3,084 matches
-
știa că i s-a înscenat totul, dar nu l-a bănuit pe Lee, ci pe polițiști, în general. Lee a vrut să-mi ofere un cămin și a reușit. A fost foarte socotit cu partea sa de bani din jaf și aducea mereu vorba despre banii pe care i-a pus deoparte din meciurile jucate și din pariurile pe care le câștiga, astfel încât șefii să nu-și dea seama că trăiește pe picior mare. Și-a periclitat cariera trăind cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
făcut apariția cel de-al treilea om din bandă. Știa că Bobby De Witt o să fie eliberat condiționat și l-a șantajat pe Lee: ori îi dă zece mii de dolari, ori îi spune lui Bobby că Lee a fost creierul jafului și că el i-a pus în cârcă totul. Individul i-a spus lui Lee că are termen până când iese Bobby din închisoare. Lee i-a cerut un răgaz, apoi s-a dus la Ben Siegel și a încerce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
box, am sărit coarda și am ascultat muzică. Am stat pe scările din spate și m-am făcut că împușc cu degetul gaițele cocoțate pe frânghia de rufe a proprietăresei. L-am condamnat pe Lee pentru patru omucideri legate de jaful de la banca Boulevard-Citizens și l-am grațiat pe baza omuciderii numărul cinci - a lui însuși. M-am gândit la Betty Short și la Kay până când ele două s-au contopit. Am reconstituit parteneriatul nostru drept un act de seducție reciprocă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Fitch, care îl șantaja? Cum de-a fost Lee în stare să cumpere și să mobileze casa asta, s-o țină pe Kay la colegiu și să-i mai rămână și o sumă substanțială de bani, când partea lui din jaful ratat nu se putea ridica la mai mult de cincizeci de mii de parai sau cam pe-acolo? Firește că i-am spus lui Kay totul, firește că nu mi-a putut răspunde la întrebări, firește că i-a displăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
douăzeci și două de camere în care să ne facem de cap - o casă de vis construită dintr-o ambiție de imigrant. Era un mare pas înainte față de motelul Red Arrow și de monumentul ridicat de Lee Blanchard în cinstea jafurilor bancare și a crimei. Am făcut dragoste cu Madeleine în fiecare dormitor. Am mototolit fiecare cearșaf de mătase și fiecare cuvertură de brocart, înconjurați de Picasso-uri, maeștri olandezi și vaze din dinastia Ming, care valorau sute de mii de parai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
știa că sunt îndrăgostită de tine și a vrut să ne știe împreună. Ăsta a fost unul dintre motivele pentru care a plecat. Simțeam că mă cufund în nisipurile mișcătoare ale vechilor noastre minciuni. Nu a plecat, a fugit de jaful de la Boulevard-Citizens, de înscenarea pregătită lui De Witt, de încurcătura în care se afla cu Departa... Ne-a iubit! Nu-i contesta acest lucru. Am privit parcarea de jur-împrejur. Mai mulți profesori stăteau lângă mașinile lor și trăgeau cu ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a lăsat plugul în țarină și s-a aruncat în apele râului Hapi, printre crocodili. Nimeni însă nu știa ce spaimă îl mânase pe țăran la asemenea moarte. Țăranul se numea Hunanupu. Se scurseră multe luni de război și de jaf, și țara Ta Kemet fu în sfârșit închegată. Într-o zi de mare sărbătoare, în noul templu al zeului Tot, alături de Marele Preot, în fața celorlalți preoți și a câtorva mari dregători și oameni de neam atlanți și rome, ușor înțeleși
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nici un gust. De la balcon se putea vedea afară, într-o parte cartierul mărginaș și pustiu, de alta strada pe care treceau mașini însingurate. Aia e ploaia pe care o auzi, ce cade din nou și din nou. Deschise televizorul, un jaf, dar nu era nimic. Se puse pe fotoliu și se acoperi cu pătura. Avea febră. Nu-i era foame. Gura nu-i mai saliva în sec. Se trezise ghemuită. Nu putea respira. Prea bine. Să se ducă la farmacie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fiind împăcat cu tine, nu va mai conta dacă te-au învins în realitate. Indiferent ce ți se întâmplă, tu nu trebuie să greșești, pentru nimic în lume. Până și religia ortodoxă e circumstanțială. În ce fel de religie toate jafurile băbești au un cuvânt de spus în ceea ce privește salvarea sufletelor? Tocmai pentru că viața e o întâmplare, nu trebuie să fim o întâmplare, ci