5,217 matches
-
el va reuși să rămână imparțial, să genereze încrederea părților în el. Din cele de mai sus rezultă că medierea se asociază cu o serie de modificări la nivelul persoanei mediatorului (care acționează în nume personal, bucurându-se, totuși, de legitimitatea celorlalți și de prestigiul organizației din care face parte) și la nivelul rolurilor acesteia (care sunt mult mai numeroase, dar și mult mai variate decât cele ale negociatorului). Se impune să facem și precizarea că în mediere, modul de percepere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
descoperirea soluției. Medierea este eficientă atunci când: este solicitată de cele două parți (acest fapt sugerează că părțile sunt motivate pentru a ajunge la o înțelegere); mediatorul este reprezentantul unei alte puteri/organizații decât a celor aflate în conflict (ceea ce crește legitimitatea mediatorului); cei aflați în dispută percep mediatorul ca fiind imparțial (dacă el devine prea important pentru părți, cu interese în mediere, facilitează înțelegerea, dar conduce și la dependența față de el); părțile percep că dispun de puteri relativ egale (dacă una
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
RECUNOAȘTEREA MUNCA PROPRIU-ZISĂ RESPONSABILITATEA AVANSAREA POLITICA SI ADMINISTRAREA ÎNTREPRINDERII COMPETENȚA TEHNICĂ REMUNERARE RELAȚII CU MAISTRUL CONDIȚII DE MUNCĂ Punere în acțiune Finalizare Stimul Proces oponent Neutralitate Emoții Emoția primară Stimul Neutralitate Emoții Punere în acțiune Finalizare Optim Încredere în sine Legitimitate Identitate Numărul de posturi ocupate (in%) Fig.... Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Numărul de posturi ocupate (în%) Fig. 15.13: Dinamica productivității muncii în funcție de remunerare Reușita = Aptitudini x Formare Reușita = Aptitudine x Formare x Motivație - Oboseală Formare Fig. 15.2
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că francofonii din comunități „periferice” (belgiene, canadiene, africane etc.) pun În balanță apartenența lor efectivă la comunitatea respectivă cu o anumită aspirație la integrarea În comunitatea de limbă (comunitate mitică, de altfel) a francezilor din Franța, percepuți ca deținători ai legitimității lingvistice. Această aspirație se traduceîn diverse moduri, mergând de la o atenție constantă În ceea ce privește „corectitudinea” producțiilor discursive scrise sau orale până la subordonarea față de „modelul francez”. Un fenomen comparabil se poate observa, de exemplu, la militanții În favoarea unor limbi sau culturi minoritare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dar În egală măsură neliniștită. Iar una dintre cauzele acestei neliniști este tocmai existența unui alt model, individualist și universalist. În cadrul acestuia, cetățeanul este Înainte de toate o ființă umană „constrânsă să-și organizeze viața Între limitele unor frontiere a căror legitimitate n-o recunoaște, pentru că ele generează o deformare a identității fiecăruia, creând asemănări Între membrii unei țări, care stingheresc comunicarea Între toate ființele umane” (Duchesne, 1997a, p. 310). În acest caz, celui care are aceeași naționalitate nu i se recunoaște
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor față de o serie de concepții particulare, adică ancorate Într-o istorie și o tradiție, asupra vieții bune. Nu ne-am putea imagina atunci crearea de noi raporturi Între stat și societatea civilă, raporturi de natură să dea mai multă legitimitate ideii de bine comun Într-un cadru liberal? Întrebarea, deloc iconoclastă pentru un republican, invită la a păstra vii principiile care structurează societățile noastre, eventual reformulându-le. Această propunere respectă ideea conform căreia cetățenia nu este o esență, ci un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așezarea și menținerea la putere a „prietenilor” (printr-o cooperare militaro-industrială), forțele adverse fiind eliminate. Pe lângă acest tip de ingerință, ordinea se baza pe Îndoctrinarea ideologică și, desigur, pe dependența economică. Îndoctrinarea consta În tentativa de a convinge populațiile de legitimitatea acestei ordini. După ce s-a dorit creștinarea, apoi civilizarea acestor populații, iată că s-a ajuns la etapa În care se dorea dezvoltarea lor, adică industrializarea și modernizarea. Însă, pentru atingerea acestui scop, fiecare tabără Își impunea modelul propriu: capitalismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cele mai avansate și țările mult mai puțin dezvoltate. Să aruncăm o privire mai de aproape asupra chestiunii. După patruzeci de ani de rivalitate și de războaie indirecte, URSS se prăbușește, iar Statele Unite triumfă, impunând cu această ocazie Întregii lumi legitimitatea modelului propriu, cel al capitalismului neoliberal. În același timp, au avut loc multe alte schimbări legate de subiectul nostru. Observăm astfel trei mutații de fond. Prima mutație: organizarea unui sistem În cadrul căruia actorii care exercită hegemonia nu mai sunt (sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unora În defavoarea altora și dau naștere unui proces de revendicări fără sfârșit. Așa cum scrie Alain Touraine, există pericolul „unui comunitarism Închis În el Însuși” și al unei ostilități crescânde Între grupuri (Touraine, 1997, p. 292). Perenitatea și răspândirea cotelor Cu toate că legitimitatea lor este discutată și că sunt, În general, prezentate ca fiind temporare, iar efectele lor sunt contestate, cotele folosite În cadrul sistemelor de discriminare pozitivă tind să se dezvolte. Această evoluție poate fi pusă În evidență pe baza a trei exemple
