19,025 matches
-
este echivalentul unei hipersfere, obiect al geometriei lui Riemann, adoptat de Einstein pentru a descrie universul relativității timpului și spațiului. Cele trei cantici, Infernul, Purgatoriul, Paradisul, cuprinzând fiecare câte treizeci și trei de cânturi, așadar 99 de cânturi prefațate de un cânt introductiv, sunt pline de referințe istorice și științifice, care i-au îngăduit, printre altele, lui Giovangualberto Ceri să dateze cu precizie venirea pe lume a celui mai mare poet al neolatinității la 2 iunie 1265, mort în exil la Ravenna la
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sinesteziilor din "ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. În privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947 - 1958) și publicate postum, în 1966, cu un studiu introductiv de Vladimir Streinu, autorul monografiei demonstrează că ele fac pasul de la sacru la magie și fantastic. Întoarcerea către toposul civilizației arhaice, legendare, domeniu al magicului și misterului, este chiar substanța și temeiul artei narative voiculesciene. Îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un om cu o inteligență sclipitoare și cu un talent uriaș să joace jocul minciunii și să se lase manipulat?". Iubitorul de Eminescu (vezi "Eminescu. În durată eternă" (100 de poeme la centenarul trecerii Poetului în eternitate), selecție și studiu introductiv de Geoge Mirea, Editura Eminescu, 1989) nu putea să nu denunțe necontenita cabală antieminesciană, denigrarea tip "Eminescu, mon amour", semnată de Mircea Cărtărescu, un infamant text ce colecționează "pe surse" felurite neglijențe fizice, de vestimentaație sau de comportament datorate sărăciei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sau sinteze în marile enciclopedii și dicționare Treccani, Utet, Garzanti, Fabbri, Vallardi, Mondadori, Bompiani. În acest spirit aproape științific al elaborării unei cărți de o sobră eleganță jubiliară, poetul, dramaturgul și eseistul Sauro Albisani (n. 1956, Roma) își concepe eseul introductiv (impecabil tradus de Camelia Dedu) ca o paralelă comparatistă între Eminescu și Leopardi, amândoi văzuți sub spotul crepuscular al filosofiei lui Schopenhauer. Filtrată de fiecare parte în felurite doze și etape conform propriului geniu, propriei naturi și viziuni despre lume
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
alături de cei mai mari exponenți ai biografologiei și eseisticii străine, alături de Etienne Gilson, August Buck, Pierre Gauthiez, Jacques Madaule, T.S. Eliot și însuși Thomas Carlyle ...". În 2010 aceeași Editură a retipărit capodopera dantescă, versiunea George Coșbuc, înnobilată de un studiu introductiv și de notele marelui italienist. Ca o amintire strict personală, consemnez pe cea a unei vizite acasă la domnul Profesor, aflat spre asfințitul vieții, pentru a prelua un articol scris de mână, pe care-l păstrez, scris pentru revista "Contemporanul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
alte cuvinte, naivitatea iscoditoare a lui Mini trece dincolo de efectele -scontate ale funcției focalizatoare. Ea pare a deveni reflexul artei care se răsfrînge abisal, într-o proiecție despre sine. Demn de interesul analizei este detaliul că Mini își reia rolul introductiv, în volumul Concertului din muzică de Bach. S-ar părea că situația personajului itinerant convine acestor "deschideri" către scena ficțiunii. Și aici, Mini se află tot pentru prima oară în casa Rimilor, nouă, motiv suficient pentru a vedea cu ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