să ne ridicăm mai presus de circumstanțe, atingând infinitul. Pentru că sunt tânără și liberă și trebuie să zbori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mă dureau obrajii de la cât mă străduiam să-mi păstrez pe față o expresie prietenoasă și interesată. Stând la coadă la bancă, mă surprindeam uitându-mă pe furiș la cursul de schimb. Am senzația că mă bănuiau că plănuiesc un jaf. Apoi, acum câteva zile, am primit un telefon de la Julie. De pe un mobil la care se-auzea prost, dar Îmi dădeam seama că plângea. Pentru o clipă am crezut că mama... și am simțit un gol imens În stomac, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
au aprins ochii de ura lui veche. - O s-o fur, i-a spus tovarășului, s-o învăț minte... Și-a așteptat în groapă nunta lui Bozoncea. Starostele se așezase pe treabă. Îi trebuiau bani pentru petrecere și se pusese cu jaful, ca în tinerețe. Luase Oborul, îl cutreiera, furase boi, dăduse buzna în case de negustori, le-adunase banii, el cu Sandu și cu Piele, veseli amândoi că se trezise Stăpânul și că aveau de lucru. Când își făcuse suma, și-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fac ce-mi trece prin cap, să nu dau socoteală. Și unde mi s-au așezat pe capul negustorilor! întîi au răscolit Filantropia. Au spart obloanele la Tarapana, au cărat marfa cu un camion tocmit. Pe urmă au trecut la jaful Griviței. Intrau ziua-n amiaza mare peste negustori și le puneau cuțitele în piept: -Banii! O învățaseră și pe Didina. O luau cu ei în spargeri, să țină șestul. Se strecurau în prăvălii pe care încă nu le jefuiseră: baloturi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
asculte răspunsurile, ci a continuat: „Demnitari și oameni de vază ai Granadei, nu vă vestesc o victorie, dar vreau să vă cruț de amara cupă a înfrângerii umilitoare, a masacrului, a violării femeilor și fetelor, a dezonorării, a sclaviei, a jafului, a distrugerii. Pentru asta, am nevoie de acordul și de sprijinul vostru. Dacă mi-o veți cere, pot rupe negocierile sau le pot tărăgăna; asta aș face dacă n-aș umbla decât după laudele proștilor și ale falșilor cucernici. Le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a descoperit niciodată vreo comoară. Adevărul este că vreme de ani de zile a fost un bandit, un tâlhar de drumul mare, un asasin, iar averea lui la început n-a fost altceva decât rodul unui sfert de veac de jafuri. Dar e ceva cu mult mai grav. Harun scotocise de minune după informații săptămână după săptămână, dar, în ciuda frecventelor mele rugăminți, refuzase să-mi dezvăluie fie și cel mai mărunt indiciu înainte de a-și fi terminat cercetarea. În ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că argumentul ăsta nu prea ținea cu Astaghfirullah. În schimb, a amintit de viața destrăbălată a logodnicului, de relațiile lui cu fostele soții, apoi a stăruit îndelung asupra trecutului acestuia, asupra masacrării călătorilor, „mai ales a primilor pribegi andaluzi“, asupra jafului din Rif. — Ce spui tu e de ajuns pentru a trimite un om în focul Iadului până la sfârșitul veacurilor. Dar ce dovezi ai? Ce martori poți numi? Harun se făcu umil: — Prietenul meu și cu mine suntem prea tineri, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a luat cuvântul în moscheea sa obișnuită, cea mai frecventată de emigranții andaluzi. În modul cel mai nevinovat din lume, a început să povestească „viața exemplară a unui om foarte respectat pe care n-am să-l numesc“, evocând banditismul, jaful, dezmățul, cu aluzii atât de precise, încât toți cei de față au început până la urmă să șușotească numele lui Zeruali, deși acesta nu fusese nici măcar o singură dată rostit. — Aceștia sunt oamenii pe care credincioșii îi respectă și îi admiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care mișună prin țară, astfel că nu poți niciodată înălța un zid fără să te temi că-l vei vedea curând dărâmat. Când trăiești într-un loc inaccesibil, departe de drumuri, te afli desigur la adăpost de înrobire și de jaf; cu toate astea, nefăcând nici un fel de schimb cu alte ținuturi, ajungi să trăiești aidoma animalelor, neștiutor, lipsit de cele necesare și înspăimântat. Mi-a oferit o cupă cu vin, pe care am refuzat-o politicos. El a luat însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
