2,956 matches
-
centrală a caracteriologiei - dar și configurarea trăsăturilor - e corelată cu existența oamenilor nu numai în desfășurarea efectivă a acesteia, ci și în reluarea ei în crearea personajelor, prin relatare, povestire, comentariu, interpretare, evaluare, deci prin reflectarea sa secundă în instanța logosului. Scriind despre virtuți, McIntyre (1998Ă sintetizează următoarele idei: „Acțiunile omenești sunt narațiuni în act. Trăindu-ne viața, toți trăim narațiuni și ne înțelegem viața în cheie narativă. Pe această cale se realizează coerența întregii vieți a omului până la o anumită
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
descrierea, clasificarea, identificarea și individualizarea oamenilor. Se are în vedere polul corporal biologic al omului, precum și cel psihologic, atât în dimensiunea temperamentală a acestuia - de sorginte biologică -, cât și în cea specific umană, centrată de eul conștient și descriptibil prin logos, pe baza expresivității sale specific umane. Caracterizarea oamenilor se realizează după două metodologii. Una pornește de la principii și delimitează un număr finit de clase, individul urmând să aparțină uneia dintre ele și să exprime atributele acesteia. Așa s-a procedat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de exemplu a atenției. Nici studierea unor funcții complexe, precum cogniția sau motivația, nu acoperă domeniul. Se are în vedere ansamblul individului uman atât în dimensiunea sa biologică, dar și conștientă, ce există în cadrul unei nișe ecologice umane dimensionate prin logos, norme și valori, individ ce se dezvoltă ontogenetic, precum și de-a lungul unui parcurs de viață, se afirmă în cadrul unor diverse situații, interacționând cu alți oameni într-un context sociocultural dat. În zona psihologiei persoanei psihanaliza se intersectează cu doctrinele
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1997Ă. Psihotraumele singulare pot avea un efect cumulativ în dinamica structurărilor dizarmonice ale personalității. Copiii internalizează și relațiile cu părinții, a căror conduită o vor imita la vârsta adultă. Sunt cunoscute, de asemenea, și trăirile și fanteziile personale, cultivate de logosul și ethosul colectiv, care pot denatura imaginea de sine, raporturile cu adulții și valorile lor existențiale. Raporturile și factorii sociali. Raporturile dintre factorii socioculturali și dezvoltarea personalității, respectiv dinamica ei în rolurile vieții trebuiesc evaluate prin prisma interferențelor etiologice. Astfel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
părți din craniu. Astfel, există o „bosă” pentru „literatură”, una pentru „comerț”, lipsa exercitării funcției sau diminuarea ei determinând „înfundarea”, turtirea craniului în locul corespunzător din creier. Această pseudoștiință s-a numit „frenologie”, iar metoda utilizată, cranioscopie (din grecescul phren = „inteligență”, logos = „știință”Ă. Concomitent cu evidențierea inteligenței și aptitudinilor necesare unei meserii, referitorare la frenologia pretindea că poate descifra prin cranioscopie și caracterele umane. Frenologia a stat la originea tezelor lui Cesare Lombroso (1835-1900Ă, medic și criminolog italian, refritoare la criminalul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dimensionale, poate da un plus de acuratețe categorizării inițiale. De asemenea, cazuistica, în perspectiva subtipurilor și apoi a biografiei se apropie mai mult de „realitate”. Niciodată însă realitatea efectivă a unei persoane umane date nu poate fi transpusă integral în logosul discursiv. Și totuși, grilele de acuratețe în caracterizare și etichetare sunt totdeauna utile, alături de bogăția limbajului utilizat și de talentul de portretist - și de terapeut - ale celui ce intreprinde demersul. Capitolul 8 DIAGNOSTICUL ȘI EVALUAREA TULBURĂRILOR DE PERSONALITATE Diagnosticul tulburării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
numele de familie al mamei. Urmează Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, terminat în 1995, și Facultatea de Litere a Universității din București (1996-2004). Este redactor la revistele „Litere nouă”, „Playboy”, „Madame Figaro”, la „Ziarul financiar” și la Editura Pro Logos. Boem, cu o viață tumultoasă, fiind internat într-un spital de boli nervoase, fuge de acolo ca să dea examen de admitere la Facultatea de Filosofie, dar lucrează apoi ca brutar și vânzător de pâine. Membru al cenaclului Facultății de Litere
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
Brehuescu. I s-a decernat Premiul „Stelian Stănicel” de către Romanian-American Heritage Center (Jackson, Michigan, 2000), Premiul revistei „Convorbiri literare” (Iași, 2001), Premiul pentru Poezie religioasă la Festivalul Internațional de Poezie (Deva, 2001). Poezia lui D. e un dialog smerit cu Logosul și mărturisirea, prin cuvinte, a Cuvântului neprimit în lume. Tensiunea ei stă în multiplicarea nostalgică a unei stări de adorație, însoțită oniric de fiorul comuniunii mistice și de sugestia deschiderii extatice spre divinitatea uitată a ființei. În volumul de debut