considerate parte a ființelor care le locuiesc, exprimă relația motivată între decor și actori, între expozițiunea scenică și suflul acțiunii așteptate. Un caz particular, cum s-a arătat mai sus, devine raportul între universul astfel descris și personajul jucînd rolul introductiv. În mod repetat, aceste legături sînt sugerate, explicate, susținute, în discursul personajului reflector (Mini): "Negreșit că nu sînt indiferente raporturile unui vizitator cu o casă neîncercată încă; nici raporturile între un domiciliu și locatarii lui noi, mai ales cînd e
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
supără apusul soarelui". Desfășurate disproporționat, ca o raillerie de rea credință ("Nu pot să sufăr odăile lui nemăsurate,... pendulul,...ceștile albastre preistorice etc."), detaliile construiesc descriptiv, însă în răspăr, opunînd convenției romanești o subtilă așezare în schema preteriției, ca retorică introductivă, prevenindu-ne totodată asupra structurii personajului și a superiorității sale spirituale. Ludică descripție interogativă, în plus, iată deschiderea unui roman al cărui amfitrion dă tonul inconfundabil al jocului ironic. Întreaga dispoziție inaugurală pune în scenă discursul dublu al ironiei, acela
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în lună", ca sărmanul Dionis în propriul său vis, a edifica o existență fantasmei este totuna cu a gîndi așezarea ei într-o lume care încă nu o vede. Planurile lui Ioanide se nutresc din aceeași putere vizionară. Ca semn introductiv, Bietul Ioanide apare, retrospectiv, drept configurație oblică a titlului. Mai departe decît reflexul citirii lui în cheie eminesciană (geniul privit condescendent) și, de aceea, oarecum în serie titulară cu Sărmanul Dionis, formula deschide în roman posibilitatea situării ironice în lume
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și, mai ales, la nivel mental. Arta și stilul poartă pecetea retoricii medievale", pp. 9-10. 2. Ibidem, p. 13. Impresiile sînt prezentate detaliat în P. P. Panaitescu, Nicolae Milescu Spătarul (1636-1708), versiunea românească de Silvia P. Panaitescu, Ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ștefan S. Gorovei, Editura Junimea, Iași, 1987, pp.78-83 (cap. Relațiile lui Nicolae Milescu cu reprezentanții Occidentului în RusiaLaurent Rinhuber, J. G. Sparwenfeld, Foy de la Neuville, Witsen și Leibniz, Philippe Avril, n. n). 3. Elvira Sorohan, Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
decît manualele școlare, așa cum făceau, în timpul pauzelor și uneori al orelor, vreo două colege. Avea fumuri în cap, pariu pe-un joc nou-nouț, se dădea rotund că știe vreo cîțiva scriitori, ale căror nume cu siguranță că le reținuse din partea introductivă de la filme, generic parcă se cheamă, și cu asta-i impresiona pe profi și pe fete și toată lumea-l aprecia și primea note mari și devenise șeful clasei. Asta i-o spusese un coleg, Marcu, care niciodată nu se-nșela
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
literatura română, Editura Minerva, București, 1990. Pop, I., Pagini transparente, Editura Dacia, Cluj, 1997. Pop, I., Viață și texte, Editura Dacia, Cluj, 2001. Pop, M.; Ruxăndoiu P., Folclor literar românesc, E.D.P., București, 1978. Popa, Marian, Realismul, vol. I-III, studiu introductiv, antologie și note de..., Editura tineretului, 1969. Popa, Marian, Camil Petrescu, Editura Albatros, București, 1972. Popa, Marian, Dicționar de literatură română contemporană, Editura Albatros, 1971, 1977. Popa, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine. 23 august 1944 22 decembrie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cele care conțin segmente și linii curbe, colorează (hașurează)interiorul sau exteriorul unei linii frânte închise, determinarea lungimi unei linii frânte folosind măsurile segmentelor componente. Fișa de lucru 1 a fost administrată pentru a evalua nivelul de asimilare a noțiunilor introductive de geometrie (dreaptă, punct, semidreaptă, segment de dreaptă). S-a avut în vedere ca sarcină de sine stătător recunoașterea elementelor de geometrie și notarea lor. Rezultatele fișei de evaluare concepută pentru o durată de timp de 10 minute, mi-a
