3,157 matches
-
nord de Berceni și București (cartierul Berceni); și spre sud-est, în județul Giurgiu, de Vărăști și Hotarele (unde se termină în DN5A). La Vidra, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care duce la Copăceni, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
și spre sud-est, în județul Giurgiu, de Vărăști și Hotarele (unde se termină în DN5A). La Vidra, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ401A, care duce spre nord-vest la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care duce la Copăceni, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și Măgurele. Prin comună trece și calea ferata
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
la Jilava (unde se intersectează cu DN5), Măgurele, Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu la Bolintin-Vale. Din DJ401A, se ramifică la Crețești șoseaua DJ401D, care duce la Copăceni, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Dărăști-Ilfov și Măgurele. Prin comună trece și calea ferata București-Giurgiu, pe care este deservita de stațiile Sintești și Vidra, dar pe acest segment nu mai circulă niciun tren din cauza prăbușirii podului peste Argeș de la Grădiștea. Conform recensământului efectuat
Comuna Vidra, Ilfov () [Corola-website/Science/300513_a_301842]
-
Bragadiru, pe malurile râului Ciorogârla și ale râului Sabar. Este traversată de șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre nord de Domnești și mai departe de Ciorogârla și Bolintin-Vale (ultimul în județul Giurgiu), și spre sud-est de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6) și mai departe de Măgurele, Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Clinceni se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
de șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre nord de Domnești și mai departe de Ciorogârla și Bolintin-Vale (ultimul în județul Giurgiu), și spre sud-est de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6) și mai departe de Măgurele, Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Clinceni se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,42%). Pentru 5,38% din populație, apartenența
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
Gherman" și "Măgura Filipescu", unde s-a constatat o continuitate a așezărilor omenești din epoca pietrei și până în prezent. Prin oraș trece șoseaua de centură a Bucureștiului, precum și șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre est de Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra; și spre nord-vest de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu de Bolintin-Vale. La Aluniș, din această șosea se ramifică DJ401D, care duce la Dărăști-Ilfov, 1 Decembrie (unde se
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
omenești din epoca pietrei și până în prezent. Prin oraș trece șoseaua de centură a Bucureștiului, precum și șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre est de Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra; și spre nord-vest de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu de Bolintin-Vale. La Aluniș, din această șosea se ramifică DJ401D, care duce la Dărăști-Ilfov, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni și Vidra. Prima atestare documentară a localității datează
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
cu DN5) și Vidra; și spre nord-vest de Bragadiru (unde se intersectează cu DN6), Domnești, Ciorogârla și mai departe în județul Giurgiu de Bolintin-Vale. La Aluniș, din această șosea se ramifică DJ401D, care duce la Dărăști-Ilfov, 1 Decembrie (unde se intersectează cu DN5), Copăceni și Vidra. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1852, însă săpăturile arheologice au scos la iveală vestigii ale paleoliticului și neoliticului. În 1595, înaintea bătăliei de la Călugăreni, Mihai Viteazul și-a așezat tabăra la Măgurele
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
râului Ialomița și pe ambele maluri ale râului Vlăsia. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Niculești și Butimanu (ambele în județul Dâmbovița; unde se termină în DN1A) și spre est de Snagov (unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. La Periș, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
pe malurile râului Pasărea care izvorăște din apropierea comunei, de lângă aeroportul Henri Coandă. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre vest de Otopeni (unde se termină în DN1) și spre est de Ștefăneștii de Jos, Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași de Fundeni. La Tunari, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ200B, care o leagă spre nord de Balotești (unde se termină în DN1) și
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
comunei, de lângă aeroportul Henri Coandă. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100, care o leagă spre vest de Otopeni (unde se termină în DN1) și spre est de Ștefăneștii de Jos, Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași de Fundeni. La Tunari, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ200B, care o leagă spre nord de Balotești (unde se termină în DN1) și spre sud de Voluntari și București (zona
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
de Otopeni (unde se termină în DN1) și spre est de Ștefăneștii de Jos, Afumați (unde se intersectează cu DN2), Găneasa, Brănești (unde se intersectează cu DN3) și mai departe în județul Călărași de Fundeni. La Tunari, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ200B, care o leagă spre nord de Balotești (unde se termină în DN1) și spre sud de Voluntari și București (zona Pipera). Pe la limita de sud a comunei trece șoseaua de centură a Bucureștiului, cu care se
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
cu șoseaua județeană DJ200B, care o leagă spre nord de Balotești (unde se termină în DN1) și spre sud de Voluntari și București (zona Pipera). Pe la limita de sud a comunei trece șoseaua de centură a Bucureștiului, cu care se intersectează DJ200B. Pe la limita nordică a comunei trece calea ferată București-Urziceni, pe care comuna nu este deservită de nicio stație, cele mai apropiate fiind Balotești și Căciulați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tunari se ridică la de locuitori, în
Comuna Tunari, Ilfov () [Corola-website/Science/300512_a_301841]
-
doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănești și Pădurea Andronache). Limitele sunt impuse de următoarele vecinătăți: Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni. La marginea nord-estică a orașului, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Paralel cu DN2 trec prin oraș șoselele județene DJ200, care duce spre nord la Ștefăneștii de Jos, Dascălu și Grădiștea, și DJ200B, care duce spre nord la Tunari și Balotești. Ambele se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului la marginea orașului și duc spre sud înspre București (prima în cartierul Andronache-Colentina, a doua în zona Pipera). Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei. În prezent se constată antropizarea reliefului
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
București, pe malul stâng al râului Colentina, care formează în dreptul comunei lacurile Chitila și Mogoșoaia. Este traversată de șoseaua națională DN1A, care leagă Bucureștiul de Ploiești prin Buftea, șosea care la limita de sud-est a comunei, cu municipiul București, se intersectează cu șoseaua de centură a acestui oraș. Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de stația Mogoșoaia. De asemenea, pe la limita de vest a comunei trece și calea ferată București-Ploiești, pe teritoriul comunei aflându-se pe
Mogoșoaia, Ilfov () [Corola-website/Science/300503_a_301832]
-
ar fi: relațiile publice, grupurile de lobby, limitarea accesului la informații, cenzura, dezinformarea, intoxicarea cu informații, propaganda, manipularea. Ele nu sunt decât diferite moduri de a influența masele și au de multe ori elemente comune care le fac să se intersecteze. Le vom numi, în această lucrare, mijloace de manipulare. În timpul războiului din Golful Persic ( 1991 ) Statele Unite și aliații lor au manipulat opinia publică mondială prin intermediul mass-media pentru a transmite punctul lor de vedere despre conflict. Saddam Hussein a manipulat presa
Război mediatic () [Corola-website/Science/298604_a_299933]
-
Bahlui, care formează pe teritoriul comunei lacul de acumulare Tansa. Este străbătută de șoseaua județeană DJ281, care o leagă spre sud-est de Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Din acest drum, la Belcești se ramifică șoseaua județeană DJ281B, care duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
de coloniști protestanți refugiați în timpul stăpânirii spaniole din Țările de Jos, citadela pe plan heptagonal Friedrichsburg, despărțită la nord de așezarea propriu-zisă. Aceasta a fost, la rândul ei, fortificată și reînnoită conform unui plan care prevedea o rețea de străzi intersectate în unghi drept, conceput de arhitectul olandez Bartel Janson. Interesul brusc pentru Mannenheim s-a datorat situației marcate de conflictul dintre Maximilian I. al Bavariei și principii protestanți, care se reuniseră în Uniunea Protestantă, condusă de Frederic al IV-lea
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
a face față unui asemeanea flux de mașini, orașul beneficiază de o rețea foarte extinsă de drumuri. Orașul, e traversat de la sud-est la nord-est de bulevardul "Libertador General Bernardo O'Higgins" (cunosut de asemeni ca "Alameda"), care la rându-i intersectat de numeroase străzi și bulevarde importante. La începutul anilor 1990, încercânduse soluționarea transportului urban, cu ajutor guvernamental, sa introdus sistemul de transport "micros amarillas", bazat pe micobuse(identificate prin cularea galbenă). Aceasta a dus la grave probleme, și a impus
Santiago de Chile () [Corola-website/Science/299533_a_300862]
-
și Fizeș - la vest. Reședința de comună, satul Panticeu, amplasat la 47°03’ latitudine nordică și 23°57’ longitudine estică, este situat la cca. 40 km nord de municipiul Cluj-Napoca, fiind deservit de drumurile DJ 109 A Panticeu-Vultureni-Răscruci, unde se intersectează cu DN 1C Dej - Cluj-Napoca; de la Vultureni, DJ 108 A Vultureni-Chinteni - Cluj-Napoca asigură o legătură mai rapidă cu reședința de județ. Pe lângă drumurile amintite, centrul de comună este traversat de DJ 161, care asigură legătura nord-vest - sud-est cu satele Recea
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
Tulnici (unde se termină în DN2D). Din DN2L, la Panciu se ramifică DJ205H și DJ205B. Primul duce spre nord la Movilița, Păunești și Pufești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud la Țifești, Bolotești (unde se intersectează cu DN2D), Odobești, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2). Panciu este și capătul unei scurte căi ferate care duce la Mărășești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Panciu se ridică la de locuitori, în scădere
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
autostrada București-Ploiești, pe care este deservită de un nod marcat ca "Gherghița" sau "Potigrafu". Ieșirea duce din autostradă în șoseaua județeană DJ100B, leagă comuna spre est de Drăgănești și Fulga, iar spre vest de Balta Doamnei și Gorgota (unde se intersectează cu DN1). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gherghița se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,23% din populație, apartenența etnică
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
pe unde neuronii ajung în spatele ochiului, pentru a forma nervul optic. Cefalopodele, care au stratul neuronal în spatele ochiului, nu au această pată (aceasta fiind o dovadă că a evoluat în paralel cu ochiul vertebratelor). În centrul retinei (acolo unde este intersectată de axul optic) se găsește o zonă in care celulele fotosensibile sunt foarte concentrate, numită pată galbenă - aceata furnizează creierului cea mai clară imagine. Retina este un strat de celule fotosensibile situate pe partea internă a peretelui globului ocular. Raza
Retină () [Corola-website/Science/299052_a_300381]
-
mai important hermeneut al secolului XX. Preocupat de reabilitarea "filosofiei practice", în scrierile sale are în atenție fenomenul comprehensiunii, care nu trebuie inteles doar ca simplu act subiectiv, ci ca inserție într-un proces mai amplu, în care prezentul se intersectează fără încetare cu trecutul. Gadamer s-a născut în Marburg, Germania. Era fiul unui profesor de chimie care va deveni mai târziu rectorul universității din acest oraș. Gadamer a rezistat dorinței tatălui său de a studia științele naturii și a
Hans-Georg Gadamer () [Corola-website/Science/299199_a_300528]