42,645 matches
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 30. În continuare, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că aceasta urmează a fi respinsă ca
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
art. 96 pct. 3, ale art. 97 pct. 1 și ale art. 483 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 135 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale deoarece nu mai prevăd cea de-a treia ipoteză din vechiul Cod de procedură penală referitoare la motive sociofamiliale de întrerupere a executării pedepsei închisorii. Arată că a fost judecat în lipsă și nu a știut că a fost judecat și condamnat, fiind luat prin surprindere atunci când a primit mandatul de executare. Astfel, i-au rămas foarte multe lucruri de rezolvat acasă, precizând că, având doi copii, ar fi
DECIZIA nr. 764 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253624]
-
neconstituționale deoarece nu mai prevăd cea de-a treia ipoteză din vechiul Cod de procedură penală referitoare la motive sociofamiliale de întrerupere a executării pedepsei închisorii. Arată că a fost judecat în lipsă și nu a știut că a fost judecat și condamnat, fiind luat prin surprindere atunci când a primit mandatul de executare. Astfel, i-au rămas foarte multe lucruri de rezolvat acasă, precizând că, având doi copii, ar fi trebuit să dispună de proprietăți pentru a le lăsa copiilor
DECIZIA nr. 764 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253624]
-
www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 15551/320/2019 Nr. de înregistrare a sesizării: 854/1/2022 Data înregistrării sesizării: 18.04.2022 Conținutul sesizării: În situația în care un minor, căruia i s-a aplicat anterior o măsură educativă privativă de libertate, fiind judecat în baza procedurii recunoașterii învinuirii, este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, tot conform procedurii simplificate, determinarea limitelor în care se prelungește măsura educativă privativă de libertate se face prin raportare la prevederile art. 396 alin. (10) teza finală Cod
COMUNICAT din 18 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207885]
-
sesizarea: 15551/320/2019 Nr. de înregistrare a sesizării: 854/1/2022 Data înregistrării sesizării: 18.04.2022 Conținutul sesizării: În situația în care un minor, căruia i s-a aplicat anterior o măsură educativă privativă de libertate, fiind judecat în baza procedurii recunoașterii învinuirii, este judecat ulterior pentru o infracțiune concurentă, tot conform procedurii simplificate, determinarea limitelor în care se prelungește măsura educativă privativă de libertate se face prin raportare la prevederile art. 396 alin. (10) teza finală Cod de procedură penală sau la prevederile art.
COMUNICAT din 18 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207885]
-
ȘI JUSTIȚIE Publicat pe www.scj.ro Dosar în care s-a formulat sesizarea: 5434/236/2020* Nr. de înregistrare a sesizării: 2350/1/2022 Data înregistrării sesizării: 04.11.2022 Conținutul sesizării: 1. Decizia nr. 7/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - completul competent să judece recursurile în interesul legii, cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 460 alin. 1 Vechiul Cod de procedură civilă își menține aplicabilitatea și sub imperiul dispozițiilor art. 790 alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Noul Cod de procedură
COMUNICAT din 4 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207949]
-
formulată de Tribunalul Giurgiu -Secția civilă, în dosarul nr. 5434/236/2020*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: Decizia nr. 7 din 15 aprilie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 460 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865 își menține aplicabilitatea și sub imperiul dispozițiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă? Neformularea de
COMUNICAT din 4 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/207949]
-
sintagmei „fără nicio îndoială rezonabilă“ este clar și previzibil și semnifică existența unor probe pe baza cărora, recurgând la un raționament echilibrat, firesc, lipsit de exagerări, să poată fi desprinsă concluzia plauzibilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat. Reține, totodată, că atât destinatarii legii procesual penale, cât și organele chemate să o aplice pot determina sensul noțiunii „fără nicio îndoială rezonabilă“, sintagmă preluată din sistemul de common law, care reprezintă, în realitate, cel mai înalt grad al probatoriului
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că prin reglementarea acestei căi extraordinare de atac legiuitorul a urmărit să nu permită reformarea unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală. Totodată, reține că dispozițiile constituționale ale
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
de introducere, cazurile de contestație în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susținerea lor), tocmai în considerarea caracterului aparte indus de legiuitor pentru această instituție juridică, datorat aspectului că prin aceasta se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat pentru o hotărâre penală definitivă și care produce efecte (în același sens sunt Decizia nr. 667 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 noiembrie 2015, și Decizia nr. 715 din 6
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
împotriva Rusiei, paragraful 52). ... 15. Având în vedere cele reținute în jurisprudența precitată, Curtea a constatat că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală, stabilind, totodată, în paragraful 21 al
DECIZIA nr. 705 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250630]
-