ceva timp până să mă dumiresc de motivul unei asemenea solicitudini: la apropierea armatei dușmane, locuitorii nu se gândeau decât la o modalitate de a se descotorosi mai repede de toată cantitatea de produse, spre a o feri de inevitabilul jaf ce avea să urmeze după cucerirea orașului. Pe deasupra, armele pe care le transportam nu puteau veni într-un moment mai bun, întreaga populație mobilizându-se pentru a ține piept atacului. Așa că eu dictam condițiile: am cerut să capăt în schimbul săbiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Am avut prezența de spirit să nu mă arăt afectat nici de moartea oamenilor pe care îi angajasem, nici de pierderea avutului meu. Îmi dădusem într-adevăr seama, încă de la prima aruncătură de ochi, că păstorii nu erau străini de jaf. Poate că le și dăduseră lovitura de grație răniților. O vorbă de-a mea sau de-a Hibei ne putea aduce la aceeași soartă. Punând surdină dușmăniei pe care o simțeam, mi-am luat o înfățișare cât mai detașată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
peste fiecare cartier, fiecare poartă, peste orice privire înspăimântată. Înaintea lui, pristavii nu mai conteneau să vestească populației că nu mai avea a se teme de nimic, nici în ce privește viața, nici în ce privește avutul, când de fapt, tot atunci, măcelurile și jafurile se țineau lanț, uneori la doar câțiva pași de alaiul sultanului. Circazienii erau primele victime. Mameluci sau urmași ai acestora, erau necontenit urmăriți. Când un înalt dregător al fostului regim era prins, era cocoțat pe un măgar, cu fața întoarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fără osebire, acuzându-i că sunt circazieni deghizați și pretinzându-le să plătească o răscumpărare spre a fi lăsați să plece. Când străzile erau goale, militarii spărgeau ușile caselor și, pretextând că-i caută pe mamelucii fugari, se dedau la jafuri și violuri. În cea de-a patra zi din acel an, sultanul Selim se afla în cartierul Bulak, unde oastea lui își așezase tabăra cea mai mare. Asistase la executarea câtorva ofițeri, apoi poruncise ca sutele de cadavre decapitate care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
țării. Mai întâi s-au apropiat de Bologna, care a oferit o însemnată răscumpărare pentru a fi cruțată; a venit apoi la rând Florența, unde izbucnise ciuma și care a plătit de asemenea un greu tribut pentru a scăpa de jaf. Guicciardini, care jucase un rol în aceste învoieli, l-a sfătuit cu promptitudine pe papă să negocieze o înțelegere asemănătoare. Din nou s-a manifestat euforia: se dădeau asigurări că pacea era la îndemână. Pe 25 martie 1527, viceregele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
calce în picioare crucifixul și să proclame că se închinau lui Satana Blestematul, că manuscrisele vechi din biblioteci au alimentat imense focuri de bucurie în jurul cărora țopăiau soldați beți, că nici un sanctuar, nici un palat, nici o casă n-a scăpat de jaf, că au pierit opt mii de orășeni, mai cu seamă dintre cei săraci, în vreme ce bogații erau ținuți ostateci până la plata unei răscumpărări? Privind de pe zidul castelului coloanele de fum dens care se înălțau din oraș, tot mai numeroase, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
spate. Știrea nu s-a confirmat, iar oastea Ligii n-a cutezat să intervină, deși ar fi putut recuceri Roma fără nici o greutate și i-ar fi putut decima pe soldații germani, care se lăsaseră acum cu totul în voia jafurilor, orgiilor și beției. Demoralizat de nehotărârea și de lașitatea aliaților săi, papa s-a resemnat să ducă tratative. Încă din 21 mai, el a primit un sol al imperialilor. A urmat un alt emisar, două zile mai târziu, pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și de diverși șefi militari. În plus, era înconjurat de „frații“ lui saxoni, niște zdrahoni bine clădiți, gata să-și îndrepte armele asupra numeroșilor ostași beți care dădeau târcoale pe drumuri, pândind prilejul de a se mai deda la vreun jaf. Când a fost sigur de eficacitatea dispozitivului său, Hans a început să-mi vorbească despre război. În mod ciudat, afirmațiile pe care mi le făcea nu corespundeau cu imaginea pe care o păstrasem în privința lui. Se plângea de întorsătura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]