149,721 matches
-
ar face și orice ar spune, influența pe care o exercită asupra societății e cvasi-nulă. Efortul lui e ca o cruciadă individuală dusă în numele zădărniciei sigure. Pe acest fundal de letargie culturală, soarta filozofiei e de două ori mai tristă. Judecată după efectul pe care îl are asupra comunității, această disciplină este o garanție a eșecului aprioric. Nicio altă facultate nu scoate pe bandă rulantă, an de an și promoție de promoție, un număr mai mare de ratați comunitari. De aceea
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
nesleită în actualitate, a Divinului critic, al cărui merit, "în raport cu stadiul la care el a găsit istoriografia noastră literară în 1941 a fost enorm". Credem că orice om avizat, de bună credință, n-ar putea decît să subscrie o asemenea judecată. însă nu mai puțin transpare o tenace intenție de delimitare a criticului de înaintașul nostru, înscrisă în numeroase pliuri ale discursului d-sale ce năzuiește, pe un plan aparent secund, la originalitate. Iată, pour la bonne bouche, cîteva exemple: "E
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
ziare cu audiență și vizibilitate, cum au fost Scânteia tineretului și România liberă, cum sunt România literară și Aspirina săracului - și în numeroase alte locuri. Nu e un critic de nișă. De aceea e periculos: pentru că nu e confidențial în judecățile estetice. Prea aude toată lumea (toată lumea care e interesată) ce crede despre o carte sau alta, despre un scriitor sau altul. E un publicist prea vizibil, un opinent prea credibil, cum nu mai sunt mulți alți critici. E dintre cele patru-cinci
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
civilului Dezideriu Sîrbu la 7 (șapte) ani de închisoare corecțională, cu suspendarea exercițiului drepturilor civile, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale. Tribunalul dispune confiscarea totală a averii condamnatului și îl obligă să plătească statului 400 de lei cheltuieli de judecată." Un dosar judecătoresc și un caz omenesc de parcurs - eventual, cu creionul în mână - de către tinerii noștri stângiști, ca și de nostalgicii socialismului din generația mai vârstnică.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
decît cunoștințele furnizate de trăirile plăcute, și de aceea se străduiește să-l învețe că nu totul e voluptas (plăcere) și că mai rămîne loc pentru gaudium (bucurie), o stranie delectare pe care omul o poate găsi în îndeletnicirile spiritului. Judecată prin prisma gradului de participare a celor doi, corespondența e univocă: maestrul se dăruie și învățăcelul primește. Și chiar dacă din cuvintele lui Seneca reiese că Lucilius îi răspundea regulat la scrisori, pînă la noi nu au ajuns decît misivele oratorului
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
de leghe de concepția noastră contemporană. De însemnătate nu este să trăiești pur și simplu, ci să trăiești demn, iar demnitatea presupune puterea de a privi lumea cu luciditate. Nici o amăgire și nici o urmă de nadejde nu trebuie să tulbure judecata unui stoic. Din acest motiv, speranța e o formă de lașitate. Ea te îndeamnă să te eschivezi din fața realității prin subterfugiul lesnicios al evaziunii sentimentale. Sperînd, îți găsești în imaginație o supapă prin care să fugi de o fatalitate din fața
Un chietist destoinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9114_a_10439]
-
după cum ar trebui să se apropie cu iubire de ceea ce nu înțelege; să încerce să înțeleagă și ceea ce la început n-a înțeles, să depășească momentele de contrarietate sau de opacitate printr-un elan de simpatie penetrantă. Abia după aceea judecata lui poate cădea fără întoarcere. Înțelegerea deci, ca putere de supunere la obiect, ca probă de plasticitate spirituală" (pp. 82-83). O singură rezervă am de făcut la această superbă profesiune de credință, și ea se leagă anume de unicul accent
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
fără întoarcere. Înțelegerea deci, ca putere de supunere la obiect, ca probă de plasticitate spirituală" (pp. 82-83). O singură rezervă am de făcut la această superbă profesiune de credință, și ea se leagă anume de unicul accent rezolut al autorului: "judecata lui poate cădea fără întoarcere". Nimic nu poate să cadă, în sfera omenescului, "fără întoarcere", iar în domeniul criticii, cu atât mai puțin. Judecățile noastre, chiar îndelung chibzuite, atent argumentate și ferm sprijinite pe opere, suportă corecții, revizuiri, adăugiri în
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
această superbă profesiune de credință, și ea se leagă anume de unicul accent rezolut al autorului: "judecata lui poate cădea fără întoarcere". Nimic nu poate să cadă, în sfera omenescului, "fără întoarcere", iar în domeniul criticii, cu atât mai puțin. Judecățile noastre, chiar îndelung chibzuite, atent argumentate și ferm sprijinite pe opere, suportă corecții, revizuiri, adăugiri în timp. Ba chiar pot fi dislocate cu totul, printr-o mai bună perspectivă istorică. Dacă textul literar rămâne același, textul critic glisează pentru a
