4,245 matches
-
în primul rând economice, ale noilor realități geopolitice.”<footnote Nicolae Dolghin, Spațiul și viitorul războiului, Editura Universității Naționale de Apărare “Carol I”, București, 2007, p. 69; footnote> Globalizarea este un fenomen datorat în primul rând liberalizării comerțului cu servicii, datorat liberalizării piețelor de capital, un alt factor important îl reprezintă liberalizarea investițiilor străine. „Este procesul prin care oamenii de oriunde înțeleg să accepte ceea ce-i aseamănă, punând în surdină ceea ce-i separă.”<footnote Marin Dinu , Globalizarea și aproximările ei, Editura Economică
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Dolghin, Spațiul și viitorul războiului, Editura Universității Naționale de Apărare “Carol I”, București, 2007, p. 69; footnote> Globalizarea este un fenomen datorat în primul rând liberalizării comerțului cu servicii, datorat liberalizării piețelor de capital, un alt factor important îl reprezintă liberalizarea investițiilor străine. „Este procesul prin care oamenii de oriunde înțeleg să accepte ceea ce-i aseamănă, punând în surdină ceea ce-i separă.”<footnote Marin Dinu , Globalizarea și aproximările ei, Editura Economică, București, 2004, p. 79; footnote> Diferențele naționale între persoane sunt
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
oamenii de oriunde înțeleg să accepte ceea ce-i aseamănă, punând în surdină ceea ce-i separă.”<footnote Marin Dinu , Globalizarea și aproximările ei, Editura Economică, București, 2004, p. 79; footnote> Diferențele naționale între persoane sunt zi de zi, din ce în ce mai estompate datorită liberalizării comerțului, pieței mondiale, uniformizării modului de producere a bunurilor și condițiilor de trai.<footnote Malcolm Waters, Globalization 2nd Edition, Editura Routledge, London, 1995, p.10; footnote> „Globalizarea este un proces dinamic de liberalizare, deschidere și integrare internațională pe o serie
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
sunt zi de zi, din ce în ce mai estompate datorită liberalizării comerțului, pieței mondiale, uniformizării modului de producere a bunurilor și condițiilor de trai.<footnote Malcolm Waters, Globalization 2nd Edition, Editura Routledge, London, 1995, p.10; footnote> „Globalizarea este un proces dinamic de liberalizare, deschidere și integrare internațională pe o serie largă de piețe, de la muncă la bunuri și de la servicii la capital și tehnologie. Nu este un proces nou și mai degrabă s-a desfășurat treptat, începând cu mijlocul anilor 1950, și vor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
zonele geografice ale lumii. În abordarea acestui termen au existat păreri pentru mondializare, potrivit cărora acesta este o șansă pentru țările de la periferie și o alternativă la eșecul proiectelor de modernizare naționalistă. Însă există și curentul opus, care consideră că liberalizarea țărilor de la periferie aduce marginalizarea lor economică și regresia socială, analizând această perspectivă se constată ca prin deschiderea frontierelor naționale nu se favorizează structurile economice, ci din contră duce la o scădere a nivelului de trai, la șomaj și implicit
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
2003, p. 96; footnote> Astfel sunt cunoscute caracteristici negative precum: alienarea se bazează pe convingerile liderilor țărilor din lumea a treia în ceea ce privește globalizarea (considerată principala forță care determină destinele)apoi acțiunea selectivă prin care țările dezvoltate se opun globalizării selective (liberalizarea comerțului, investițiile, fluxurile financiare). Un alt defect este marginalizarea acesta vizează statele dezvoltate care consideră că cea mai importantă consecință a globalizării este propria lor marginalizare, o altă problemă se referă la revenirea la colonialism (interesele țărilor în dezvoltare se
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Statelor Unite din Irak după invazia Kuweitului din 2 august 1990.” <footnote ***., Sanctions on Iraq: Background, consequences, strategies, Editura Cambridge, 2000, p. 219; footnote> La nivelul politicii interne, deceniul după războiul din Golf este caracterizat de o intensificare a presiunii de liberalizare politică și economică a Orientului Mijlociu. O parte din aceste forțe au fost în mod direct implicate în acest război. Un exemplu ar fi promisiunile făcute Egiptului de stimulente economice dacă se alătură coaliției internaționale împotriva Irakului.<footnote Roger Owen
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
cu care s-au produs. „Boris Elțîn nu a fost cel care a început reforma politică și economică în Rusia, Mihail Gorbaciov, ultimul secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care a ajuns la putere în 1985, a început liberalizarea economică și politică prin programele cunoscute cu numele de Perestroika și Glasnost.”<footnote Andrei Shleifer, A norma country: Russia after communism, Editura Harvard University Press, United States of America, 2005, p. 4; footnote> „Demersul reformator al lui Mihail Gorbaciov se
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
publice, supunând statul unei acute nevoi de schimbare. Nu doar criza financiară, acută în anii ’80, justifica reforma sectorului public, ci și alți factori începeau să contureze nevoia unei altfel de guvernări publice. Globalizarea, digitalizarea,consolidarea organizațiilor de guvernare supranațională, liberalizarea fluxurilor de capital și a forței de muncă, mondializarea pieței de formare profesională (universități) fac ca problemele cu care se confruntă societățile moderne să fie mult mai complexe, iar mecanismele administrației publice moderne coordonate de statul național să devină inoperante