judiciare), și cauze sustrase căii de atac a recursului, pe criteriul valoric. Corespunzător celor două categorii, rațiunile legiuitorului au fost diferite, în cazul criteriului materiei avânduse în vedere seturi de relații sociale supuse unei reglementări speciale și precise, care se judecă cu celeritate, în timp ce în cazul criteriului valoric s-a avut în vedere un grad scăzut de complexitate a cauzelor dedus din miza redusă a valorii economice aflate în joc. Se mai apreciază că, deși litigiile enumerate în cuprinsul
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare“. ... 17. Curtea reține că art. 10 din Legea nr. 554/2004 stabilește normele legale în funcție de care se determină instanța competentă să judece o anume acțiune în contencios administrativ. Astfel, potrivit alin. (1) și (1^1) al acestui articol, în funcție de autoritatea emitentă sau de valoarea creanței, tribunalul sau curtea de apel este instanța competentă din punct de vedere material să judece acțiunile
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
să judece o anume acțiune în contencios administrativ. Astfel, potrivit alin. (1) și (1^1) al acestui articol, în funcție de autoritatea emitentă sau de valoarea creanței, tribunalul sau curtea de apel este instanța competentă din punct de vedere material să judece acțiunile pornite împotriva deciziilor pronunțate în soluționarea contestațiilor administrative împotriva titlurilor de creanță emise pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit ca urmare a unor nereguli constatate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene. Dispozițiile alin. (3) al art. 10 stabilesc
DECIZIA nr. 788 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251156]
-
și interpretarea legii, cu atât mai mult cu cât, prin Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că „în cauzele penale având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
de introducere, cazurile de contestație în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susținerea lor -, având în vedere caracterul aparte indus de legiuitor pentru această instituție juridică, datorat aspectului că, prin aceasta, se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat pentru o hotărâre penală definitivă și care își produce efectele. Totodată, în Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 21 septembrie 2016, paragraful 18, Curtea a reținut că, indiferent
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. Curtea a constatat, totodată, că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situațiile excepționale în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală, stabilind, totodată, că legiuitorul poate exclude
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
motivele prevăzute de lege. Arată, de asemenea, că formalismul aparent excesiv ce caracterizează căile extraordinare de atac constituie, în esență, o expresie a garanțiilor necesare pentru asigurarea principiului securității raporturilor juridice, menit să împiedice repunerea în discuție a unor chestiuni judecate în mod definitiv. Constatarea neconstituționalității unui text de lege pentru considerente ce țin de încălcarea accesului la justiție, a actelor internaționale la care România este parte, a dreptului la un proces echitabil și pentru considerente ce țin de înfăptuirea justiției
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
ce reglementează soluționarea recursului în casație nu prevăd în mod expres neparticiparea procurorului la procedura de examinare a admisibilității în principiu a cererii. Așa fiind, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 2 martie 2015, Curtea a constatat că participarea procurorului la procedura reglementată prin dispozițiile art. 440 din
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
91 din 10 martie 2022, paragraful 36, Curtea a constatat că, pentru aceleași considerente, pronunțarea soluției asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație doar de către unul dintre cei trei membri ai completului colegial ce urmează a judeca pe fond calea extraordinară de atac nu este de natură a aduce atingere prevederilor constituționale și convenționale invocate. ... 19. În același sens sunt și Decizia nr. 709 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
și al celor privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor administrative poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care judecă în complet specializat în achiziții publice. Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă și este soluționat de urgență și cu precădere într-un termen ce nu va depăși 30 de zile de la data sesizării legale a
LEGE nr. 75 din 31 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266539]
-
de Casație și Justiție (Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005) și se consideră că Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, nu este aplicabilă în cauză. Sunt invocate Deciziile Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, nr. 1 din 8 februarie 1994 și nr. 135 din 5 noiembrie 1996, care statuează că militarii, polițiștii și magistrații
DECIZIA nr. 575 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266351]
-
Codul penal sau pe cele ale infracțiunii de furt calificat săvârșit prin folosirea unei chei mincinoase, prevăzută de art. 228 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 229 alin. (1) lit. d) din același cod." ... 2. Completul competent să judece recursul în interesul legii este constituit conform prevederilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 31 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicat în Monitorul
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile“. ... 17. Astfel, întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia autorul solicită instanței judecătorești sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, trebuie să
DECIZIA nr. 77 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271922]