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
diferite pe care aceasta le traversează. E limpede că noi îl citim azi altfel decât Maiorescu pe Eminescu; și că Mircea Martin îl înțelege pe Cristian Popescu într-un chip diferit decât acum douăzeci de ani, pe vremea cenaclului Universitas. Judecata se deplasează, vrând-nevrând, pe conturul noii înțelegeri. Și nu e vorba de conformism, ci, într-adevăr, de plasticitate spirituală. Această adecvare la obiecte diferite, cu capacitatea criticului, despre care am vorbit, de a capta și expune note străine, se remarcă
Despre obiectivitate (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9118_a_10443]
-
tocmai unii dintre apostolii corectitudinii politice nu acceptă în ruptul capului că și preopinentul ar putea avea o fărâmă de dreptate, remarc un solipsism care trădează mai degrabă nesiguranța decât încrederea în sine. Cine pune bază pe propriile opinii și judecăți de valoare, pe scara de valori edificată dintr-un unghi personal, nu se teme de confruntare, de dialog, de polemicile de idei. și nu are de ce să fie oripilat de opiniile alternative. Le poate înregistra în mod corect, fără caricări
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
s-a părut foarte ciudată această compătimire a plevuștei, a plagiatorilor dovediți, prinși în locul marilor rechini ai culturii. Văd aici un reflex meschin al vieții noastre actuale: toată lumea fură, dar condamnați sunt numai găinarii. A transpune în cultură o asemenea judecată e cu totul nepotrivit. E cel puțin dezolant să crezi că toată lumea plagiază, numai că unii sunt prinși, iar alții nu. Dacă e adevărat că hoțul neprins e negustor (om, scriitor) cinstit, conform prezumției de nevinovăție, reciproca e dezolantă pentru
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
fusese neașteptata solidarizare a foarte tânărului Nicolae Ceaușescu cu Primăvara de la Praga) și fructifică în bună măsură experiența autorului ei în lumea teatrului. În stilul (auto)ironic, devenit peste ani una dintre mărcile inconfundabile ale scrisului său (alături de erudiție și judecățile aflate permanent în răspăr cu gândirea comună) își subintitulează volumul Încercări de pseudocritică. În scurtul Cuvânt înainte arată, cu modestie ironică de ce nu se consideră un critic "Un critic e un om informat, un om care știe foarte multe, iar
Școala (auto)ironiei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9231_a_10556]
-
Apoi: în ce măsură volumul trei s-a alcătuit subtextual din rațiuni de marketing, mizînd, adică, o dată, pe așteptările la intern și, a doua oară, la export, dorind, așadar, să umple golurile de atîta vreme reclamate [...]? Cîtă crezare - și ce pondere în judecata estetică - să acorzi firului narativ ca atare [...] de vreme ce se simte copleșitor că primatul aparține fantazării ego-hipnotizante, răsucirilor psihanalitce și pînzăriei simbolice din registrul androgino-alchimic?" Și, cum acestea reprezintă doar cîteva din gîndurile simpaticului și savurosului nostru critic literar, vă invităm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
traducătorul Zeletin sau pe medicul ce se ascunde în spatele acestui paravan onomastic știe cîtă delicatețe autentică s-a adunat în firea unui intelectual care, conștient de altfel de valoarea lui, nu este dispus să renunțe la ochiul aristocratic, de aspră judecată valorică, cu care privește bîlciul cotidian al lumii noastre. Nu cred însă că trebuie să ne revoltăm: stă în firea lucrurilor ca oameni atît de rasați ca medicul Zeletin să se țină deoparte, într-o retragere discretă și subînțeleasă, punînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
față, modificarea raporturilor de forță dintre diferitele cîmpuri este atît de radicală, încît, tot mai mult, cri-te-riile de evaluare externe - faptul de a fi invitat la emisiunea lui Pivot, consacrarea în paginile revistelor ilustrate, portretele închinate - își impun preeminența în fața judecății egalilor. În cazul unor discipline aparent mai independente - precum istoria, antropologia, biologia sau fizica -, arbitrajul mediatic începe să devină cu atît mai important cu cît obținerea de credite poate să depindă de o notorietate despre care nu se poate ști
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
Stalin, într-un moment în care pușcăriile din Europa de Est (să ne amintim doar de situația din România) gemeau de deținuți politici. Cine dintre marxiștii de cafenea, care își făceau veacul pe Saint Germain, ar fi avut atunci argumente să combată judecata de bun simț a lui Raymond Aron? "E de stânga, oare, comunistul pentru care Uniunea Sovietică are întotdeauna dreptate? Sunt de stânga, oare, cei ce reclamă libertatea pentru toate popoarele din Asia și Africa, dar nu pentru polonezi sau pentru
