3,017 matches
-
anilor 1940-1941 Manu Traian a trădat patria plecînd la studii În Franța și Italia. Este cunoscut că În prezent ar duce activitate potrivnică statului nostru. Din aceleași surse se cunoaște că MANU TRAIAN are legături În cercuri oficiale și științifice italiene, olandeze, franceze și americane. Lui MANU TRAIAN i s-a reținut o cameră la Hotel Nord. Ofițer II Matei Silviu * — Deci sosește pe 12 august, da? Și azi În cât e? 10 august, da? Ora 15.36. Și planul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
la clopoțelul agățat de ușa proprietarului. Se afla În această zonă a Italiei doar de câteva zile. Nu avea acte În regulă, care să-i asigure o ședere legală, de aceea trebuia să fie precaută. Știa doar câteva cuvinte În italiană, și acelea scrise pe bucăți mici de hârtie pe care le purta În buzunar. Și repetase de atâtea ori În gând, cum trebuie să ceară pâine În limba italiană, dar ajunsă În fața ușii, de emoție... a uitat! A intrat În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ei a făcut ca cele două bătrâne aflate Înăuntru să o privească curioase și cu insistență. Vânzătorul a avut o reacție neașteptată. Se uita consternat, mut de uimire și tulburat peste măsură. „Ea a murit, de unde?”... se auzeau șoaptele În italiană și, tot ce a mai putut Înțelege - era numele Ana... A căutat În buzunar hârtiuța pe care avea notat cuvântul magic, și cu glas tremurat, a cerut o pâine. A primit pâinea și cei câțiva cenți, rest la un euro
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Raiul găinilor este tradus și în germană (Residenz Verlag) și slovenă (Apokalipsa), iar Băieți de gașcă în germană (Drava Verlag). Face parte din grupul de scriitori români invitați la „Les belles étrangères“ (Franța, 2005). Este tradus cu proză scurtă în italiană, germană, franceză, engleză, maghiară și olandeză. I se montează piesele Cu cuțitul la os (Green Hours, Teatrul Luni, 2002) și Nuntă la parter (spectacol-lectură la Teatrul Odeon, 2003; spectacol-lectură la Teatrul Luceafărul, Iași, 2006, în cadrul proiectului DramatIS). Nominalizat la numeroase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
la fel de bune. La una dintre ele, am conferențiat, cu traducere simultană. Dar cel mai bine mă simt în cartierul "mafioților" italieni. Fulton Street, unde locuiesc, foarte aproape de port, e în acest cartier. La fiecare pas găsesc pe cineva care vorbește italiana. La spălătoria chimică din spatele casei, la croitoria unde m-am dus să-mi repare un buzunar rupt la o haină, la poștă, la anticariatul din apropiere. Pot să mă duc să închiriez casete video, cu filme mari care n-au
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Pan American". "Nu vin". Bănuiam că așa vei reacționa, îmi spune Nick, înțelegător, fără să se supere. Îți voi trimite alt bilet, la altă companie". În Quincy Market. Mănânc scoici. Un bărbat mă întreabă ceva. Îi spun că vorbesc franceza, italiana și înțelegi spaniola. Se interesează de unde sunt. - Din România. Mă privește cu o curiozitate ușor amuzată, care mă deranjează. Deodată, îmi spune: - Felicitări. Îl privesc mirat. De ce m-o fi felicitând, oare? - Sunteți primul român pe care-l întîlnesc. - Dar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
aranjate cât mai la îndemână pe perii burții, sunt absorbit de primul punct al afacerii: Caduta Massi... Ca toți ceilalți, și ca tine însuți, o văzusem de multe ori pe Caduta pe marele ecran în melodrame, filme muzicale, comedii sexy italiene, în westernuri mexicane. O văzusem pe Caduta umilindu-se și făcând pe grozava și îmbufnându-se și zâmbind batjocoritor. Când eram puști, noaptea obișnuiam să fac laba cu gândul la ea - ca mai toți, de altfel. Și cu cât mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ei mai erau chiar și două cerșetoare îmbrăcate în negru, așezate pe scaunele cu spătarele înalte de lângă ușă. În plus, întreaga ceată părea venită din insula Ellis... Caduta însăși părea să fie regina stupului. Bătea din palme în timp ce își dezlănțuia italiana ei poruncitoare. Își puse copiii în poală ca un moș Crăciun dintr-un magazin universal. După ce s-au foit, copiii au coborât. Din când în când, câte unul din tătici dădea buzna zgomotos și i se adresa plin de respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
și i se adresa plin de respect, dar și cu o anumită veselie curtenitoare. Cele două cerșetoare, fiecare posesoarea a câte unui dinte, murmurau, dând din cap și făcându-și cruce. Caduta mi se adresa uneori și mie tot în italiană, ceea ce nu limpezea cu nimic lucrurile. Am tușit și am spus: — Îmi pare rău, Caduta, dar ce înseamnă toată povestea asta? — Domnul Guyland. El a spus că vor fi câteva scene de amor clare. — Cu tine? Își înălță capul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
