6,869 matches
-
un titlu de capitală europeană a tineretului. Bucureștiul oricum nu avea ce să mai caute în competiție, că e mega-oraș cu mega oportunități comparativ cu restul. Și așa am ajuns la știrea zilei că Timișoara a fost desemnat de către un juriu de experți de la Bruxelles să fie Capitală Europeană a Culturii în 2021 - CeaC (titlu pe care îl va împărți cu un oraș grecesc și unul dintr-o țară candidată la UE - din Muntenegru sau Serbia). Totuși, Timișoara nu a câștigat
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
acum alegerea Timișoarei cu șansa Serbiei de a avea, prin Novi Sad, titlul de capitală culturală. Dacă vor fi aleși și sârbii, e de așteptat că Timișoara are rolul de frunce). În raportul de evaluare preliminară a candidaturilor, prezentat de juriu la începutul anului, se amintea că „Timișoara și-a prezentat candidatura sub titlul Strălucește; luminează orașul prin tine!. Obiectivul principal este acela de a aborda mai multe probleme urgente pentru oraș: lipsa energiei civice, creșterea intoleranței, lipsa de încredere în
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
multe probleme urgente pentru oraș: lipsa energiei civice, creșterea intoleranței, lipsa de încredere în proprietatea spațiilor publice, lipsa unui profil internațional vizibil și lipsa unei viziuni comune pentru viitorul oraș”. Legat de intoleranță, un subiect european mai sensibil ca oricând, juriul aprecia atunci, spre exemplu, „sinceritatea afirmației când apar romii, oamenii stau deoparte și faptul că scopul clar al programului CEaC e de a aborda această atitudine rasistă a majorității. Un program cu atât mai apreciat cu cât s-au arătat
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
de 1,5 mlioane de euro. Până atunci însă, cred că trebuie punctat momentul - Timișoara a înțeles noua poveste a pragmatismului european. Care este avantajul UE de aici - este noul cuvânt de ordine la Bruxelles, mai ales în lumea post-Brexit. „Juriul ar vrea să vadă o aprofundare mai mare și o extindere a programelor pentru a asigura o dimensiune europeană mai relevantă”- spune documentul din ianuarie, citat mai sus. „Faptul că un oraș se află în România, în Europa, are o
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
culturale (l-au invocat inclusiv pe Cantemir), o stea în ascensiune în noua economie bazată pe servicii, un oraș primenit, cu mall-uri deschise și superbul palat al Culturii renovat, Iașiul a fost pur și simplu trântit la examen de juriul venit de la Bruxelles. Cu un slogan care suna la fel de isteț precum cel al timișorenilor (switch on - comută, schimbă) autorii programului au prezentat Iașiul ca o interfață răsăriteană a culturii europene în 2021. „Iași, cea mai estică metropolă a UE, simte
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
2021. „Iași, cea mai estică metropolă a UE, simte ca pe o datorie construriea unui triunghi european cu cele mai apropiate orașe din afara granițelor fizice europene, Chișinău și Cernăuți, pe baza rădăcinilor istorice și culturale”. Obiectiv, „lăudabil și ambițios”, remarcă juriul, dar unde ne sunt partenerii? Pentru că, iată, „juriul este dezamăgit să nu aibă ocazia de a auzi despre acest lucru chiar de la reprezentanții celor două orașe-partener. Nu suntem siguri dacă acestă cooperare nu era doar de fațadă (primarily showcasing, în
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
simte ca pe o datorie construriea unui triunghi european cu cele mai apropiate orașe din afara granițelor fizice europene, Chișinău și Cernăuți, pe baza rădăcinilor istorice și culturale”. Obiectiv, „lăudabil și ambițios”, remarcă juriul, dar unde ne sunt partenerii? Pentru că, iată, „juriul este dezamăgit să nu aibă ocazia de a auzi despre acest lucru chiar de la reprezentanții celor două orașe-partener. Nu suntem siguri dacă acestă cooperare nu era doar de fațadă (primarily showcasing, în original) sau contribuie efectiv la dezvolatrea culturală și