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
își vor da seama de pericolele de a rămâne cu produsele nevândute și de exigențele calculului economic" (p. 270). E drept, a fost nevoie de trecerea a mai bine de încă 35 de ani pentru ca liderii comuniști să constate justețea judecății lui Raymond Aron. Volumul Opiul intelectualilor este împărțit în trei capitole: Mituri politice (în care sunt destructurate miturile stângii, Revoluției și proletariatului), Idolatrizarea istoriei (cuprinzând studii de filosofia istoriei; viziunea lui Raymond Aron asupra istoriei seamănă până la un punct cu
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
înșirat domnia sa. Ca să descoperi asta, ajunge să citești romane. Ba chiar, ajunge să citești. Adina Dinițoiu are și ea un titlu complet neinspirat, ambiguu, și e de mirare că nimeni din cei din redacție nu a observat asta: Orbitorul la "judecata de apoi". Îi amintim doamnei critic că Mircea Cărtărescu a mai fost dus la "judecata de apoi a poeților", rubrică imundă din Săptămîna lui Eugen Barbu. Președintele jucăuș Este titlul unui articol, în două părți, semnat de tânărul prozator și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
Dinițoiu are și ea un titlu complet neinspirat, ambiguu, și e de mirare că nimeni din cei din redacție nu a observat asta: Orbitorul la "judecata de apoi". Îi amintim doamnei critic că Mircea Cărtărescu a mai fost dus la "judecata de apoi a poeților", rubrică imundă din Săptămîna lui Eugen Barbu. Președintele jucăuș Este titlul unui articol, în două părți, semnat de tânărul prozator și eseist R.P. Gheo pentru SUPLIMENTUL DE CULTURĂ. În paralel cu rubrica de comentariu politic a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
Un compliment extraordinar. "Am rîs, am rîs", spunea Mihai Șora și mi-l imaginam pe distinsul filosof singur în apartamentul său ticsit de cărți citindu-mi piesa și rîzînd... Rîsul lui Șora mai răsună și acum pentru mine ca o judecată supremă de valoare. Cineva i-a citit piesa și lui Nichita Stănescu, în casa căruia mă aflam destul de des, hipnotizat de tot ce se putea discuta și improviza în jurul Marelui Poet. Într-o noapte, Nichita Stănescu m-a luat pe
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
nimeni premiul cel mare? "Ghinion sau înșelăciune? Nu cumva sunt măsluite extragerile?" în presă citim despre "tunuri la loteria română". Nu de multă vreme, conducerea Loteriei a fost destituită, descoperindu-se mari fraude, care au fost urmate de trimiteri în judecată, dar, ca în atâtea alte situații asemănătoare, nu știm să se fi ajuns la un verdict. Dar și acum, sub noua conducere, aflăm din presă că Agenția Națională de Administrație Fiscală (ANAF) a găsit, după 1 iulie 2006, nereguli în
Drogul Loto 6 din 49 by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9301_a_10626]
-
o operă admirabilă scuză o biografie detestabilă. Cum să ieși din această dilemă? Evident: citind "obiectiv" opera și ignorând biografia. Poți proceda astfel? În principiu, da. În practică, deocamdată nu. Biografia lui Eugen Barbu grevează asupra operei. Nu știu nici o judecată critică în stare să surmonteze această relație. Diferențele sunt de logică. Octavian Paler e printre cei care nu cred că biografia poate altera sau eclipsa o operă, fiind tentat să supraliciteze din mărinimie în direcția esteticului independent și inalienabil: "Nu știu ce
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
literar și politic), în anii '80 (când se acumulează faptele sale negative de la "Săptămîna", de defăimare a scriitorilor estetizanți, experimentaliști și europenizanți), în anii '90 (când se declanșează procesul revizuirilor critice). A doua observație pe care aș face-o la judecata critică din fraza citată a lui Eugen Negrici e aceea că Groapa nu are absolut nimic de-a face nici cu stilul arghezian, nici cu stilul matein. Eugen Barbu practică un realism tern, vulgar-materialist, totalmente lipsit de o dimensiune simbolică
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
este capabil de regenerare. Sunt stări ontologice și stilistice total diferite, aflate la antipozi. Proza lui Eugen Barbu din Groapa nu are nimic, dar absolut nimic de-a face cu proza lui Arghezi sau cu proza lui Mateiu I. Caragiale. Judecata critică despre viabilitatea prozei barbiene, în afara oricărei suspiciuni biografice, merită însă reținută ca tip de atitudine. Accept logica lui Octavian Paler și a lui Eugen Negrici ca una justificată, validă, onestă, dezirabilă, în primul rând datorită dorinței de obiectivitate și
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]