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
și alte inițiative din partea aceleiași case editoriale (Editura Catolică, întemeiată la doi ani după El Debate), precum ziarul de seară Ya în Madrid sau ziarele Ideal în Granada și Hoy, în Badajoz 185. În anul 1929 s-a înființat Agenția Logos, subordonată Editurii Catolice și legată de El Debate până în 1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pițu Candid în Țara Sfântă, Régis Debray Cuplul, Suzanne Lilar Despre libertate, Lord Acton Despre sentimentul tragic al vieții, Miguel de Unamuno Despre sinucidere, Émile Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dragoste și pedagogie, Miguel de Unamuno Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Evoluția creatoare, Henri Bergson Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu (ed. I, II) Ironia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trăiau cu impresia, la mijlocul anilor ’70, că la Vatican „a nu fi extrem de ecumenic” sau „a fi anticomunist” era o notă negativă; Pr. Prof. C. Dragu-Popian Linus, Pagini de exil răsfirate și oprite. Teologie, viață și suferință. Roma, 1975-1994, Editura Logos ’94, f. l, 1995, p. 182. Șerban Turcuș, op.cit., p. 204. Ioan-Marius Bucur, Smaranda Ignat, op.cit., p. 41. România liberă, anul XXXI, nr. 8893, duminică, 27 mai 1973, p. 1. Șerban Turcuș, op.cit., p. 211. Vezi și Idem, „Papa Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ceea ce este", sau raționalismul și empirismul - pe care le-a sintetizat criticismul lui Kant - cu tematizarea cunoașterii. 2. Raționalitate și semn "Stăpînul al cărui oracol este la Delphi nu spune și nu ascunde: el semnifică" Heraclit Limitele și direcțiile evoluției logos-ului în gândirea occidentală sunt înscrise în ruajul situației antropologice a omului. într-adevăr, el este prins între polul cuvântului și al gestului sau, mai general, între demers și discurs. Mutația ontologică ce a dus la apariția omului, concomitentă cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și gestului, a demersului și a discursului, precum și ridicarea gestului operațional la nivelul semnificării cuvântului. Dialectica sacrului și profanului în Occident a dat câștig de cauză operaționalului, sau, cum spune un postmodern ca Jacques Derrida, fonocentrismului și logocentrismului. Ceea ce un logos gândit mitic drept cauză primă ne propunea ca inteligibilitate semnificantă a lumii în temeiul responsabilității a fost înlocuit de inteligibilitatea pe care logica, limbaj al operaționalității umane, o propunea în temeiul determinării, a jocului cauzelor și efectelor, a diferenței dintre
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care logica, limbaj al operaționalității umane, o propunea în temeiul determinării, a jocului cauzelor și efectelor, a diferenței dintre esență și aparență, suprafață și profunzime, origine și descendență, creator și creatură. Dacă ni se cere acum să ne reamintim de logos-ul vechilor greci, o putem face numai întrebîndu-ne care este "logos-ul" lumii noastre, ce anume asigură lumii noastre astăzi inteligibilitatea atâta, câtă o are. Oameni ai modernității târzii, știm astăzi că istoria este plurală. Știința dominantă a modernității, discursul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a jocului cauzelor și efectelor, a diferenței dintre esență și aparență, suprafață și profunzime, origine și descendență, creator și creatură. Dacă ni se cere acum să ne reamintim de logos-ul vechilor greci, o putem face numai întrebîndu-ne care este "logos-ul" lumii noastre, ce anume asigură lumii noastre astăzi inteligibilitatea atâta, câtă o are. Oameni ai modernității târzii, știm astăzi că istoria este plurală. Știința dominantă a modernității, discursul cunoașterii susținut instituțional, nu este decât una din vocile posibile și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
printr-o deducție în cele din urmă cauzală. Chiar și raționalitatea teleologică, axiologică, valorică conduce la o coerență cauză-efect, prin adecvarea mijloacelor la scopuri. Este semnificativul invocat de Levi-Strauss compatibil cu aceste conotații ale raționalității? Putem adică găsi un alt logos de tăria logicii din cea de a doua tematizare, care să confere lumii o inteligibilitate semnificantă? Pentru început vom spune că în discursurile oamenilor există și alte figuri decât cele logice, ale raționamentelor: tropii retoricii. Puzderia figurilor retoricii se poate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
