3,084 matches
-
contestă capacitatea "explicației dominante" de a da seama de "diferențele de percepție și evaluare în sânul variatelor tipuri de public ale lui Reagan, de diferențele dintre sprijinul acordat lui Reagan și cel acordat strategiilor sale, sau de faptul că analizele jurnalistice și academice ce spulberau competența și sinceritatea sa au fost în general irelevante pe parcursul celei mai mari părți a președenției sale"518. Pentru a da, totuși, seama de astfel de diferențe, Lewis propune ieșirea din cadrele constrângătoare ale unor astfel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
unei lumi privite astăzi de mulți cu multă nostalgie. „Păstrînd proporțiile, scrie Barthes, scriitura la gradul zero este În fond o scriitură indicativă, dacă vreți amodală [...] Noua scriitură se plasează În mijlocul acestor strigăte și al acestor judecăți (patetice, ale stilului jurnalistic, n.m.), fără a participa la nici una; ea este făcută tocmai din absența lor; dar este o absență totală, care nu implică nici un refugiu, nici un secret; nu putem spune astfel că este vorba despre o scriitură impasibilă; este mai degrabă o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1908, de care am amintit, „s-a hotărît ca la 29 iunie 1929, să se adune toate promoțiile liceului, de la 1908 pînă în prezent, spre a sărbători la un loc ieșirea (sa) la pensie”.10) într-o încercare de portret jurnalistic, unul din elevii săi a scris atunci: „A fost în cariera profesorului Lascăr Veniamin o trudă cinstită și luminată pentru ridicarea tineretului, precum a fost și un dor fierbinte de a crește generațiile noastre în dragoste de țară și în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
hărmălaiei, Bacovia se și animă, se și întristează, întrucît nu-și găsește locul în ea. E tolerant și, deopotrivă, moralizant; pe alocuri chiar sarcastic: ,,I... haa... la panorămi țăranii se civilizează’’.6 ) Comun lui Caragiale și Bacovia e, iarăși, limbajul jurnalistic. La autorul Momentelor acesta era un mod natural de a se exprima, căci el cunoștea gazetăria din interiorul ei. La autorul Plumbului, ca la mai toți simboliștii, limbajul jurnalistic era programatic, un cod pentru diferențierea de poeții „cu satul în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se civilizează’’.6 ) Comun lui Caragiale și Bacovia e, iarăși, limbajul jurnalistic. La autorul Momentelor acesta era un mod natural de a se exprima, căci el cunoștea gazetăria din interiorul ei. La autorul Plumbului, ca la mai toți simboliștii, limbajul jurnalistic era programatic, un cod pentru diferențierea de poeții „cu satul în glas”. Jurnalismul se face la oraș și în mare parte despre oraș, iar el și ceilalți erau poeți ai orașului, neologistici, cu pregătirea literară desăvîrșită, adesea, pe texte străine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
către tine, Editura Fides, Iași, 2001; For ever for never, Editura Fides, Iași, 2001; Când o femeie pleacă, Editura Axa, Botoșani, 2005. Alte volume: Introducere în studiul și istoria mass-media (curs universitar), Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002; Textul jurnalistic (curs universitar), Editura Universității "AL.I. Cuza", Iași, 2002; Mass media, astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002; Genuri și specii ale textului jurnalistic (curs universitar), Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2, Galați, 2003; Tehnici de colectare a informației, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
volume: Introducere în studiul și istoria mass-media (curs universitar), Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2002; Textul jurnalistic (curs universitar), Editura Universității "AL.I. Cuza", Iași, 2002; Mass media, astăzi, Editura Institutul European, Iași, 2002; Genuri și specii ale textului jurnalistic (curs universitar), Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", 2, Galați, 2003; Tehnici de colectare a informației, Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", Galați, 2004; Aspecte ale receptării mesajului mediatic, Editura Fundației Universitare "Dunărea de Jos", Galați, 2005; Comunicare și publicitate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al Centrului Internațional de Studii Poetice din Bruxelles. Premii și distincții: Premiul de Debut al Editurii "Cartea Românească" (1979); Premiul Festivalului Internațional de Poezie "Lucian Blaga" din Cluj, pentru ansamblul operei literare; Premiul Național "Meritul cultural" pentru activitatea literară și jurnalistică, Chișinău, Republica Moldova (1994); Premiul de Poezie al Asociației Scriitorilor din Iași (1997); Premiul revistei "Convorbiri Literare" (1998); Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Sighet (1999); Premiul Salonului Internațional de Carte din Iași (1999); Premiul de Proză al Asociației
