28,495 matches
-
nr. 14 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 1 octombrie 2015 etc.). ... 96. Așa cum Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis în jurisprudența sa anterioară (spre exemplu, deciziile menționate în paragraful anterior, precum și Decizia nr. 4 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 16 iunie 2014; Decizia nr. 41 din 21 noiembrie 2016, publicată
DECIZIA nr. 48 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260759]
-
asigurător RCA în cazul decontării directe, în situația producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA, sau către Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România, în cazul producerii unui risc acoperit de acesta în condițiile prevăzute de lege. ... 24. De altfel, în jurisprudența constantă a Curții Constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 711 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 25 februarie 2020) s-a statuat că principiul egalității în drepturi nu înseamnă
DECIZIA nr. 399 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261233]
-
destinatarii normei sunt în imposibilitatea de a-și adapta conduita. ... 9. Așadar, Președintele României consideră că, prin toate acestea, legiuitorul a nesocotit principiul securității juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudența instanței constituționale. Securitatea juridică a unei persoane reprezintă un „concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale“ (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 și Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021). ... 10. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „deși nu se bucură de consacrare constituțională expresă, principiul securității juridice a fost recunoscut în jurisprudență și doctrină drept un principiu fundamental al statului de drept, calitatea legilor, mai ales prin prisma regulilor de tehnică legislativă, reprezentând un
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
a drepturilor și libertăților fundamentale“ (Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018 și Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021). ... 10. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, „deși nu se bucură de consacrare constituțională expresă, principiul securității juridice a fost recunoscut în jurisprudență și doctrină drept un principiu fundamental al statului de drept, calitatea legilor, mai ales prin prisma regulilor de tehnică legislativă, reprezentând un indicator important pentru realizarea acestui deziderat (statul de drept)“ (deciziile nr. 448 din 29 octombrie 2013 și nr.
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
de neacordare, creându-se astfel o incertitudine juridică și imposibilitatea destinatarilor normei de a-și adapta conduita. Raportat la aceste elemente, este discutabil dacă prevederile legale criticate îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate, astfel cum acestea au fost statuate în jurisprudența Curții Constituționale, creându-se premisele încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 18. În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea principiului fundamental al egalității, având în vedere soluția instituită prin art. 254^2 lit. e) din legea criticată, arătă că
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
a) teza întâi din Constituție și de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sub aspectul titularului dreptului de sesizare, al termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și al obiectului controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, iar cea dea treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează a fi cercetate în ordinea menționată, constatarea
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
al Curții de Apel Cluj - este îndeplinită. ... 60. Obiectul recursului în interesul legii se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, și anume privește o problemă de drept soluționată diferit de instanțele naționale, conturându-se două opinii în jurisprudență. ... 61. Este îndeplinită și condiția privind respectarea cerințelor de ordin formal prevăzute de art. 515 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]
-
stabilite de lege. ... 17. În ceea ce privește dispozițiile art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, Curtea observă că autorul excepției nu formulează critici de neconstituționalitate, indicând doar prevederile constituționale pretins încălcate. Așa fiind, Curtea reține că, în jurisprudența sa, respectiv în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat structura inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
de reducere a pedepsei de care pot beneficia și persoane inapte de muncă, adaptând practic reglementarea și la situația persoanelor cu handicap. Curtea a reținut că, în ceea ce privește principiul egalității în drepturi, a statuat în repetate rânduri în jurisprudența sa că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. ... 26. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
s-au instituit măsurile criticate, legiuitorul a facilitat recuperarea acestor tipuri de creanțe, iar eficientizarea recuperării creanțelor bugetare reprezintă un scop legitim pentru a reglementa în sensul normelor criticate. În ceea ce privește instituirea unor valori-prag în materia insolvenței, menționează jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.782/111/C/2018-A, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat
DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260937]
-
sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Având în vedere, astfel cum reiese și din jurisprudența mai sus menționată, cadrul legislativ din care fac parte normele criticate, precum și modificările aduse acestora în dinamica legislativă, Curtea observă că, drept urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 55/2020 și ale Legii nr. 113/2020, soluția legislativă
DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260937]
-
85/2014, astfel cum a fost introdusă prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2018, în contextul dat, nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 și dezvoltată în jurisprudența Curții Constituționale. În consecință, pentru argumentele mai sus prezentate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260937]
-