scriu poeții versurile și cu totul separat de fizicieni, ecuațiile, apoi fizicienii descoperă că ele au un referent, și astfel apar noile domenii ale teoriilor fizicii. Pentru prima tematizare filosofică, a "ceea ce este", semnul este un lucru printre lucruri, iar logos-ul articulează în același plan semnificații și forțe. Pentru a doua tematizare realitatea este produsul cunoașterii, semnele sunt nume mai adecvate sau mai puțin adecvate, pentru lucruri, iar logos-ul este logica, ce articulează lumea, în cele din urmă, numai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
filosofică, a "ceea ce este", semnul este un lucru printre lucruri, iar logos-ul articulează în același plan semnificații și forțe. Pentru a doua tematizare realitatea este produsul cunoașterii, semnele sunt nume mai adecvate sau mai puțin adecvate, pentru lucruri, iar logos-ul este logica, ce articulează lumea, în cele din urmă, numai din forțe. A treia tematizare aduce o nouă mutație: lumea este dată prin comunicare, prin semnificare și lucrul este numai un semn printre semne. Semnul este primordial pentru că lumea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nouă mutație: lumea este dată prin comunicare, prin semnificare și lucrul este numai un semn printre semne. Semnul este primordial pentru că lumea nu există decât în măsura în care există limba, iar cunoașterea este relativă la comunicare pentru că ordinea comunicării este prealabilă cunoașterii. Logos-ul lumii noastre este inteligibilitatea semnificantă, întemeiată de limbă, de existența sistemelor semnificante. El se întemeiază pe 15 codaj-decodaj, metaforă-metonimie, analogii arhetipale și diferențe pertinente și totul este dat în simultaneitate. Se neagă astfel ontologia profunzimii și originii tot așa cum
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
înțelesul acestei metafore din vremurile în care omul împrumuta semnificațiilor carnea și sângele său este că semnele sunt și forțe. Acum Textul este Lumea și sensul metaforei este că lucrurile, forțele au numai o consistență de semne. Este adevărat că logos-ul care fixează norma inteligibilității lumii noastre s-a întors din nou la semne dar el se joacă acum cu semnificații dezamorsate. 16 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul) Chiar dacă o istorie mitologizantă a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
figurilor retoricii, cel puțin a celor mai importanți tropi și stiluri. La Fericitul Augustin apare cu claritate forma creștină a ceea ce este principiul hermeneuticii: distincția și corelația obligatorie dintre gând și expresie. El distinge, la fel ca stoicii, între un logos interior, gândirea, și un logos exterior, rostirea. Mai nuanțat, distincția se face aici între un limbaj interior, "al inimii", și unul exterior: încarnarea spiritualului în corporal este, ca întotdeauna, imperfectă. înțelesul este mijlocit de cuvinte vorbite sau scrise. Pentru hermeneutica
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
celor mai importanți tropi și stiluri. La Fericitul Augustin apare cu claritate forma creștină a ceea ce este principiul hermeneuticii: distincția și corelația obligatorie dintre gând și expresie. El distinge, la fel ca stoicii, între un logos interior, gândirea, și un logos exterior, rostirea. Mai nuanțat, distincția se face aici între un limbaj interior, "al inimii", și unul exterior: încarnarea spiritualului în corporal este, ca întotdeauna, imperfectă. înțelesul este mijlocit de cuvinte vorbite sau scrise. Pentru hermeneutica biblică înțelesul adevărat revine cugetării
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
complementare. Apariția mitului nu înlocuiește funcționalitatea ritului, ci dinpotrivă 56 îi îngăduie forme de exprimare inedită, ca însoțitor al mitului. În concluzie, relația instituită diacronic între rit și mit o reflectă pe aceea dintre natură și cultură, dintre ontos și logos. Așa cum limba se realizează prin vorbire, mitul se realizează prin rit. În termeni semiotici, ritul reprezintă limbajul-obiect pentru metalimbajul definit al discursului mitic; căci, dacă mitul este „conștiința de sine a ritualului”, ritualul este „inconștiența mitului”. 4.3 Analiza situației
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi prins într-un singur concept, cu atât mai puțin într-un singur cuvânt"26. Demonicul, subliniază C. I. Gulian, este prezent în om, în individualitatea lui, în acțiune și situații. La Goethe, de exemplu, demonicul este tot ceea ce contravine logosului, armoniei, dar nu numai în chip negativ, ci ca parte componentă a acestora. ,, Într-adevăr, Goethe are intuiția sensului negativului, al răului. El ajunge să afirme fără șovăială că "ceea ce numim răul nu este decât cealaltă latură a binelui, latură
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]