bani. Banul își face simțită prezența indolentă în croiala și materialul hainelor ei, în accesoriile de piele, în splendoarea părului și în modul de a vorbi. Picioarele ei lungi au călătorit, și nu numai prin timp. Limba curată vorbește franceza, italiana, germana. Ochii plini de speranță au văzut atâtea lucruri și sunt curioși să vadă și mai multe. Încă de fată, iubiții ei erau aleși pe sprânceană, o elită cu mult deasupra gloatei de aventurieri, mercenari, de oameni încolțiți Zâmbetul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
față de om... Sau pielea aceea cenușie ca de cauciuc... Pitica nu privea pe nimeni. Cât am stat în spatele copiilor, înnebunit și fascinat, nu s-a uitat niciodată în ochii nimănui. Nici la orice alt ceva nu privea. Doar vorbea. O italiană rece, de bandă înregistrată. După câteva minute a tăcut brusc și-a ieșit dintre copii. Am privit-o levitând, singură, pe culoar până la următorul expo nat. Nici mersul ei nu era cel al speciei noastre. Șchiopăta cu un picior, iar
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
portierelor și acoperișurilor. Pe trotuare se strânsese o mulțime de oameni, iar pe podul pietonal care trecea peste Western Avenue spectatorii stăteau sprijiniți cot lângă cot pe balustrada metalică. Cea mai mică dintre mașinile implicate în accident, o mașină sport italiană galbenă, fusese aproape dezintegrată de o limuzină neagră cu distanța dintre osii alungită care derapase peste refugiul central. Limuzina se întorsese peste insula de ciment pe banda ei de circulație și se lovise de pilonul din oțel al unui indicator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
nr. 70 al revistei, alături de o (deja citată) prezentare a constructivismului sovietic, o notiță despre revista L’Italiano a lui Leo Longanesi semnalează nepotrivirea estetică dintre anacronismul „neoclasic” al machetării (în concordanță cu academismul fascist oficial) și colaboratorii avangardiști: „L’Italiano este revista grupării fasciste scrisă de futuriștii-fasciști (transfugi-neoclasici). Într-un stil tipografic cu litografii și xilografii în stilul 1840 apar cel puțin ciudat numele unor Carra, Ungaretti, Ardengo Sofici”. Ceva mai jos este prezentată neutral, „obiectiv” lucrarea Histoire de Mussolini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vol. Iluminări, traducere de Catrinel Pleșu, notă biografică de Friedrich Podszus, Editura Univers, Colecția „Studii”, București, 2000, pp. 142-143). Nu altfel trebuie privit și elogiul spectacular al incendiului sondei din Moreni... O însemnare din nr. 74 al Contimporanului despre L’Italiano pune și mai bine în evidență simpatia strict estetică față de aceasta: „revista lui Longanesi devine din ce în ce mai estetică, mai vie și mai interesantă. Longanesi, pictor și pamfletist, Ungaretti cronicar, Raimondi Giuseppe nuvelist, împreună este desigur cu Leopardi, Muschein, Marcello Corra cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ungaretti cronicar, Raimondi Giuseppe nuvelist, împreună este desigur cu Leopardi, Muschein, Marcello Corra cea mai selectă alegere și cea mai vie probă a spiritului june italian”. O reclamă a aceleiași reviste vorbește, în acest sens, despre o „avangardă fascistă”: „L’italiano. Reviste (corect revue, n.n.) de avant garde fasciste. Dir. L. Longanesi. Bologna”. O notiță din nr. 76 adaugă argumentelor simpatiei spiritul revoluționar în artă: „L’Italiano, revista revoluționarilor fasciști, știe să fie și revoluționară în artă, grație spiritului creator al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
O reclamă a aceleiași reviste vorbește, în acest sens, despre o „avangardă fascistă”: „L’italiano. Reviste (corect revue, n.n.) de avant garde fasciste. Dir. L. Longanesi. Bologna”. O notiță din nr. 76 adaugă argumentelor simpatiei spiritul revoluționar în artă: „L’Italiano, revista revoluționarilor fasciști, știe să fie și revoluționară în artă, grație spiritului creator al directorului său poet, pamfletar, desenator de mare talent Leo Longanesi. În ultimele numere, această foaie săptămînală a luat locul unui organ de luptă modernist și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unui organ de luptă modernist și nu ferește cu ironia de spiritul său nici pe confrații din străini - arta e luptă”. Pentru ca o alta din nr. 78 să aducă un argument estetizant suplimentar - și deosebit de sugestiv în același timp: „L’Italiano, foaia