își adapteze conduita în mod corespunzător și nici să aibă reprezentarea corectă a faptului dacă urmează să fie radiată din lista în discuție sau, dimpotrivă, poate rămâne în continuare și poate exercita profesia de expert tehnic judiciar. ... 19. Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că o trăsătură esențială a statului de drept o constituie supremația Constituției și obligativitatea respectării legii, iar una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
excepției de neconstituționalitate, a prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă“, Curtea învederează că, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul la muncă este un drept complex, iar libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă intră în conținutul dreptului la muncă, Constituția dând fiecărei persoane posibilitatea de a-și
DECIZIA nr. 356 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260652]
-
al judecății de fond și de apel. Prin urmare, instanța de recurs poate să analizeze cauza numai prin prisma motivelor de recurs și nu poate analiza modul de stabilire a stării de fapt de către un organ administrativ. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la o instanță poate cunoaște anumite limitări, însă lipsirea instanței de posibilitatea de a analiza faptele unei decizii administrative este o restrângere disproporționată față de scopul urmărit. De asemenea, în ceea ce
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
acces la o instanță poate cunoaște anumite limitări, însă lipsirea instanței de posibilitatea de a analiza faptele unei decizii administrative este o restrângere disproporționată față de scopul urmărit. De asemenea, în ceea ce privește legitimitatea procedurilor administrative și administrativ-jurisdicționale, prin jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că este de competența legiuitorului să instituie asemenea proceduri, însă hotărârile organelor jurisdicțional-administrative trebuie supuse controlului judecătoresc al instanțelor de contencios administrativ sau altor instanțe competente. Totodată, se consideră că este încălcat și dreptul la
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
echitabil prin prisma independenței funcționale a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România care soluționează contestația împotriva Consiliului de disciplină, întrucât în Legea nr. 36/1995 nu sunt prevăzute garanții în acest sens. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale cu privire la accesul liber la justiție, cu limitările permise, precum și cu privire la legitimitatea jurisdicțiilor administrative și condițiile în care acestea funcționează. ... 6. Curtea de Apel București - Secția a
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
sesizare, îl constituie dispozițiile art. 75 alin. (11) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018. Însă, având în vedere critica de neconstituționalitate și jurisprudența Curții Constituționale prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
organisme profesionale de a judeca acțiuni disciplinare, Curtea observă că prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 20 iulie 2018, paragraful 22, instanța de contencios constituțional a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a arătat că, în numeroase state ale Consiliului Europei, abaterile disciplinare sunt de competența acestor structuri, iar o asemenea atribuire de competență nu este contrară dispozițiilor Convenției, ce impune totuși unul dintre următoarele sisteme
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
24. În contextul dat, referitor la dreptul la un proces echitabil, consacrat prin art. 21 alin. (3) din Constituție și prin art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenție, subsumat dreptului de acces liber la justiție, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a constatat că „recursul“ din materia disciplinară a magistraților este și trebuie să fie o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
omului și a libertăților fundamentale, asigură și pentru contravenient, nu numai pentru persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni/fapte penale, aceeași protecție din perspectiva respectării prezumției de nevinovăție, a dreptului la tăcere și a dreptului împotriva autoincriminării. De altfel, în considerarea jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 24 octombrie 1984, pronunțată în Cauza Öztürk împotriva Germaniei), s-a consacrat o practică judiciară constantă, potrivit căreia, în esență: (i) contravenția este subsumată noțiunii de acuzație în
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 25 octombrie 2016, care își menține valabilitatea și în prezenta cauză. ... 15. În privința dreptului la tăcere, invocat în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea a reiterat jurisprudența sa (Decizia nr. 999 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009), prin care a reținut că dreptul de a păstra tăcerea - fără a fi, însă, un drept absolut - reprezintă
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
și stabilire a răspunderii contravenționale corespunzătoare. ... 18. În ceea ce privește premisa criticilor de neconstituționalitate, bazată pe principiul asimilării materiei contravenționale cu cea din domeniul penal, este relevantă Decizia nr. 532 din 5 iulie 2016, prin care Curtea a reamintit jurisprudența sa constantă, potrivit căreia, în dreptul românesc, contravențiile au fost scoase de sub incidența legii penale și au fost supuse unui regim administrativ, însă, în anumite condiții, legislația contravențională poate intra sub incidența garanțiilor instituite de art. 6 din Convenție
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
de sub incidența legii penale și au fost supuse unui regim administrativ, însă, în anumite condiții, legislația contravențională poate intra sub incidența garanțiilor instituite de art. 6 din Convenție, sub aspectul noțiunii de „acuzație în materie penală“. În acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a dezvoltat trei criterii: 1. caracterizarea faptei în dreptul național; 2. natura faptei; 3. natura și gradul de gravitate ale sancțiunii care ar putea fi aplicate persoanei în cauză (Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunțată
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]