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
punct de vedere lingvistic. Delimitîndu-se de relația dintre secvențele descriptive și narațiunea în care acestea se regăsesc adeseori inserate și părăsind aria discursului literar, cea de-a doua parte constă într-o dublă generalizare, o deschidere către discursuri non-literare (publicitar, jurnalistic și altele) și alte genuri descriptive (portretul și descrierea acțiunilor, în special). Într-o perspectivă diferită, dar complementară abordării poeticii istorice din prima parte, ne propunem să caracterizăm secvențialitatea descriptivă. Destul de inexactă, noțiunea de "text descriptiv" riscă foarte mult să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
această reprezentare are avantajul de a sublinia anumite limite ale demersului nostru. Pentru a aborda funcționarea textului descriptiv în general, am ales cu titlu de provizorat să nu ținem seama nici de dimensiunea discursivă (cu toate că menționăm, în capitolul 3, originea jurnalistică, didactică sau literară a exemplelor noastre), nici de instituții, nici de raporturi de interacțiune din care totuși rezultă sensul contextual al faptelor de limbă. Considerăm că regularitățile textuale nu pot fi identificate decît procedînd în acest fel; interacțiunea acestora va
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
altfel de excluderi pentru a discerne alte regularități. Schema relevă ramificațiile teoretice. Trebuie reținut mai ales faptul că noi considerăm DISCURSUL ca fiind încadrat de INTERDISCURS. Rezervăm denumirea de "discurs" uzajului comun ce permite să desemneze discursurile ca fiind publicitare, jurnalistice, politice, literare etc., și îl raportăm la GENURILE DE DISCURS considerînd poemul, teatrul, romanul, cu sub-genurile respective ca fiind genuri ale discursului literar; editorialul, faptul divers, reportajul fiind genuri ale discursului jurnalistic etc. Este vorba de forme discursive reglate la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce permite să desemneze discursurile ca fiind publicitare, jurnalistice, politice, literare etc., și îl raportăm la GENURILE DE DISCURS considerînd poemul, teatrul, romanul, cu sub-genurile respective ca fiind genuri ale discursului literar; editorialul, faptul divers, reportajul fiind genuri ale discursului jurnalistic etc. Este vorba de forme discursive reglate la un nivel de intricație a lingvisticului în extralingvistic pe care îl plasăm provizoriu în afara cîmpului lingvisticii textuale propriu-zise. Tipologiile sînt orientate către discursuri și genuri discursive; astfel, ele nu permit ca descrierea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
predicate succesive (progresie) enunțate cu privire la un număr de semnificați constanți (coeziune). Acest nucleu inițial de semnificați, care declanșează și mai apoi asigură înțelegerea pe baza izotopiei textului, se află conținut în tema-titlu. În discursurile descriptive cele mai diverse (literare, publicitare, jurnalistice, enciclopedice etc.), tema-titlu explicită la începutul sau la sfîrșitul textului sau al secvenței, mai rar implicită pînă la capăt orientează interpretarea și asigură, în parte, lizibilitatea enunțului. Lucrul este valabil atît pentru discursul "realist" convențional, cît și în cazul delirantei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau prin intrarea în relație (pd. SIT și pd. ASM); tematizarea fixează individul-argument pentru un predicat obținut prin aspectualizare (pd. PROPR sau pd. PART) sau prin intrare în relație (pd. SIT sau pd. ASM). D. Secvențe descriptive non-literare 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe Pentru a arăta această funcționare ierarhică, să analizăm acest prim exemplu: (37) În anii '68, erau deschise toate ferestrele din universități. În Rio, dar și în alte locuri, amfiteatrele se umpleau de un aer proaspăt. Însă aerul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary / 161 Capitolul 4
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
