2,844 matches
-
lucru În echipă În timpul războiului din Vietnam, patru bărbați au fost trimiși să patruleze Într-un jeep. Pe când Își făceau rondul, au nimerit În bătaia focului inamic. Toți cei patru bărbați au sărit din jeep și s-au adăpostit În lanurile din jur. Stând acolo pitiți, sergentul-major a Început să se gândească la opțiunile pe care le aveau. „Dacă rămânem aici”, chibzuia el, „ne vor prinde. Dacă sărim În jeep și mergem mai departe, nu vom face decât să Înaintăm În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
În care lucrăm; Pe nebătute cărări loc de trecut să găsim, Și nelucrate cîmpii de ghimpi să le curățim.” Trăind Într-o epocă de Întemeiere a poeziei, Grigore Alexandrescu n-are propriu-zis psihologia unui Întemeietor. E doar un plivitor În lanurile limbii, un pălmaș harnic și exigent, atent să nu Încalce măsura gramaticii, să afle, „cuvîntul creștinesc” care exprimă mai lămurit ideea. În Epistola către Voltaire se plînge că dialectul nostru, nefixat În legi stricte, Îi scoate peri albi, cu sugestia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
puțin fioros: lungi troiene, zale argintie, țurțuri lucitori, pod de gheață Între maluri, Întinderea pustie, fără urmă, fără drum, stele [...] Înghețate, cerul [... ] oțelit... Senzația mai profundă e de cădere În somn geologic, de pietrificare a elementelor: zăpada cristalină pare un „lan de diamanturi”, „totul e În neclintire, fără viață, fără glas”, apa e „Închegată” În rîuri, „cu o zale argintie” se Îmbracă pămîntul... O reverie, cum spune Bachelard, pietrifiantă, o poetică a imobilității putem desprinde din aceste versuri „Înghețate” ele insele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
inspirator Ce-i aduc În pept suspinuri și-n ochi lacrimi de amor. Este timpul renvierii, este timpul rennoirei, Ș-a sperărei zîmbitoare, ș-a plăcerei, ș-a iubirei. Paserea-și gătește cuibul, floarea mîndrele-i colori, CÎmpul via sa verdeață, lanul scumpele-i comori.” Alecsandri Înfățișează și altfel, mai direct social, această pregătire de rod. El celebrează „sfînta muncă de la țară” - „izvor sacru de rodire” —, dulcea Înfrățire - cum zice tot el - dintre om și pămînt. (Plugurile, Sămănătorii, Rodica, Secerișul, Cositul). Sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alexandrescu „este cel dintîi poet român care are pe de-a-ntregul o conștiință artizanală”. El „pune stilul Înaintea talentului). Trăind Într-o epocă de Întemeiere a poeziei, Grigore Alexandrescu n-are propriu-zis psihologia unui Întemeietor. E doar un plivitor În lanurile limbii, un pălmaș harnic și exigent, atent să nu calce măsura gramaticii, să afle «cuvîntul creștinescă care exprimă mai lămurit ideea (...) A scrie bine este, În aceste condiții, a scrie pe larg și pe Înțeles”. În versurile lui „turnul simbolizează
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tient cuvinte [i propozi]îi. Obiective afective: Participarea cu interes la lec]ie; Trezirea motiva]iei pentru activit\]ile de citire. Strategii didactice: Metode [i procedee: metodă fonetic\ analitico sintetic\, conversa]ia, explică]ia, demonstra]ia, exerci]iul, citire în lan], citire selectiv\, citire integral\, povestirea. Material didactic: plan[\ model, litere din alfabetarul mare, fi[e individuale, imagini cu cuvinte ce con]în litera b. Durată lec]iei: 45 min. Bibliografie: Serdean, I., 1991 „Metodica pred\rii limbii române în ciclul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
din abecedar; solicit elevii s\ recunoasc\ ce cuvinte încep cu sunetul „b”; elevii vor face analiza [i sinteză fonetic\ a unei propozi]îi; doi elevi primesc fi[e diferen]iate; citirea model a textului de c\tre profesor; citirea în lan] un copil cîte[te câte o propozi]ie; cer recunoa[terea semnelor de punctua]ie; citirea selctiv\ „Citi]i propozi]ia în care este vorba de bunica!” etc.; reîntregirea textului: un elev cîte[te textul integral. Conversa]ia Plan[e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
integral. Conversa]ia Plan[e model Explică]ia Lectură profesorului Conversa]ia Litere din alfabetar Explică]ia Conversa]ia Explică]ia Munc\ independent\ Fi[e individuale Metodă fonetic\ analiticosintetic\ Conversa]ia Fi[e individuale diferen]iate Citirea model Citirea în lan] Citirea selectiv\ Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Aprecieri verbale Observarea comportamentului Aprecieri verbale IV Aprecieri [i concluzii Aprecieri asupra desf\[ur\rii lec]iei în general; Eviden]iez copiii care au ob]inut performan]e deosebite; Acordarea de calificative. Conversa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
