4,083 matches
-
lui Bakhtin, o asemenea implicare în prezentul neconcludent "dă putere, cel puțin pe plan imaginativ, individului ce până acum nu avea nici o putere, implicându-l activ prin răspunsurile personale pe care le suscită textul" (303). Aceasta era ambiția predominantă a jurnalismului literar din anii '30 ai secolului al XX-lea. Printre practicanții din acea perioadă se numără și Martha Gellhorn și Ernest Hemingway cu relatările lor despre Războiul Civil din Spania. După William Stott, provocările pe care le aducea un astfel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
folclorului și American Guide Series (Colecția Ghidurilor Americane, n. trad.) din fiecare stat al Federației. Proiectul Scriitorilor Federali a angajat o singură dată șase mii șase sute de scriitori. Rămâne de văzut cât din ceea ce au scris aceștia poate fi considerat jurnalism literar, dar aveau cu toții o gândire largă și erau încurajați să scrie într-un stil pitoresc și pe un ton personal. Colecția ghidurilor, spre exemplu, nu era doar o serie de instrucțiuni turistice. Ea conținea pe deasupra eseuri folclorice și descrieri
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
instrucțiuni turistice. Ea conținea pe deasupra eseuri folclorice și descrieri personale ale comunităților și ale muncitorilor din diferite industrii. Era într-un fel o formă de realism social american. Până la o analiză mai minuțioasă, ce putem detecta sunt doar urme de jurnalism literar. Spre exemplu, romanciera Zora Neale Hurston este cunoscută mai ales pentru romanul Ochii lor îl urmăreau pe Dumnezeu (Their Eyes Were Watching God), publicat în 1937 și pentru un roman feminist timpuriu. Dar ea a lucrat și în cadrul Proiectului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
publicat în 1937 și pentru un roman feminist timpuriu. Dar ea a lucrat și în cadrul Proiectului Scriitorilor Federali, culegând folclor despre negrii din Sud (era specializată în antropologie) și a scris relatări pentru Ghidul Floridei ce pot fi încadrate în jurnalismul literar. De fapt, autoarea a inclus chiar un pasaj despre muncitorii imigranți, scris inițial pentru Proiectul Scriitorilor Federali, în Ochii lor îl urmăreau pe Dumnezeu (Bordelon, 122). Printre contribuțiile sale la Ghidul Floridei se numără și următoarea descriere a orașului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
odată pornind de la autostrada 17 până la autostrada 441, împărțind orașul în două: stânga și dreapta" (124). După cum remarca discipolul ei, Pamela Bordelon, pe lângă predominanta "lirică" a prozei (123), Hurston face apel și la o abordare devenită între timp comună în jurnalismul literar, și anume plasarea cititorului, pe plan imaginativ, într-o locație pe care acesta nu ar fi remarcat-o în mod obișnuit. Eatonville, cu o populație de numai 136 de locuitori, ar fi fost altfel probabil ignorat. Și totuși, aflându
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mare aligator din lume (124-25). Hurston nu își ignoră propria subiectivitate, ci vorbește despre "hambarul cel mare de pe lac" în care locuiește ea, folosind astfel o tactică despre care Hamlin Garland afirma în Idoli sfărâmați că se potrivește perfect cu jurnalismul literar: "Scrie despre lucrurile pe care le cunoști cel mai bine și la care ții cel mai mult. Procedând astfel, vei fi corect cu tine însuți, corect față de poziția ta și corect cu timpul tău" (35). Prin familiaritatea reflectată în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Moses, Man of the Mountain (Moise, omul muntelui, n. trad.), o adaptare folclorică afro-americană pe tema evreilor din biblie, publicată în 1939. Ceea ce încă nu știm sigur este cât anume din lucrările scrise în cadrul Proiectului Scriitorilor Federali poate fi considerat jurnalism literar. De o importanță mai mare este faptul că acest proiect a antrenat și a sprijinit o reevaluare a literaturii pe plan național. Un exemplu îl constituie întrebarea lui Alfred Kazin: "De ce trebuie ca în urma unei analize retropective o parte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literaturii anilor '30 și a începutului anilor '40 să apară drept o literatură factuală? ("Imagination", 490-91). Un alt exemplu ce iese în evidență înainte de asimilarea reevaluării naționale de către Stat și de federali îl reprezintă romancierul, poetul, istoricul, folcloristul și practicantul jurnalismului literar, Carl Carmer. Ultimele trei atribute justifică întrebarea lui Kazin. Originar din New York, Carmer a predat ca profesor de engleză la Universitatea din Alabama în anii '20 ai secolului al XX-lea. În 1934 a publicat Stars Fell on Alabama