e dramatică, iar Z. Ornea, editor cu vechi state de serviciu, activând de multă vreme în miezul sistemului, nu ezită a vorbi de paralizie și chiar de colaps în acest domeniu. Te întrebi cum a fost posibil ca odată cu explozia jurnalistică de după Revoluție factorii cointeresați în tipărirea și difuziunea cărții să decline în așa măsură, lăsând ca toate disponibilitățile materiale, tehnice, etc. să fie folosite numai pentru publicațiile de interes imediat, mai ales cotidiane, publicații în care se agită adesea grafomani
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și Nicolae Filimon (1977) sunt lucrări de inițiere, scrise clar, accesibil, uneori într-o apăsată notă sociologizantă. G. Ivașcu nu este un istoric literar de formulă clasică, ci mai degrabă un comentator de subiecte de istorie literară la un mod jurnalistic distins, cu pasiune pentru întreținerea unui cadru de cultură prin presa de specialitate. Istoria literară este adusă la nivelul de circulație al bunurilor cotidiene și de informație accesibilă publicului nespecializat. Ideația istorico-literară a lui G. Călinescu va fi turnată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
Iorgulescu, Rondul de noapte, ARG, 1970, 4; Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret, RITL, 1986, 4; Nicolae Mecu, Demnitatea „criticii jurnalistice”, RITL, 1986, 4; Mircea Iorgulescu, Minte lucidă, spirit arzător, RL, 1989, 25; Dicț. scriit. rom., II, 670-672; Micu, Ist. lit., 756-757; Popa, Ist. lit., II, 1105; Zamfirescu, Istorie, II, 325-361. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aggressive behavior”, în J.P. Murray, E.A. Rubinstein, G.A. Comstock (ed.), Television and Social Behavior, vol. 2, „Television and Social Learning”, Washington DC, United States Government Printing Office. 6. De ce nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teama de boala vacii nebune Ziarul ajunge pe masa dumneavoastră și citiți: „Vaca nebună este printre noi”. Oroare! Dintr-odată nu vă mai vine să mușcați din friptura de vită... Și totuși, v-ar mai fi fost atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
poziționare majoritară precuneus reclame „egocentrice” pentru copii R reacție reacții automate la ideologii receptori ai dopaminei de tip 2 opioizi de tip mu reflex de orientare și dependență vizuală S saturare emoțională sondaje striatum ventral T tensiune și relaxare terminologie jurnalistică testosteron tratament asociativ deliberativ transfer simbolic V viteză de vorbire voaierism AZote Fertilisants (n.t.). „Stop cadru” (în franceză în original, n.t.). PAGE PAGE 2
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dintre intervievați refuză să comenteze, chiar dacă versiunile celorlalți tind să se sprijine reciproc, un bun cercetător va menționa chiar și acest amănunt, precizând faptul că o persoană a fost Întrebată, dar a refuzat să răspundă, după cum se procedează În reportajele jurnalistice de calitate. Al treilea tip de interviu presupune Întrebări mai structurate, pe linia celor dintr-un sondaj formal. Acesta din urmă poate fi conceput ca parte a studiului de caz și poate produce date cantitative ce vor fi alăturate celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
întrebe dacă informațiile erau într-adevăr reale, dat fiind volumul lor. Oricum, ei nu se bazau doar pe informațiile unui singur informator, fiecare sursă fiind verificată, la rândul ei, prin alte surse. Se pare că securiștii aveau câte ceva din metodele jurnalistice de azi. Raport cu propunerea de a se aproba recrutarea în calitate de informativ a numitului T.N.., de profesie preot: „Raportăm că la Mânăstirea N. există importante valori pe linia apărării patrimoniului cultural național, este un loc izolat, dar frecventat de către un
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
arta industrială) și cei care se consideră în afara oricărei destinații ("arta pentru artă"). Acest clivaj se repercutează asupra bunurilor culturale: fie ele se adaptează unei cereri preconstituite, ca aceea a industriilor culturale. Ideal-tipul, pentru acest caz, este cel al bunurilor jurnalistice, produse ale unei "scriituri" industriale; fie se mențin în afara oricărui public imediat. Bourdieu evocă gradul lor inegal de legitimitate. El se raportează la instanțele care le consacră, la independența producătorilor și la înclinațiile estetice ale publicurilor. Din acest punct de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]