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
de a auzi despre acest lucru chiar de la reprezentanții celor două orașe-partener. Nu suntem siguri dacă acestă cooperare nu era doar de fațadă (primarily showcasing, în original) sau contribuie efectiv la dezvolatrea culturală și civică a partenerilor propuși. De asemenea, juriul nu a fost informat în legătură cu detaliile financiare și manageriale ale acestei cooperări”. Puteți găsi într-un articol recent o privire generală asupra Iașiului care și-a pierdut interfața 2021 (Business Days Magazine, 2/2016). Un alt episod penalizat ar putea
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
a pierdut interfața 2021 (Business Days Magazine, 2/2016). Un alt episod penalizat ar putea fi încadrat în categoria dacă nu poți să-i spui Europei ce vrea să audă, măcar nu-i spune ce nu ar vrea să audă. Juriului nu i-a plăcut nici că „aspecte importante sunt tratate mai degrabă de o manieră superficială și nu în profunzime. Spre exemplu, proiectele referitoare la memoria traumatică a Pogromului de la Iași din 1941 sau la comunitățile rome. Aici viziunea artistică
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
umbră, dar unde altundeva în România există o asemenea oportunitate pentru a demonstra ce poate face titlul de Capitală Europeană a Culturii asupra unui loc și a unei comunități?” . Iar dacă e vorba de disponibilitate, Bacăul a excelat, până și juriul declarțându-se „impresionat de angajamentul și energia Teatrului Bacovia, ca principală ancoră a programului acestui oraș. Dar aici nu e vorba de disponibilitate - necesară, fără discuție, dar nu și suficientă pentru un switch on real. Să comuți, să schimbi starea unui
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
Bulgaria, Croația, Coreea de Sud, China, Franța, Italia, Mexic, Peru, Polonia, Rusia, Serbia, Ungaria, Ucraina, SUA și România. De asemenea, la concursul „Romanian Master of Physics” vor participa echipe din 8 țări: Bulgaria, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Moldova, Rusia, Serbia și România. Juriul competițiilor este format din profesori români cu experiență în domeniu - profesori universitari, profesori care pregătesc lotul olimpic și cadru didactic din învățământul preuniversitar care are rezultate de excepție - și din liderii echipelor participante. Romanian Master of Mathematics și Romanian Master
Peste 150 de minți strălucite ale lumii, la Romanian Master of Mathematics. „Lucrează la matematică și în noaptea de Revelion” () [Corola-blog/BlogPost/338586_a_339915]
-
sunt legiune, numărul celor dispuși să parieze mănați doar de speranțe se poate dovedi suficient pentru a modifica balanța pronosticurilor; spus mai simplu, Bob a început să aibă șanse nu pentru că le-ar fi avut în mod real în rândul juriului, ci pentru că suficient de mulți oameni au crezut că le are, ceea ce a ajuns, până la urmă, să miște lucrurile și să se împlinească. M. Mircea Cărtărescu Mircea Cărtărescu a tradus o selecție de 100 lyrics ale lui Dylan în volumul
Bob Dylan de la A la Z (și N de la Nobel) () [Corola-blog/BlogPost/338604_a_339933]
-
ani, a fost evaluată de o comisie compusă din Anca Oroveanu, Ruxandra Demetrescu și Călin Dan, și a obținut nota de 8,73, adică o notă sub 9, ceea ce a permis organizarea unui concurs deschis. La acest concurs, cu un juriu internațional (am invitat pentru prima oară în România un specialist de la Muzeul Luvru, cu gândul de asocia Luvrul în viitor la activitățile Muzeului), Ruxandra Theodorescu (care s-a prezentat din nou) a fost clasată a treia, iar poziția întâi a