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe plantație, o "răzvrătire" a cajunilor și o linșare, informații pe care albii de pe plantație au încercat să le ascundă de Carmer. După cum sugerează Stars Fell on Alabama, ar fi o greșeală să ne închipuim că în timpul reevaluării naționale tot jurnalismul literar sau măcar o parte a jurnalismului literar din acea perioadă era ideologic în mod deschis. Stott propune împărțirea reportajului documentar în două categorii: reportajul instrumental, ce încerca să incite la acțiune socială și reportajul mai "conservator", pe care îl
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o linșare, informații pe care albii de pe plantație au încercat să le ascundă de Carmer. După cum sugerează Stars Fell on Alabama, ar fi o greșeală să ne închipuim că în timpul reevaluării naționale tot jurnalismul literar sau măcar o parte a jurnalismului literar din acea perioadă era ideologic în mod deschis. Stott propune împărțirea reportajului documentar în două categorii: reportajul instrumental, ce încerca să incite la acțiune socială și reportajul mai "conservator", pe care îl numește "descriptiv" (238, 240). În opinia lui
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unii critici au început să resimtă nevoia unui reportaj mai neutru din punct de vedere ideologic (deși nu neapărat a unui reportaj obiectiv). După cum afirma Nathan Asch într-o cronică din anul 1935, în acea perioadă s-a dezvoltat un jurnalism ce lăsa "cititorul să tragă propriile sale concluzii" (168). Într-o oarecare măsură și Wilson încerca să facă același lucru atunci când a descris punga de apă ce a căzut purtând doar propriul ei mesaj, dar s-a lăsat dominat de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
unui fermier și despre ce vorbește el cu vecinul său... Aș vrea să mă ajuți să fac auzite ideile acestor oameni" (3). În mod evident, stilul jurnalistic dominant din Washington nu era potrivit pentru această sarcină, iar Moley dorea un jurnalism care să încerce să exprime sau să reflecte mai deschis subiectivitea "fermierului" și "a vecinului", lucru ce nu putea fi realizat prin jurnalismul obiectivizat. Un alt comentariu relevant îl constituie evaluarea jurnalismului lui Anderson de către Moley: "nu are niciun scop
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mod evident, stilul jurnalistic dominant din Washington nu era potrivit pentru această sarcină, iar Moley dorea un jurnalism care să încerce să exprime sau să reflecte mai deschis subiectivitea "fermierului" și "a vecinului", lucru ce nu putea fi realizat prin jurnalismul obiectivizat. Un alt comentariu relevant îl constituie evaluarea jurnalismului lui Anderson de către Moley: "nu are niciun scop ascuns, nici o cauză de susținut" (3). Acest comentariu reflectă intenția unui reportaj documentar descriptiv și nu instrumental, oricât de problematică ar fi subiectivitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
potrivit pentru această sarcină, iar Moley dorea un jurnalism care să încerce să exprime sau să reflecte mai deschis subiectivitea "fermierului" și "a vecinului", lucru ce nu putea fi realizat prin jurnalismul obiectivizat. Un alt comentariu relevant îl constituie evaluarea jurnalismului lui Anderson de către Moley: "nu are niciun scop ascuns, nici o cauză de susținut" (3). Acest comentariu reflectă intenția unui reportaj documentar descriptiv și nu instrumental, oricât de problematică ar fi subiectivitatea într-o scriitură ce se vrea neutră. În același
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și să cunoști oamenii și activitățile lor... Dacă vizitezi diferite regiuni ale țării... vei afla poveștile locuitorilor săi în variante veșnic schimbătoare" (4). "Să vezi și să cunoști oamenii și activitățile lor" amintește de efortul unor practicanți mai vechi ai jurnalismului literar de a micșora distanța dintre subiectivitate și bruta obiectivizată. Mai mult, "variantele veșnic schimbătoare" ale lui Caldwell țin de o formă ce și-a propus o sarcină imposibilă: versiunile veșnic schimbătoare confirmă existența unei lumi nedeterminate ce nu acceptă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
imposibilă: versiunile veșnic schimbătoare confirmă existența unei lumi nedeterminate ce nu acceptă concluzii decisive. Stoot mai spune că "I've seen America" a devenit "forma predominantă de non-ficțiune" la sfârșitul anilor '30 (251). În ciuda atâtor eforturi de a scrie un jurnalism literar descriptiv, nici Anderson și nici Caldwell nu au reușit să evite în totalitate o abordare ideologică în scriitura lor. Stott îl acuză pe Caldwell de a fi oferit piatra filozofală cititorilor săi (242). În mod ironic, tocmai Caldwell își
