3,668 matches
-
partid la liberalii români interbelici", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și velențele sale europene, Editura Pim, Iași, 2010, p. 217. 331 Articolul "Profeții revolției și acțiunea liberală", în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 332 Gheorghe Cliveti, Liberalismul românesc. Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX" Universitaria, Iași, 1996, p. 181; Radu Carp, op. cit., p. 70. 333 "Mișcarea", nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 334 "Noțiunea de proprietate adoptată de partidul liberal trebuie să fie o noțiune mixtă, eclectică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Noțiunea de proprietate adoptată de partidul liberal trebuie să fie o noțiune mixtă, eclectică, [...] proprietatea socială, caracterul ei fiind [...] determinat de considerațiuni de utilitate socială, de dreptate socială". D. Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale, București, 1921, p 29; În domeniul proprietății, liberalismul român a plecat da la ideea clasică a proprietății quiritare romane, sacră și inviolabilă, și a ajuns la formula proprietății funcțiune socială din care a ieșit expropierea și naționalizarea subsolului". I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
individuale a capitalului. El nu se pune în funcție de o anumită formă a proprietății și acceptă orice forme noi ale acesteia". Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a., p. 212; Ștefan Zeletin, op. cit., p. 83-183; Ștefan Stănciugelu, "Liberalism românesc. Etape. Efecte perverse", în Sociologie Românească, 1994, nr. 4, pp. 373-387; Vintilă I.C. Brătianu, "Spre România viitoare", în Magazin Istoric, 1994, nr. 12, p. 5. 336 "Mișcarea", nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 337 Cristian Preda, Contribuții la
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și Gh. I. Brătianu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", Iași, nr. XXIII, 1986, vol II, pp. 757-758. 339 "Mișcarea", nr. 824, 21 septembrie 1933, p. 3. 340 Cristian Preda, "Postfață", în Francisco Vergara, Temeiurile filosofice ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, București, Editura Nemira, 1998, p. 123. 341 "Adevărul", nr. 15437, 9 mai 1934, p. 6; Adevăratul nume al juranlistului care, în perioada interbelică, a semnat cu pseudonimul Scrutator, a fost Klement Blumenfeld. Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
unor grupări din interiorul PNL tradițional, "Păreri Libere" și "Grupul H", care sprijineau orientările politice ale lui Gheorghe Tătărescu. Ion Calafeteanu, Politică și interes național, Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 234. 344 Gh. I. Brătianu, "Problema noilor elite și a liberalismului în România". Extras din revista Libertatea, Tipografia de Artă și Editura Leopold Geller, București, 1933, pp. 4, 6. 345 Idem, pp. 7, 8, 10, 11, 13; Ovidiu Buruiană, op. cit., p. 220. 346 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
noilor elite și a liberalismului în România". Extras din revista Libertatea, Tipografia de Artă și Editura Leopold Geller, București, 1933, pp. 4, 6. 345 Idem, pp. 7, 8, 10, 11, 13; Ovidiu Buruiană, op. cit., p. 220. 346 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, pp. 17-20; Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 158. 347 Șerban Rădulescu Zoner, coordonator, Gheorghe Cliveti, Gheorghe Onișoru, Dumitru Șandru
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Cliveti, Gheorghe Onișoru, Dumitru Șandru, Apostol Stan, Istoria Partidului Național Liberal, Editura All, București, 2000, p. 231; Mihail Manoilescu, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a., p. 221; Radu Carp, op. cit., p. 77. 348 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 19. 349 Ibidem, p. 6, 7; Ștefan Stănciugelu, op. cit., pp. 373-387. 350 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 351 Gh. Cliveti, op. cit., p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
București, Editura Garamond, f.a., p. 221; Radu Carp, op. cit., p. 77. 348 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 19. 349 Ibidem, p. 6, 7; Ștefan Stănciugelu, op. cit., pp. 373-387. 350 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 351 Gh. Cliveti, op. cit., p. 177. 352 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 21. 353 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală" în Mișcarea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Libertatea, București, 1935, p. 19. 349 Ibidem, p. 6, 7; Ștefan Stănciugelu, op. cit., pp. 373-387. 350 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 351 Gh. Cliveti, op. cit., p. 177. 352 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 21. 353 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală" în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 354 I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