„Am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare directă” () [Corola-blog/BlogPost/338615_a_339944]
-
un nou mandat, în fața lui Vintilă Mihăilescu. Comisia de concurs, de excelenți specialiști, a fost alcătuită din Zoltan Rostaș, Șerban Sturdza, Sorin Alexandrescu. La Biblioteca Națională a României, concursul pentru postul de director general se ține săptămâna viitoare, iar din juriu va face parte un responsabil de la Biblioteca Națională a Franței, pentru a asocia cele două instituții în viitor. La Muzeul Național de Istorie, de 14 ani de zile inchis pentru lucrări de consolidare interminabile întreprinse cu o firmă condusă de
„Am fost sunat chiar de un coleg de Guvern, cu intimidare directă” () [Corola-blog/BlogPost/338615_a_339944]
-
ani și este elev în clasa a XI-a la un liceu de matematică-informatică din Câmpulung Muscel, a spus că vrea să prezinte un „show inteligent, ceva diferit”. Și se pare că a reușit, obținând de la cei patru membri ai juriului câte un „da”, în prima fază a preselecțiilor la „Britanicii au talent”. Anul trecut, Flavian Glonț, alături de alți doi prieteni ai săi pe care i-a cunoscut la concursurile de Speedcubing - rezolvarea cubului Rubik -, Cristian Leana și Martin Fronescu, a
„Are you from this Planet?” Răspunsul lui Flavian Glonț, care a uimit la „Britanicii au talent”. „Fiind din România, chiar nu mă așteptam la o astfel de minune” () [Corola-blog/BlogPost/338622_a_339951]
-
Primăria Câmpulung Muscel, să obțin o sponsorizare pentru a merge la această competiție. Prima etapă s-a desfășurat în noiembrie 2015, la pre-preselecția acestui show. În fața producătorilor trebuie să îți prezinți numărul. În funcție de cum te evaluează ei, te pun în fața juriului la adevăratul show, pe care îl vede toată lumea. Cei care trec de această fază sunt foarte puțini, cam 600 din vreo 45.000, câți se înscriu în medie în fiecare an. M-am bucurat foarte tare când am auzit că
„Are you from this Planet?” Răspunsul lui Flavian Glonț, care a uimit la „Britanicii au talent”. „Fiind din România, chiar nu mă așteptam la o astfel de minune” () [Corola-blog/BlogPost/338622_a_339951]
-
Cei care trec de această fază sunt foarte puțini, cam 600 din vreo 45.000, câți se înscriu în medie în fiecare an. M-am bucurat foarte tare când am auzit că m-au selectat să merg pe scenă, în fața juriului. Momentul cu juriul s-a filmat în ianuarie. Am fost din nou la Londra. Acum, în luna mai, s-a difuzat la TV. Observ pe rețelele de socializare un interes foarte mare pentru momentul meu. În două zile s-au
„Are you from this Planet?” Răspunsul lui Flavian Glonț, care a uimit la „Britanicii au talent”. „Fiind din România, chiar nu mă așteptam la o astfel de minune” () [Corola-blog/BlogPost/338622_a_339951]
-
de această fază sunt foarte puțini, cam 600 din vreo 45.000, câți se înscriu în medie în fiecare an. M-am bucurat foarte tare când am auzit că m-au selectat să merg pe scenă, în fața juriului. Momentul cu juriul s-a filmat în ianuarie. Am fost din nou la Londra. Acum, în luna mai, s-a difuzat la TV. Observ pe rețelele de socializare un interes foarte mare pentru momentul meu. În două zile s-au strâns un milion
„Are you from this Planet?” Răspunsul lui Flavian Glonț, care a uimit la „Britanicii au talent”. „Fiind din România, chiar nu mă așteptam la o astfel de minune” () [Corola-blog/BlogPost/338622_a_339951]
-
Andrei Crăciun. Jurnalista Mona Dîrțu va fi mentorul echipelor pe perioada realizării materialelor și tot ea va susține pentru aceștia, dar și pentru alți autori din noua generație interesați de subiect, Seminariile Superscrieri de bune practici. Simona Tache, membră a juriului, vorbește despre misiunea mai largă a proiectului: „Știm cu toții cum e să fii condamnat să alegi, din liste de candidați la diverse funcții publice, răul cel mai mic. E blestemul poporului român... Ei bine, blestemul juriului Burselor Superscrieri e exact