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
bine dezvoltate. Superstițios; îi place să-i trosnească chibriturile; e semn că vin bani, de aceea nu uită niciodată să le usuce, înainte de a le întrebuința. (Cioculescu, Șerban: Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 368 369). Am început acest capitol introductiv în opera lui Caragiale cu un scurt fragment, autoportret, semnat Allegro în „Adevěrul“ și reprodus în prima serie a „Moftului român“, sub titlul O răutate. Cu siguranță nu este nevoie să comentăm ironiile prezente în acest text. Subliniem însă faptul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ca unul care a deschis căi noi în istoriografia vieții spirituale. Le Christianisme va-t-il mourir?, una dintre lucrările sale, continuă să fie un text la fel de incitant pe cât de riguros în definirea unei atitudini. "Istoricul în căutarea fricii" e tema studiului introductiv la celebra sinteză deja amintită. Orice studiu temeinic implică reabilitarea unei teme, fie și sub forma schimbării de perspectivă. Pe urmele lui G. Lefebvre, L. Febvre, R. Caillois, G. Delpierre ș.a., Delumeau a făcut din frică o temă predilectă, practic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pe cititorul neprevenit. În fond, N. Iorga a emis un sistem, deși se declara împotriva unei gândiri sistematice în istorie. El filosofa pe marginea experienței istoriografice, cu toate că a respins îndeobște "filosofia istoriei" ca inutilă. Textele strânse într-un volum (lecții introductive, conferințe, comunicări, prefețe) conturează un sistem de gândire al cărui interes actual e dincolo de orice dubiu. Editoarea l-a surprins ca atare încă în cartea dedicată mai înainte istoricului, legându-i concepția de aceea profesată de contemporani, îndeosebi de școala
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
au XIXe siècle, Paris, FUF, 1989, p. 340. 1 J. Godechot, Les révolutions, 1770-1799, Paris, 1970, p. 6. 1 Îndemn la înălțare în istorie, Chișinău, Ed. Cartea Moldovenească, 1990, 320 p. 1 Nicolae Iorga, Considerazioni generali sugli studi storici, Saggio introductivo e cura di Bianca Valota Cavallotti, Milano, Edizioni Unicopli, 1990, 356 p. 1 Vatra , 8/ 1989; Cronica, 20 și 39/ 1989; România literară, 36/ 1989. 2 Cf. Convorbiri literare, 11/ 1990. 3 Nathan Eidelman, 1789 en Russie, Moscou, Editions du
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
însă, trebuie utilizat cu discernământ, elevilor făcându-li-se aproape farmaceutic distincția între litera textului și imaginea care pleacă de la el dar, pe alocuri, devia(n)ț. Bibliografie 1) Român Ingarden , Studii de estetică, în românește de Olga Zaicik, Studii introductive și selecția textelor de Nicoale Vanina, Editura Univers, București, 1978. 2) Liviu Rebreanu, Ion, Editura Cartea Românească, București, 1979. 3) N. Cretu, Constructori ai românului, Editura Eminescu, București, 1982. LE ROI PÊCHEUR 1 ÎNTRE LITERATURA ȘI VIAȚA Prof. Giovana ROMANIUC
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ca subiect ce observa un obiect, respectiv corpul meu, destinat să dispară." (Henri-Pierre Jeudy, Corpul ca obiect de artă, traducerea Ana-Maria Gîrleanu, Eurosong & Book, București, 1998, p. 16). 1 Român Ingarden, Studii de estetică, în românește de Olga Zaicik, studii introductive și selecția textelor de Nicoale Vanina, Editura Univers, București, 1978. 2 Liviu Rebreanu, Ion, Editura Cartea Românească, București, 1979, p. 9. 3 Ibidem, p. 10. 4 Ibidem, p. 11. 5 N. Cretu, Constructori ai românului, Editura Eminescu, București, 1982, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Vasile, deseori desparte pe om de Dumnezeu: „este mai bine să fim săraci, dar aproape de Hristos, decât să avem toate bogățiile vieții și să fim lipsiți de comuniunea Lui”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Constituțiile ascetice, cap. XXXIV, I, Studiu introductiv, traducere, note și indici de Prof. Iorgu D. Ivan, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 18, Editura I.B.M.B.O.R., București, 1989, p. 524. footnote>. Într-una din epistolele sale, acest adevărat atlet al celor mai alese virtuți, deloc