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
guvernare 2005-2008, în capitolul 11, privind reforma administrației publice, conține o serie de teme specifice NMP2: „introducerea standardelor de calitate de către autoritatea publică competentă în baza cărora să se poată monitoriza și evalua un serviciu public și activitatea funcționarilor publici”; „liberalizarea pieței utilităților publice, precum și eliminarea din legislație a tuturor barierelor instituționale care împiedică investițiile în utilitățile publice și privatizarea acestora”; „promovarea de relații contractuale echilibrate orientate către rezultate”; „fixarea sistemului de evaluare și monitorizare a performanțelor pe un serviciu public
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
fiind numeroasele elemente de NMP prezente în obiectivele guvernului român în perioada 2004-2008. Confirmarea celor afirmate anterior poate fi dată de anumite exemple de obiective guvernamentale în intervalul 2004-2008 inspirate de noul management public, cum ar fi cele legate de „liberalizarea pieței utilităților publice, precum și eliminarea din legislație a tuturor barierelor instituționale care împiedică investițiile în utilitățile publice și privatizarea acestora” și „delimitarea funcției politice a președintelui și vicepreședintelui de consiliu județean de cea tehnic managerială, în sensul introducerii funcției de
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
80 .................... 134 4. Reforma comerțului exterior parte integrantă a reformei economice 141 4.1. Opțiunea pentru o strategie de dezvoltare extrovertită ................... 141 4.2. Demonopolizarea și descentralizarea activității de comerț exterior ... 144 4.3. Reforma politicii comerciale ...................................................... 148 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară ......... 156 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică ... 161 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești ................................................................................... 168 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
reformei economice 141 4.1. Opțiunea pentru o strategie de dezvoltare extrovertită ................... 141 4.2. Demonopolizarea și descentralizarea activității de comerț exterior ... 144 4.3. Reforma politicii comerciale ...................................................... 148 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară ......... 156 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică ... 161 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești ................................................................................... 168 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie .............................................................................. 173 5.1. Crearea zonei de liber
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de dezvoltare extrovertită ................... 141 4.2. Demonopolizarea și descentralizarea activității de comerț exterior ... 144 4.3. Reforma politicii comerciale ...................................................... 148 4.4. Liberalizarea comerțului exterior și politica monetar-valutară ......... 156 4.5. Liberalizarea schimburilor comerciale și evoluția macroeconomică ... 161 4.6. Liberalizarea revelator al lipsei de competitivitate a economiei românești ................................................................................... 168 5. Acordurile regionale de creare a zonelor de liber schimb și impactul lor în economie .............................................................................. 173 5.1. Crearea zonei de liber schimb între România și țările UE ............... 173 5.2
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
zonei de liber schimb între România și țările UE ............... 173 5.2. Acordul de participare a României la CEFTA ............................... 180 5.3. Alte acorduri regionale încheiate de România .............................. 185 5.4. Participarea României la GATT/OMC ......................................... 189 5.5. Efectele liberalizării regionale asupra comerțului exterior ................ 193 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Alte acorduri regionale încheiate de România .............................. 185 5.4. Participarea României la GATT/OMC ......................................... 189 5.5. Efectele liberalizării regionale asupra comerțului exterior ................ 193 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole ............................................................................... 199 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei .................. 202 6. Probleme comerciale ale României în perspectiva aderării la UE ...... 207 6.1
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
GATT/OMC ......................................... 189 5.5. Efectele liberalizării regionale asupra comerțului exterior ................ 193 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole ............................................................................... 199 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei .................. 202 6. Probleme comerciale ale României în perspectiva aderării la UE ...... 207 6.1. Negocierile comerciale de aderare ............................................. 207 6.2. Preluarea tarifului vamal comun al