bancarismul". "Mișcarea", nr. 271, 17 octombrie 1931, p. 1. 430 "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-3. 431 Ibidem. 432 Ibidem. 433 Ibidem. 434 Neoliberalismul se pronunță pentru o intervenție "delicată" a statului în economie: "Neoliberalismul ca și vechiul liberalism în această privință menține părerea că intervenția statului în mecanismul producției este întotdeauna delicată și că trebuie făcută [...] cu o mână de artist, capabil să simtă și să înțeleagă nuanțele. Neoliberalismul, spre deosbire de vechiul liberalism nu înțelege intervenția numai
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Neoliberalismul ca și vechiul liberalism în această privință menține părerea că intervenția statului în mecanismul producției este întotdeauna delicată și că trebuie făcută [...] cu o mână de artist, capabil să simtă și să înțeleagă nuanțele. Neoliberalismul, spre deosbire de vechiul liberalism nu înțelege intervenția numai ca un corectiv al exagerărilor inechităților sociale, ci ca o luptă sistematică cu scopul de a face viața omenească suportabilă pentru cei mulți. Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București,f.a., p. 208
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ca o luptă sistematică cu scopul de a face viața omenească suportabilă pentru cei mulți. Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București,f.a., p. 208. 435 I.G. Duca susținea în anul 1923: "În materie de economie politică, liberalismul român a plecat și el de la formula manchesteriană laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la intervenționismul care apără pe cel slab împotriva celui tare [...] Intervenționismul a izvorât din complexitatea economică modernă [...] ca un mijloc de înlăturare a ciocnirilor violente
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
împotriva celui tare [...] Intervenționismul a izvorât din complexitatea economică modernă [...] ca un mijloc de înlăturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152, 153. 436 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 437 Gh. Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996, p. 181. 438 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, pp. 2-3. 439 Ibidem. 440 Idem, nr. 317
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înlăturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152, 153. 436 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 437 Gh. Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996, p. 181. 438 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, pp. 2-3. 439 Ibidem. 440 Idem, nr. 317, 11 decembrie 1931, p. 4; "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
estimarea indemnizațiilor, falși locatari etc). Haussmann însuși, fără să sustragă fonduri în folos personal, nu a ezitat să jongleze cu conturile 1. Iar împăratul pare să fi acceptat aceste practici frauduloase fiindcă ele făceau parte integrantă din regula jocului. Un "liberalism" special domnește astfel în timpul celui de-al Doilea Imperiu: regimul pune finanțele publice în slujba marilor dinastii burgheze. El face colectivitatea să suporte riscurile financiare și să garanteze beneficii "antreprenorilor" reprezentați de companiile private concesionare ale serviciilor publice 2. Alianța
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spiritualitatea continentului. Dintre acestea, proiectul reformatorului utopist Henri de Saint-Simon (1760-1825) a exercitat o mare influență în epocă, impunându-se ca o adevărată chartă-model a ideii europene în secolul naționalităților. Fiind un proiect al Statelor Unite ale Europei, el încorporează ideile liberalismului, pacifismului și utopismului într-o formulă federativă: Reorganizarea societății europene sau necesitatea și mijloacele de a uni laolaltă popoarele europene (Fondation Robert Schuman, 1993, 27-28). Este semnificativ faptul că ideea lui Saint-Simon de unitate europeană trebuia să se întemeieze, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe principiile personalizării aduce o dimensiune nouă viziunii despre ce trebuie să facem. Pregătirea umană devine un ax principal al cerințelor legate de postaderare, împreună cu luarea în considerare a rolului nou al guvernanței (nu doar al statului) în trecerea de la „liberalismul clasic” (al politicilor de laisser-faire) la guvernanța (inclusiv statul) ca partener al actorilor sociali în calitatea de „garant al intereselor publice”. Să ne precizăm bine prioritățile Societatea condusă prin cunoaștere impune prioritatea generală a direcțiilor strategice de creare a cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