Raluca Ion, Diana Marcu și Luca Florian, de la Republica, printre câștigătorii Burselor Superscrieri () [Corola-blog/BlogPost/338643_a_339972]
-
Simona Tache, membră a juriului, vorbește despre misiunea mai largă a proiectului: „Știm cu toții cum e să fii condamnat să alegi, din liste de candidați la diverse funcții publice, răul cel mai mic. E blestemul poporului român... Ei bine, blestemul juriului Burselor Superscrieri e exact invers: să aleagă dintre multe proiecte bune pe cel mai bun. Nu e ușor nici așa, credeți-ne. În prima seară de după jurizarea finală, adormi cam frământat și visezi la ziua în care n-o să mai
Raluca Ion, Diana Marcu și Luca Florian, de la Republica, printre câștigătorii Burselor Superscrieri () [Corola-blog/BlogPost/338643_a_339972]
-
avocații Diavolului, sau ai Poporului, care n-au fumat în viața lor, poate, ne judeca pe noi? “Toți țiganii au paltoane, și vin să ne judece pe noi” spunea Joita, în A treia țeapă, de Marin Sorescu. Ștefan Bănica, președintele juriului, când a auzit replică asta, s-a uitat în stânga și în dreapta, si s-a făcut mic în scaun. Avea o șuba de blană pe el. Nu ne-a dat 10. Dar ne-am calificat în finală. Nu trebuia să se
Liviu Florian Jianu: Portret în scrum de țigară. Editorial () [Corola-blog/BlogPost/339260_a_340589]
-
chiar unor torturi fizice mutilante. Despre marele pianist s-a aflat în România că i-au fost amputate degetele, zvon care produsese stupoare în lumea muzicii. După 30 de ani, la Montreal, numele pianistului este anunțat ca făcând parte din juriul unui concursul de pian și Veronica nu ezită să-l contacteze. Va afla din fomulările lui eliptice că, el nu rezistase regimului comunist din China, unde “i s-au dat munci destinate distrugerii dexterității degetelor. Și. I s-a distrus
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
and What We Can Do About It - Rodale Press 2006) este o pledoarie despre felul cum am gestionat resursele celei mai frumoase și mai primitoare planete din Univers. Lucrarea a fost răsplătita cu Premiul Nobel pentru pace în anul 2007. Juriul și-a motivat alegerea invocând “eforturile de colectare și difuzare a in-for-ma-ții-lor cu privire la schimbările climate-ri-ce provocate de om și pentru pu-ne-rea bazelor în vederea adoptării mă-su-rilor necesare luptei împotriva schimbărilor climaterice”, a declarat la Oslo președintele Comitetului No-bel norvegian, Ole Danbolt
Al Gore: UN ADEVĂR INCOMOD () [Corola-blog/BlogPost/339299_a_340628]
-
Casa Studenților. Pe dreapta. O sală mare. O scenă improvizată. Scaune, în spate. Patrel Berceanu îl chemase să-i arate. Cum jucăm, noi, studenții, în “A treia țeapă”. Îi sclipeau ochii de fericire. Apoi, nu l-am văzut. Era în juriu pe Scena Naționalului. Aceeași piesă. Cand a căzut cortina, mi-a tăiat capul. Patrel strigă din culise: Mai repede! Mai repede! Depășisem timpul. “Pentru urcuș! Pentru Apoteoza!” Parcă asta era finalul.
Liviu Florian Jianu: Bucurați-vă! () [Corola-blog/BlogPost/339324_a_340653]
-
Dacă noi așteptăm transparență de la cei pe care-i finanțăm, încercăm să le-o și oferim lor, chiar și ca putere a exemplului. Intră pe platformă, se înscriu, completează aceste aplicații, apoi urmează o perioadă de jurizare, în care membrii juriului, inclusiv oameni din fundație și consiliul de admnistrație al fundației sau uneori specialiști din exterior, le evaluează. Persoanele respective intră online, jurizează independent una de cealaltă, acordă note de la 1 la 5, pe baza criteriilor de jurizare făcute public. Se
Miracolul de la etajul 8, într-un spital făcut în 1968, unde „se moare cu zile”: voluntarii reconstruiesc integral secția de terapie intensivă nou născuți () [Corola-blog/BlogPost/339226_a_340555]