de artă și politică a spiritualului Longanesi, e întotdeauna impregnată de ironia unei aristocrații intelectuale. Desenuri personale, politică fascistă, manifeste jucăușe, prosă de Giuseppe Raimondi și zeflemea multă lîngă puțină doctrină”. În fine, nr. 96-97-98 (cuprinzînd textul lui Marinetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să stea cât de cât comozi. Astfel încât, dacă privea cineva de afară scena, ar fi fost încredințat că sunt împreună, amici vechi care s-au reîntâlnit după o despărțire lungă. S-au împrietenit imediat, le traducea cucoana care vorbea fluent italiana; au băut și au mâncat iar la urmă femeia nu i-a lăsat să-și plătească consumația: - Ei au bani destui! Voi sunteți studenți și vreau să mergeți cu noi în seara asta. Sunt atât de mici că mă fac
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Nowlan în 1928. Jim Jeffries (1875-1953), campion mondial de box la categoria grea între 1898 și 1905. 187 este un cod numeric folosit de poliția californiană, în conformitate cu secțiunea 187 din codul penal californian, care are ca obiect omuciderea. Înțeles? (în italiană aproximativă în original). Food and Drug Administration )aprox. Comisia pentru Controlul Alimentelor și al Medicamentelor). Jack Dempsey ( HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/1895" \o "1895" 1895HYPERLINK "http://en.wikipedia.org/wiki/1983" \o "1983" 1983), boxer HYPERLINK "http://en
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fost alese cu grijă În funcție de dimensiuni și rezistență: Ce să mănânci Într-un kilometru și jumătate: Ghidul restaurantelor din Square Mile Predicțiile brokerilor pentru 2000 Instrucțiunile generale ale CFBC1 pe 1997, 1998 și 1999 Ghidul industriei farmaceuticelor Un curs de italiană Linguarama pe care l-am Început și nu l-am terminat niciodată Rețeta Warren Buffet 1 Cele zece legi naturale ale gestionării de succes a timpului și vieții dumneavoastră: strategii demonstrate pentru creșterea randamentului și pacea interioară. Pe ultima dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
apoi să-mi dezumflu pieptul, să ridic și să dezumflu din nou. Când Îmi mai revin, Îl sun pe Jack și-i las un mesaj pe mobil contramandând cina. Mă dezbrac și fac un duș. Sunt prosoape din acelea Îngrozitoare, italiene: subțiri și mici ca o acoperitoare de altar, mai mult Îți Împrăștie apa pe piele decât o absorb. Am nevoie de un prosop care să mă Îmbrățișeze. Tresar când mă văd În oglinda din baie și-mi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Degetele mele au înlăturat mii de văluri, buzele mele au făcut să roșească mii de fecioare, ochii mei au văzut orașe stingându-se și împărății pierind. Din gura mea vei auzi araba, turca, dar și castiliana, berbera, ebraica, latina, precum și italiana vorbită, căci toate limbile, toate rugile îmi aparțin. Eu, însă, nu aparțin nici uneia. Eu sunt doar al lui Dumnezeu și al pământului, și la ei mă voi întoarce într-o zi nu prea îndepărtată. Iar tu vei rămâne după mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-l îl reprezenta ignoranța mea, a răspuns, foarte curtenitor: — Nici eu nu cunosc araba, vorbită totuși jur-împrejurul Mediteranei. Ar trebui să vă prezint și eu scuze. Încurajat de atitudinea sa, am rostit cât am putut mai bine câteva cuvinte în italiana populară, adică în dialect toscan, de care am făcut împreună haz. După care i-am făgăduit pe un ton de sfidare amicală: — Înainte de sfârșitul anului, voi vorbi limba ta. Nu la fel de bine ca tine, dar suficient pentru a mă face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
te-a desemnat între toți oamenii... Giovanni-Leone! Yohannes-Leo! Niciodată nimeni din familia mea nu se mai numise vreodată astfel! Multă vreme după sfârșitul ceremoniei, tot suceam și răsuceam litere și silabe în cap, în gură, când în latină, când în italiană. Leo. Leone. Ciudat obicei au oamenii de a-și lua numele fiarelor care-i înspăimântă, rareori pe cele ale animalelor care le sunt devotate. Le place să ia numele de lup, dar nu și de câine. Oare am să izbutesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Îmi vorbea cu o naivitate atât de înduioșătoare, că nu m-am putut împiedica să zâmbesc. În aceeași clipă a intrat în încăpere Maddalena. A auzit fraza prietenului meu, pe care acesta s-a grăbit să i-o traducă în italiană, știind că ea îi va sări imediat în ajutor. Ceea ce ea a și făcut cu tărie: — Pentru ce naiba să-i fii ostil lui Soliman? A înaintat agale spre noi, care continuam să stăm rezemați de perete, ca niște școlari ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]