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
creștere a cunoștințelor în noua economie și rolul capitalului uman în acest sens, și mai puțin asupra impactului cercetării-dezvoltării-inovării în planul creșterii economice și specializării internaționale, iar de cele mai multe ori abordările au fost doar tangențiale. Lucrarea este judicios structurată, partea introductivă, cele cinci capitole componente și concluziile caracterizându-se prin consistență, o bună dimensionare și o logică internă riguroasă. Orice introspecție în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării confruntă cercetătorul cu o problematică extrem de variată, cu numeroase dileme și dificultăți. Dând dovadă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
libert arianismului (deși liberalii și libertarienii au, desigur, viziuni diferite în privința exigențelor dreptății sociale). Ea reprezintă și convingerea fundamentală de la care a pornit Rawls în impresionanta sa tentativă de a descoperi exigențele dreptății sociale. Dreptatea scria Rawls în celebrul pasaj introductiv din A Theory of Justice este cea dintâi virtute a instituțiilor sociale, așa cum este adevărul pentru sistemele de gândire. O teorie, oricât de elegantă sau economică, trebuie respinsă sau revizuită dacă nu este adevărată; la fel, legile și instituțiile, oricât
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
București, Editura Univers, 1998. Blaga, Lucian, Trilogia cunoașterii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Buranelli, Vincent, Edgar Allan Poe, traducere de Livia Deac, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. Caillois, Roger, În inima fantasticului, București, traducere de Iulia Soare, cuvânt introductiv de Edgar Papu, Editura Meridiane, 1971. Cap-Bun, Marina, Între absurd și fantastic. Incursiuni în apele mirajului, Pitești, Editura Paralela 45, 2001. Călinescu, Alexandru, Anton Holban, complexul lucidității, București, Editura Albatros, 1972. Cărtărescu, Mircea, ,,Care-i faza cu cititul", în A
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Rădăcini, București, Editura 100+1 Gramar, 2000. Petrescu, Camil, Patul lui Procust, București, Editura Eminescu, 1978. Sartre, Jean-Paul, Greața, traducere de Mircea Ivănescu, București, Editura RAO, 2005. Umuz, ,,Pâlnia și Stamate", în Schițe și nuvele... Aproape futuriste, ediție îngijită, studiu introductiv și note de Ion Pop, cu cuvânt de deschidere de Dominico Jacomo, ilustrații de Jules Perahim, București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2012. Opere despre Max Blecher Monografii Ailenei, Sergiu, Introducere în opera lui M. Blecher, Iași, Editura Alfa, 2003. Băicuș, Iulian
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Ion, Istoria literaturii române, București, Editura Minerva, 1991. Pamfil, Alina, Spațialitate și temporalitate. Eseuri despre romanul românesc interbelic, Cluj, Editura Dacopress, 1993. Perpessicius, Opere, II, București, Editura Minerva, 1975. Pillat, Dinu, Mozaic istorico-literar, București, Editura Albatros, 1998. Pop, Ion, ,,Studiu introductiv" la Max Blecher, mai puțin cunoscut, București, Editura Hasefer, 2000. Protopopescu, Al., Volumul și esența, București, Editura Eminescu, 1972. Șuluțiu, Octav, Scriitori și cărți, București, Editura Minerva, 1974. Articole în publicații Bogza, Geo, ,,Cartea lui Max Blecher", în Vremea, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]