, însă avansarea studiilor sale și, implicit, răspândirea lor nu au făcut decât să intensifice criticile. Presiunile făcute din mai multe părți asupra Ministerului de Justiție, în slujba căruia se afla, au pus în cele din urmă, în 1842, capăt finanțărilor care îi erau alocate. Aspru criticat în epocă, Haxthausen a fost un vizionar, valoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]