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar dacă gândirea acestora este suficient de diversă pentru a rezista oricărei tentative de Încadrare Într-o tipologie). În sfârșit, ne vom Întreba care sunt posibilitățile de depășire a antagonismului dintre liberali și comunitarieni și care sunt condițiile acestei depășiri. Despre legitimitatea dreptății sociale Este greu pentru un cetățean al unei societăți democratice, convins că regula de aur a oricărei guvernări este urmărirea unei dreptăți cât mai extinse, să-și imagineze bogăția de argumente care au fost opuse unui astfel de obiectiv
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1689. În realitate, această interpretare scapă din vedere un punct esențial: raportul pe care Îl Întrețin Declarația americană din 1776 și cea franceză din 1789 cu un tip de organizare socială caracteristic modernității și cu o filosofie politică ce definește legitimitatea puterii prin respectarea prerogativelor individului ca atare. Nu vom găsi aici nimic În comun cu o lume În care fiecăruia i s-a atribuit de la bun Început un statut ierarhic. Prin urmare, este bine să ne ferim de anacronismul care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îndepărta toate faptele”), rezonează totuși cu articolul 2 din Declarația de la 1789: „Scopul oricărei asocieri politice este păstrarea drepturilor naturale și imprescriptibile ale omului”. Există deci drepturi anterioare statului, pe care acesta trebuie să le respecte pentru a-și Întemeia legitimitatea. Aceste drepturi sunt, Într-un fel, legate de umanitatea omului, și nu de epocă, de loc sau de situație. Acest drept natural necesită În același timp, pentru a putea fi garantat, un contract Între indivizi, ca unii care sunt guvernați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un fel, legate de umanitatea omului, și nu de epocă, de loc sau de situație. Acest drept natural necesită În același timp, pentru a putea fi garantat, un contract Între indivizi, ca unii care sunt guvernați, și putere, a cărei legitimitate este legată de respectarea acestui contract, ceea ce ridică problema dreptului la rezistență În fața opresiunii, prezentă În articolul 4. În sfârșit, raționalismul subliniază legătura Între universalitatea dreptului natural și facultatea rațională a omului. Dacă drepturile omului se pot adresa oricărui individ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
par adesea diferite și contradictorii. Este important așadar, pentru Început, să precizăm sensul unui termen care nu se lasă niciodată abordat separat de utilizările sale. Termen care, așa cum vom vedea, a dobândit În științele sociale anglo-saxone, În anii 1970-1980, o legitimitate incontestabilă, În ciuda profundelor dezacorduri cu privire la Înțelesurile pe care le acoperă de fapt. Un concept greu de definit Într-o lucrare de sinteză remarcabil de bine informată, Philippe Poutignat și Jocelyne Streiff-Fenart notează că primele utilizări atestate ale cuvântului ethnicity datează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceste elemente sunt naturalizate prin ideea unei origini comune. Identitatea apare astfel ca o fidelitate față de evenimente istorice (sau ficționale) fondatoare. Acest lucru explică În mare parte dimensiunea tragică a conflictelor pentru posesia asupra pământului În care se confruntă două legitimități. În sfârșit, ultimul element, reliefarea: această noțiune se referă la procesele prin care etnicitatea este pusă În evidență În cadrul interacțiunii. Se subînțelege de aici că există și alte moduri posibile de identificare, alte „cercuri de apartenență”, după cum spunea Georg Simmel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe o viziune naturalistă sau sunt prea puțin compatibile cu paradigma weberiană a Înțelegerii. Teoria lui Rawls, mai ales, a făcut obiectul a două tipuri de critici: primele, venite din partea lui Robert Nozick și a curentului libertarian, denunță lipsa de legitimitate a „principiului diferenței”, care violează drepturile individuale și este lipsit de bază filosofică; celelalte, enunțate de partizanii comunitarismului, ca Michael Sandel sau Alasdair MacIntyre, subliniază ambiguitatea (sau chiar incoerența) noțiunii de subiect: individualitatea (distinctness) nu pune suficient de mult În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dacă este vorba despre „spiritul unei națiuni” sau despre „conștiința colectivă”. O ultimă concepție recuză principiul unei autonomii efective a realității instituționale În afara sferei economicului (diviziunea sarcinilor, raporturile de dominare și luptele de interese, În tradiția marxistă) sau a culturalului (legitimitatea sistemului de valori și resorbirea tensiunilor, În sociologia lui Parsons). Analizele contemporane se bazează pe una sau alta dintre