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Puzzled America: "De fiecare dată când rămâneam fără bani deveneam mai atent la ceilalți, mai conștient de prezența celorlalți". În prima descriere din culegerea sa, Anderson oferă ceva ce ar putea trece drept condiție sine qua non pentru ambiția practicantului jurnalismului literar: "Pentru a putea avea o revoluție în fapte, întâi este nevoie de o revoluție în sentiment" (11). Cu alte cuvinte, putem înțelege faptele doar dacă am înțeles și sentimentele sau subiectivitatea care determină ce fapte trebuie cercetate. Acest lucru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fata se întrebă pe ea însăși: "Oare ce nu aș face pentru o porție învârvonată de cârnați de porc?" (235). Dar poate cel mai mare defect al relatării lui Caldwell este caracterul său ideologic evident, ce demonstrează încă o dată că jurnalismul literar, deși încearcă probabil să nu tragă concluzii, tot este afectat, în cazul de față, de simpatiile comuniste ale lui Caldwell. Acest lucru este evident, spre exemplu, în ultimul capitol în care el pledează pentru colectivizarea fermelor după modelul stalinist
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
schimb ele i se pot opune și pot determina cititorul (pe plan imaginativ) să tragă propriile sale concluzii. Anderson reușește să reziste într-o măsură mai mare acestor tentații ideologice. Mai mult, el pare să înțeleagă pericolele ideologice ale unui jurnalism obiectiv. În cadrul unui rechizitoriu adus jurnalismului obiectiv practicat în acea perioadă, el condamnă într-una din povestirile sale divorțul simbolic al jurnalismului american dominat de realitatea victimelor Marii Crize Economice. Este un exemplu de jurnalism literar ce recuză influența paradigmei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și pot determina cititorul (pe plan imaginativ) să tragă propriile sale concluzii. Anderson reușește să reziste într-o măsură mai mare acestor tentații ideologice. Mai mult, el pare să înțeleagă pericolele ideologice ale unui jurnalism obiectiv. În cadrul unui rechizitoriu adus jurnalismului obiectiv practicat în acea perioadă, el condamnă într-una din povestirile sale divorțul simbolic al jurnalismului american dominat de realitatea victimelor Marii Crize Economice. Este un exemplu de jurnalism literar ce recuză influența paradigmei obiectiviste asupra subiectivității jurnalistului. Într-un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
într-o măsură mai mare acestor tentații ideologice. Mai mult, el pare să înțeleagă pericolele ideologice ale unui jurnalism obiectiv. În cadrul unui rechizitoriu adus jurnalismului obiectiv practicat în acea perioadă, el condamnă într-una din povestirile sale divorțul simbolic al jurnalismului american dominat de realitatea victimelor Marii Crize Economice. Este un exemplu de jurnalism literar ce recuză influența paradigmei obiectiviste asupra subiectivității jurnalistului. Într-un oraș din Vestul Sălbatic, un doctor ce înțelegea suferința victimelor Marii Crize și un editor de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
înțeleagă pericolele ideologice ale unui jurnalism obiectiv. În cadrul unui rechizitoriu adus jurnalismului obiectiv practicat în acea perioadă, el condamnă într-una din povestirile sale divorțul simbolic al jurnalismului american dominat de realitatea victimelor Marii Crize Economice. Este un exemplu de jurnalism literar ce recuză influența paradigmei obiectiviste asupra subiectivității jurnalistului. Într-un oraș din Vestul Sălbatic, un doctor ce înțelegea suferința victimelor Marii Crize și un editor de ziar ce nu o înțelegea îl duc pe Anderson într-o tavernă ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Harding Davis ce spera din tot sufletul ca ostaticii de la Louvain să nu fie executați. Chiar dacă punctul său de vedere este sentimental, el apelează la speranță pentru a înțelege subiectivitățile altora. Tema "În căutarea Americii" a dus la apariția unui jurnalism literar cu un grad descriptiv mai ridicat, ce nu se limita doar la relatarea călătoriilor făcute cu automobilul. La sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea, editura Farrar și Rinehart a inițiat publicarea seriei Rivers of America (Râurile Americii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sale impulsuri mecanice, este un corp vast de scrieri ce reprezintă probabil cel mai bine întreaga experiență a conștiinței americane de după 1930 și explică întreaga natură a prozei din acea vreme, așa cum nimic altceva nu ar fi reușit" (485). Chiar dacă jurnalismul literar nu a "dominat scena încă mulți ani de acum înainte", s-a dovedit durabil și urma să înflorească din nou odată cu noul jurnalism. Prin descrierea vieții arendașilor albi și săraci din Sud și a altor grupuri marginalizate, Anderson și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
întreaga natură a prozei din acea vreme, așa cum nimic altceva nu ar fi reușit" (485). Chiar dacă jurnalismul literar nu a "dominat scena încă mulți ani de acum înainte", s-a dovedit durabil și urma să înflorească din nou odată cu noul jurnalism. Prin descrierea vieții arendașilor albi și săraci din Sud și a altor grupuri marginalizate, Anderson și Caldwell au anticipat probabil cea mai importantă lucrare de acest gen, Let Us Now Praise Famous Men (Și acum să-i preamărim pe oamenii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]