o! Cocorii zboară-n stol! Se duc cuci și rândunele Și ne pare rău de ele O, o, o! Cocorii zboară-n stol! A ruginit frunză din vii (cântec) A ruginit frunză din vii Și rândunelele-au plecat, Puștii sunt lanuri și câmpii, Puștii sunt horele din sat Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor din vii. Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Iar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
la,..... Când viorica va-nflori Și rândunica va sosi, Atunci va crește iar în bolti, Frunză butucilor din vii. Refren: Tra la la....... la, la, la,..... Iar când cu flori și fan cosit Va trece vară pe câmpii, În aur lanurile-or fi Și hora-n sat ne-o veseli. 95 ¾ IARNĂ Iarnă după Moș Grigore Sfătosul Peste casă și pe stradă, Legănați ușor, Au pornit de ieri să cadă Fulgi de proaspătă zăpadă. Câte-un fulg de geam s-anină
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Miroase cofetarul Portul dulce românesc. A pâine și a plăcinte A nuci și scorțișoare Albă iia cu altița, Miroase-n brutarii. Iar un halat de medic Cu ciucuri și lămâița, În orice tâmplărie A doctorii amare. Și bundița că un lan În sat sau la oraș A brazda afânata Picurata cu mărgean. A scânduri noi miroase A spic și câmp bogat Desenat cu ac vrăjit A lacuri de vopsit. Va mirosi țăranul Râde brâul vălurit Geamgiuntotdeauna Ce merge la arăt. Sub
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
gravitate, S. cartografiază traseele ascunse prin care lirismul epic, cu ecouri din Walt Whitman, transformă realitatea într-o configurație hieratică, după cum mărturisește în Ipostază: „Mai pot să mă reîntorc neauzit ca un șarpe, / Domol ca o arătare lunară plutind peste lanuri de porumb / Când în lumina cenușie cârtițele își fac rugăciunea”. SCRIERI: Pentru a iubi, București, 1967; Așteptarea coralilor, București, 1970; Semnul de taină, Timișoara, 1972; Când dragostea e pasăre cântătoare, Timișoara, 1976; Într-un tril doi visători, Mihail și Thor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
-l Să ne-ntrecem/pentru viață! Lupta-i grea, dar e măreață! Stau dosare/printre spițe? La dosar/cu birocrații!” - A. E. Baconsky. - În ospeție. Ibidem, nr. 204, 1 sept. „Satul unde mergem e un sat de șes Mărginit de lanuri grele de secară Și țăranii-acum un an au Înțeles Mândră colectivă-n sat Întemeiară. Greu a fost, bogații s-au luptat turbați, Au dat foc la holde, răspândind minciună, Că la colectivă toți ar fi argați Și-au să dea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de insulele Crozeti, am dat peste întinse pășuni de „brit“, această materie gălbuie și fină, cu care se hrănesc îndeobște „balenele normale“. Ea se tălăzuia în jurul nostru, pe o întindere de multe leghe, încît aveam impresia că navigam prin nesfîrșite lanuri de grîu auriu, pîrguit. în cea de-a doua zi, am zărit numeroase balene care, simțindu-se la adăpost de atacurile unei baleniere ca Pequod, interesată doar de cașaloți, înotau leneșe, cu botul căscat, prin pajiștea de „brit“: lipindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de toate grozăviile unei vieți numai pe jumătate cunoscute. Dumnezeu să vă aibă în pază! Nu vă aventurați prea departe de acea insulă, căci s-ar putea să nu mai găsiți niciodată drumul înapoi! Capitolul LVIII SEPIA Legănîndu-se încet prin lanurile de „brit“, corabia Pequod își urma drumul spre nord-est, în direcția insulei Java; o briză ușoară îi împingea chila, astfel încît cele trei catarge înalte și ascuțite păreau să se legene, în seninătatea din jur, ca trei palmieri zvelți într-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Arabescuri, Craiova, 1929; Liniște, Craiova, 1934; Versuri, Craiova, 1934; Versuri, Timișoara, 1942. Antologii: Album, Craiova, 1935 (în colaborare cu Sergiu Cristian și C.S. Nicolăescu-Plopșor). Repere bibliografice: A. Ivanovici, Poezia lui Const. Jaleș, „Curierul Olteniei”, 1928, 1494; g.p. [George Popa], „Versuri”, „Lanuri”, 1934, 7-8; Paul I. Papadopol, „Arabescuri”, PL, 1936, 1; Metzulescu, Literile, I, 84-86; Grigore Bugarin, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 4; Petru Sfetca, „Versuri”, „Dacia”, 1943, 35; Manu, Reviste, 35-36, 98-100; Firan, Macedonski-Arghezi, 277; Gheorghe Luchescu, Lugojul cultural, Timișoara, 1975, 24. C.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
un termen cît mai scurt, să se asigure, din resursele teritoriale ale județului, întregul necesar al acestuia. Pe masura clarificării rezervelor de materii prime, organele centrale de sinteză, împreună cu ministerele și consiliile populare județene și al municipiului București, odată cu stabilirea lanurilor de stat anuale, vor propune transferarea la Ministerul Economiei Forstiere și Materialelor de Construcții și a altor unități de producție a agregatelor minerale pentru construcții, cu extracție din rîuri sau cariere, precum și sistarea activității acestora care nu au eficiența economică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157637_a_158966]