aceste problematici, accentul putând să cadă pe „aparatele ideologice de stat” (Louis Althusser), pe „imaginarul societal” (Cornelius Castoriadis), pe „stigmatizare” sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modalitățile de integrare specifice. Statele Unite reprezintă o societate nouă sau, oricum, așa tind să se considere. Democrația, cum spunea Tocqueville, este aici În starea ei naturală. Ceea ce nu Înseamnă că „societatea formată din indivizi” nu a trebuit să-și apere legitimitatea Împotriva unor forțe reacționare care au Încercat să restaureze vechea ordine. Pe de altă parte, America este un spațiu de imigrare recent. Diversitatea etnică se afirmă ca una dintre particularitățile sale fundamentale. Într-o societate În care nimeni nu se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recente ne constrâng să revenim. Primul model politic posibil exclude cu totul Însăși ideea de laicitate, deoarece implică dispariția oricărei diferențe dintre puterea civilă și puterea religioasă. În măsura În care modelul afirmă unicitatea unei credințe pe un teritoriu dat, puterea civilă capătă legitimitate și forță morală de la religia pe care, În schimb, o apără. În acest caz, clericalismul radical duce la un regim teocratic. Sub forme și În grade diferite, astfel de state impun adagiul susținut de Bossuet: Unus Regio, cujus Religio, care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bunurile clerului, să limiteze autoritatea tribunalelor ecleziastice și să numească episcopii. Intenția afișată a puterii politice era aceea de a Îndepărta puterea pontificală de deciziile din interiorul regatului. Puterea temporală este distinctă și independentă de puterea papală; ea nu exclude legitimitatea autorității spirituale, ci dorește doar să o supună consimțământului și confirmării principelui. Acest exemplu va fi sursa unor lungi dezbateri: proiectul prevedea inclusiv ca legații pontificali să nu poată pătrunde În regat decât cu permisiunea suveranului. În ciuda puternicei rezistențe și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
consideră legate În primul rând de o cultură imigrată să aibă cetățenia noii lor țări de rezidență.Așadar, diverse definiții introduc drept criteriu asocierea pe termen lung cu țara gazdă. Acest criteriu este menit să le acorde comunităților non-imigrate o legitimitate politică mai puternică În raport cu statutul de minoritate. Ideea care stă la baza acestei restricții este aceea că, de pildă, comunitatea pakistaneză din Marea Britanie dispune deja de un stat, Pakistanul, căruia Îi revine sarcina de a veghea la păstrarea caracteristicilor specifice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
utilizarea limbii engleze. În același timp, legislația adoptată de guvernul din Québec pentru protejarea și promovarea limbii franceze În raport cu engleza (În special faimoasa Lege 101 sau Carta limbii franceze din 1977, modificată de atunci de mai multe ori) Își sprijină legitimitatea pe faptul că francofonii sunt majoritari În provincie. Și totuși, tocmai faptul că aceștia sunt minoritari la nivelul țării justifică necesitatea obiectivă a unei astfel de legislații. În al patrulea rând, orice definiție care, la fel ca aceea a lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestea din urmă nu sunt vinovate pentru situația lor minoritară (Van Parijs, 2001). Trecerea În revistă propusă de acest articol arată că minoritățile și drepturile lor sunt teme Încă puternic contestate. Chiar dacă, la nivel internațional, se conturează un consens cu privire la legitimitatea acestora Într-o societate ce se dorește democratică și liberală, arbitrajele necesare, precum și posibila concurență Între comunități continuă să ridice probleme dificile, cum este cea a drepturilor „autohtonilor” În raport cu grupurile provenite din imigrație sau din diaspora. Poate că o soluție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acesta, merită un studiu amănunțit. Mai important Însă este faptul că orientările sale teoretice și În special concepția sa cu privire la construcția identitară ridică numeroase semne de Întrebare. Sperăm că am reușit să furnizăm o utilă privire de ansamblu atât asupra legitimității multiculturalismului, cît și asupra limitelor sale. A. P. & BAYART Jean-François (1996), L’Illusion identitaire. L’espace du politique, Paris, Fayard. CASTLES Stephen (1997), „Multicultural citizenship: a response to the dilemma of globalisation and national identity”, Journal of Intercultural Studies, vol. 18
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Această formulă nu servește la Întărirea uneia sau alteia dintre cele două matrice culturale pe care le reprezintă tradiția și modernitatea,ci la subsumarea antagonismului lor. Ea „istoricizează tradiția”. Rezultă de aici o răsturnare ierarhică. Până acum, comunitatea Își extrăgea legitimitatea și prestigiul din legătura cu tradiția. De-acum Înainte, „valoarea” este atributul său specific. „Colectivitatea nu mai este vehiculul valorii, ci sursa ei” (Smith, 1971 și 1981). În ceea ce-l privește, Louis Dumont Încearcă să caracterizeze formarea „ideologiilor naționale”. Conform
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]