liberale. În același an părăsește Franța împreună cu Doamna de Staël, de care a fost legat timp de 17 ani ă1794-1811), în ciuda căsătoriei sale cu Charlotte Hardenberg ă1805). Salonul Doamnei de Staël de la Coppet din Elveția, de lângă lacul Léman, devine centrul liberalismului politic sub Primul Imperiu. În 1815, în timpul celor 100 de zile, redactează, la cererea lui Napoleon I, Actul adițional la Constituțiile Imperiului, considerat azi ca prima constituție democrată a Franței. După Waterloo, emigrează în Belgia și în Anglia ă1815-1816), unde
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
care era în relații de prietenie și al cărei consilier de stat a fost începând cu 1777. GUIZOT, FRANÇOIS PIERRE GUILLAUME ăNîmes, 1787- Calvados, 1874). Om politic și istoric. Profesor de istorie modernă la Sorbona ădin 1812), este suspendat pentru „liberalismul luminat“ profesat de titular; a contribuit, în 1830, la căderea lui Carol al X-lea; ministru de interne ă1830), ministru al in strucțiunii publice ă1832-1837); între 1840 și 1848 a fost adevăratul stăpân al Franței, mai întâi ca ministru de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de la Viena ă1814-1815), care a reorganizat Europa după căderea lui Napoleon, restaurând echilibrul european și puterea austriacă în Germania și Italia. Grație Împătritei Alianțe ă1815) și sistemului congreselor europene, a putut interveni peste tot unde ordinea stabilită era amenințată de liberalism. Cancelar începând din 1821, a fost destituit de Revoluția din martie 1848. MIRABEAU, HONORÉ GABRIEL RIQUETI, conte de ăLe Bignon, 1749-Paris, 1791). Om politic, orator, epistolier. Urmaș al unei familii florentine stabilite încă din secolul al XIII-lea în sudul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să devină o personalitate publică, să-și prezinte și să-și susțină ideile și concepția sa psihologică. A fost înfruntat, firește, de reprezentanții tendințelor metafizice, dintre care cel mai distinct a fost Konstantin Dmitrievch Kavelin, profesor de drept, ideolog al liberalismului. El a declarat că rezultatele descoperirilor și cercetărilor lui Secenov sunt interesante dar bune doar pentru științele naturii. De aceea, contribuția sa nu are nici o însemnătate socială. De aici psihologia nu se alege cu nimic. Aceasta pentru că mecanismele invocate nu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
limba reflectă caracterul unui popor și ceea ce îl deosebește de alte popoare. Subliniind că "naționalismul eminescian" trebuie citit prin grila contextului social-istoric al epocii, Alexandru Sereș notează: "Naționalismul său nu e funciar, ci contextual, folosit aproape exclusiv ca armă împotriva liberalismului, pe care poetul-ziarist îl combate machiavelic, urmărind cu obstinație scopul său apărarea valorilor conservatorismului"273. În măsura în care naționalism înseamnă susținerea ideii naționale, într-o epocă în care câștigarea independenței de stat constituie încă un deziderat, Eminescu se înscrie în această ipostază
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Partidului Conservator, dovedind independența de gândire și refuzul înrolării într-o grupare politică sau alta. Ambele ideologii sunt alcătuite din vorbe goale, iar atunci când interesele personale o cer, politicienii nu pregetă a trece dintr-un partid în altul: "Conservatorism și liberalism reprezentau pentru Eminescu abstracțiuni sortite dispariției într-o viitoare organizare a societății românești"297. g. Politica externă. Paginile de cronică a politicii externe completează tabloul tematic al publicisticii eminesciene, oferind cititorilor o imagine complexă asupra realităților politice, istorice și economice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Icoane vechi și icoane nouă", din decembrie 1877, "Studii asupra situației", din februarie 1880, și "Patologia societății noastre", din ianuarie 1881. "A administra? se întreabă gazetarul într-unul din studiile sale. Dar întrebatu-s-au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra? Ce va să zică a privi bunăstarea populațiunii ca pe un lucru încredințat înțelepciunii și vegherii tale? Să gândești pentru cel ce nu gândește, să pui în cumpănă dările comunale, să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fatal efect prin indiferentismul care-l inspiră naturilor deschise și mari, văzând în față-le biruința constantă a mediocrității și a șiretlicului"339. Independența de gândire a jurnalistului este sensibilă în afirmațiile vizând lipsa unor granițe ferme între conservatorism și liberalism, la nivelul concepțiilor politice. Redactor la principala publicație a partidului conservator, Eminescu nu ezită să spună despre sine că este liberal: "Noi declarăm, și aceasta din toată puterea conviețiunii noastre, că suntem liberali în toată întinderea cuvântului și în tot
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]