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
193 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc 193 5.5.2. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse industriale ............................................................................ 197 5.5.3. Efectele liberalizării asupra comerțului exterior cu produse agricole ............................................................................... 199 5.6. Impactul liberalizării regionale asupra macroeconomiei .................. 202 6. Probleme comerciale ale României în perspectiva aderării la UE ...... 207 6.1. Negocierile comerciale de aderare ............................................. 207 6.2. Preluarea tarifului vamal comun al UE ........................................ 214 6.3. Adoptarea politicii comerciale comune față de terți ........................ 219
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
conturate modificările de amploare care au caracterizat politica comercială a țării noastre după 1990 și în special opțiunea pentru o strategie comercială de dezvoltare orientată spre exterior, care a avut ca element central: lichidarea monopolului de stat asupra comerțului exterior. Liberalizările succesive ale comerțului exterior românesc, care au determinat o cerere explozivă de produse din import (inițial bunuri de consum curent și ulterior echipamente, instalații și tehnologii) și o modificare a structurii competiționale pe diferite piețe de pe plan intern, au condus
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
exterior asupra dezvoltării economice. Astfel, datorită faptului că practicarea unui comerț exterior liber induce modificări în structura prețurilor factorilor de producție, firmele care dețin și utilizează preponderent factorul abundent din economie vor fi avantajate și implicit vor opta pentru extinderea liberalizării sectorului respectiv, iar agenții economici care-l folosesc cu precădere pe cel mai rar vor solicita protecție. De o mare importanță sunt în același timp și efectele generate de comerțul exterior pe planul dezvoltării economice. Pentru o țară în care
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
strânsă în sistemul de comerț mondial va crea condiții mai favorabile pentru o creștere economică susținută și le va permite în același timp să reducă marile decalaje față de țările puternic industrializate a dominat politicile comerciale ale acestora în ultima perioadă. Liberalizarea rapidă a comerțului și a investițiilor străine directe s-au constituit în caracteristici principale ale politicii comerciale din țările în curs de dezvoltare. În multe cazuri, acestea au fost însoțite de majorarea ponderii participării lor în cadrul comerțului mondial precum și de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
beneficii din schimbul internațional și din procesele de inovare tehnologică de la companiile transnaționale și, ulterior, le-au utilizat ca pe un factor complementar al dezvoltării capacității de producție interne. Conținutul crescut de importuri încorporat în producția internă, ca urmare a liberalizării rapide a comerțului pe fondul participării în creștere a țărilor în curs de dezvoltare în procesele productive dependente de import, cu o intensitate crescută a utilizării factorului muncă și cu o valoare adăugată redusă din cadrul companiilor transnaționale, a condus la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a valorii adăugate a produselor manufacturate, dar creșterea exporturilor a fost mult mai puternică decât cea a valorii adăugate. De asemenea tot din analiza tabelului 2.1. rezultă că nici una dintre economiile țărilor în curs de dezvoltare, care a urmărit liberalizarea rapidă a comerțului și investițiilor în ultimii 20 de ani, nu a obținut o creștere 23 UNCTAD, Op. Cit, p. 80 semnificativă a ponderii în venitul obținut din industria manufacturieră, o parte dintre acestea înregistrând doar creșteri ale exporturilor. Tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
bunuri și investiții străine directe care pot să aibă o influență importantă asupra evoluției comerțului. Pe fondul existenței unor bariere în țările industrializate, care au îngreunat creșterea comerțului în multe sectoare de interes pentru exportul țărilor în curs de dezvoltare, liberalizarea rapidă care a avut loc în acestea din urmă a ajutat la expansiunea comerțului cu produse manufacturate cu o prelucrare și o tehnologie avansată, sector în care țările dezvoltate dețin un avantaj competitiv incontestabil. Mobilitatea crescută a capitalului împreună cu restricțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
importurilor, se referă la imposibilitatea realizării simultan a unei administrări eficiente a sistemului de protecție foarte ridicată în cazul importurilor de bunuri intermediare și de capital și a unei competitivități reale pe piața mondială. În vederea realizării acestui deziderat este necesară liberalizarea accesului producătorilor autohtoni la materiile prime, bunurile intermediare și de capital din import. Impunerea unui sistem complicat de licențe, controale și restricții cantitative conduce la apariția unor întârzieri și a unor costuri suplimentare aferente, elemente care au o acțiune nefastă
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]