-
Reabilitare 80 726 18 Școala de Arte și Meserii Stăncuța, com. Stăncuța Reabilitare 285 727 19 Școala cls. I-VIII com. Cireșu pentru Școala cls. I-VIII sat Batogu, com. Cireșu Reabilitare 100 728 20 Școala cls. I-VIII sat Lanurile, com Viziru Reabilitare 150 729 21 Grădinița nr. 1 mun. Brăila Reabilitare 150 730 22 Școala cls. I-VIII nr. 22 mun. Brăila Reabilitare 150 731 23 Școala cls. I-VIII com. Ulmu pentru Școala sat Jugureanu, com. Ulmu Reabilitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
150 1082 27 Școala cls. I-VIII comuna Horia Reabilitare 105 1083 28 Liceul Teoretic comuna Mihail Kogălniceanu Reabilitare 125 1084 29 Școala cls. I-VIII nr. 1 comuna Poarta Albă Reabilitare 50 1085 30 Școala cls. I-VIII sat Lanurile, comuna Bărăganu Reabilitare 335 1086 31 Școala cls. I-VIII comuna Fântânele Reabilitare 175 1087 32 Grădinița PN comuna Saraiu Reabilitare 80 1088 33 Școala cls. I-VIII sat Sinoie, comuna Mihai Viteazu Reabilitare 386 1089 34 Școala cls. I-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
socialist la sate. I.În campaniile trecute chiaburimea a dus acțiuni organizate, cât și acțiuni izolate, individuale, de sabotaj și diversiune. Astfel, s-au înregistrat cazuri când în unele comune au izbucnit incendii în același timp din diferite părți ale lanurilor de grâu, arzând zeci de hectare de grâu și alte păioase. După seceriș, de asemenea, au fost incendiate - folosindu-se lipsa de organizare a măsurilor de pază - clădirile sau stogurile de păioase depozitate pe câmp, ce urmau a fi treierate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din timp aceste acțiuni criminale ale chiaburilor și uneltelor lor. Atacul și incendierea silozurilor și magaziilor de depozitare a cerealelor e un alt aspect al acțiunilor organizate ale dușmanului. Ca manifestări de sabotaj individuale s-au înregistrat numeroase incendieri de lanuri, arii, căpițe și stoguri, distrugeri de mașini agricole și unelte. Distrugerea sau scoaterea din funcțiune pe un timp anume a batozelor, în special, s-a produs prin introducerea unor corpuri metalice și explozive odată cu snopii în coșul mașinilor, prin tăierea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
intelectuali, instala? i confortabil (? i uneori cu arogan??) �n Turnurile lor de Filde? , ar dori acest lucru 10. Cele mai extraordinare ? i profunde grani? e nu s�nt trecute pe harț?; acestea nu s�nt constituite din r�uri, fluvii sau lan? uri de mun? i. Aceste grani? e exist? �ntre na? iuni ? i culturi. O asemenea condamnare global? a na? ionalismului, �n loc s? ofere o analiz? selectiv? ? i ponderat? , atac? �ntreaga lume. Cu un imens respect, autorul acestei c? r? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i rolul jucat de ace? tia �n lupta dintre rom�ni ? i unguri. Carpa? îi s�nt prezenta? i aici nu at�ț că o barier? geografic? , c�ț drept o coloan? vertebral? a majorit?? îi rom�ne? ți de pe marile versante ale lan? ului muntos. Șerbia eroic? ? i martir? (V? lenii de Munte, 1915) ofer? splendide imagini de evocare istoric? ale luptei pentru supravie? uire a vecinei de la apus a Rom�niei. �n Popoare turanice parazite (V? lenii de Munte, 1915), Iorga ofer? o imagine deloc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dec�ț o singur? solu? ie, aceasta este ceea ce ne �nva?? experien? a istoric? 103. Lenin a �nceput negocierile pentru o pace separat?. Dezertarea ru? ilor face ca pozi? ia Rom�niei s? fie imposibil de men? inut. Cu Bucovina ? i lan? ul Mun? ilor Carpa? i aflate �n m�inile Puterilor Centrale ? i germanii �naint�nd �n Ucraina, Rom�nia era �ncercuit?. Politică lui Lenin a for? at �n ultim? instan?? Rom�nia s? renun? e la lupt?. Nu putea oare Rom�nia s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tr? o lumin? nefavorabil? �n biografia lui Iorga �n ceea ce prive? te rolul lor �n aceste negocieri 108. Prin prim? vară lui 1918 a fost semnat un tratat de pace. Dobrogea de Sud a fost cedat? Bulgariei ? i f�? îi strategice �ntinse din lan? ul carpatic au revenit Ungariei. Noul guvern de la Bucure? ți, sub conducerea lui Alexandru Marghiloman (dup? toate indiciile), era la fel de convins de victoria Alia? ilor că ? i Iorga; �ncheiaser? acest tratat de pace că un fel de tratat de reasigurare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]