5,997 matches
-
dacă ar fi avut în ea chiar și un fir de viață, m-ar fi ajutat. Ar fi ridicat brațele care acum erau grele și cădeau, se izbeau de patul de fier fără să simtă durerea. Reușisem să-i trag mânecile, acum mai aveam doar de trecut nasturii prin butoniere. Mă părăsea tocmai acum, când știa că o iubesc, când mă învățase s-o fac. Îi priveam sfârcurile și sânii căzuți, unul de o parte, unul de cealaltă. Sfârcuri trandafirii, transparente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
dau seama, încep să mă îndrăgostesc... până și de Liduvina! Bietul Domingo! Fără doar și poate. Ea, în ciuda celor cincizeci de ani ai săi, arată încă bine și mai ales e bine făcută, iar când iese uneori din bucătărie cu mânecile suflecate și brațele atât de rotunde... ce mai, e o nebunie! Și dubla bărbie și cutele de la gât!... Zău, e groaznic, groaznic, groaznic... „Vin’ aici, Orfeule - continuă el, luând cățelul în brațe -, ce crezi tu că trebuie să fac? Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
poate că el înțelegea. Se întrevedea sfârșitul războiului. Poate că voia să încheie propriul pact cu viitorul. Dar erau numai speculații, despre motivele bărbatului sau despre soarta unui băiat pe nume Peter van Pels. Am întins mâna să iau certificatul. Mâneca mi s-a ridicat doar doi centimetri, nu îndeajuns pentru a scoate numărul la vedere, dar știam că e acolo. Nu îl menționaseră în certificat pentru că nu era un semn distinctiv, dar tot mă putea da de gol. Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și lipicios al prăjiturilor care mi se topeau în gură. —Sunteți evreu? mă întrebă el. Am continuat să mă uit la tânărul cu înfățișare ciudată. Părul îi stătea ridicat de parcă un curent electric trecuse prin el. Puloverul său ros, fără mâneci atârna peste un tricou uzat de flanelă, pantalonii prăfuiți căzându-i pe niște pantofi scâlciați. —Sunt american, i-am răspuns. —Și eu. Dacă aș fi fost altceva, credeți că aș mai fi fost azi aici în shul1? La periferia Varșoviei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
curățându-și tălpile pantofilor pe preș, ca să nu aducă noroi În apartament. Și iată că În toiul acestui meci de fotbal fără minge ușa se deschise și Ted Îl ajută să se extragă din paltonul pe care căptușeala ruptă a mânecii Îl transformase Într-o adevărată capcană. Fima spuse: Ce vreme groaznică! Ted Întrebă dacă ploua din nou. Deși ploaia se oprise Încă dinainte ca Fima să plece de la clinică, răspunse cu patos: —Încă ce ploaie! Potop, nu alta! Fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un țipăt speriat, fiind cât pe-aci să scape copilul. Apoi, recunoscându-l pe Fima, spuse cu o voce obosită: —Mare dobitoc ești. În loc să se scuze, Fima Îi Îmbrățișă pe amândoi cu putere, cu o singură mână liberă și cu mâneca celei de-a doua, și Începu să acopere capul micului Challenger adormit cu sărutări frenetice, ca ciugulelile unei găini Înfometate. Apoi o sărută și pe Yael, oriunde nimerea pe Întuneric, dar negăsindu-i obrazul, se aplecă și-i sărută furtunos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
pe strada noastră la ora unsprezece noaptea. Ce-o să se aleagă de tine, Fima? — Am avut o Întâlnire, murmură, luptându-se să se elibereze din capcana paltonului, care acum mai era și plin de apă. Îi explică: S-a astupat mâneca. Nina spuse: Așază-te aici, lângă cămin. Trebuie să te usuci. Bănuiesc că nici n-ai mâncat nimic. M-am gândit la tine azi. —Și eu m-am gândit la tine. Am vrut să Încerc să te corup, să mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Sticle goale și coji de ouă sub chiuvetă, borcane deschise pe blatul de bucătărie, pete uscate de dulceață, iaurturi Începute, cutii cu lapte Înăcrit, firimituri și insule lipicioase pe masă. Uneori Nina, cuprinsă de o fervoare misionară, Își sufleca o mânecă, Își punea o mănușă de cauciuc și, cu o țigară aprinsă În colțul gurii, parcă lipită de buza de jos, se arunca vijelios asupra frigiderului, dulapurilor și faianței de pe pereți. Într-o jumătate de oră era În stare să transforme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
colți de lup sunt condamnați să se sfărâme și să cadă. Apoi Îmbrăcă o cămașă și niște pantaloni curați, Își luă puloverul gros pe care Îl moștenise de la Yael și paltonul, reușind de astă dată să evite cu abilitate capcana mânecii, mestecă o pastilă contra arsurilor și coborî În stradă debordând de bucuria responsabilității, sărind scările două câte două. Vioi, sprinten, energic, indiferent la răcoarea nopții, amețit de liniște și pustietate, Fima Începu să mărșăluiască În josul străzii, parcă În sunetele unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un tablou uitat, și frumoasa Liat Sirkin, care Îi Îndulcise lui Fima nopțile din nordul Greciei, când Împărțiseră sacul ei de dormit. Iar când totul s-a sfârșit, el a fost cel care a aranjat divorțul. Până și paltonul cu mâneca lui ca o capcană fusese Înainte al tatălui său. Fima Își aminti una din istorioarele preferate ale bătrânului, despre un sfânt hasid celebru și un hoț de cai care Își schimbaseră Îmbrăcămintea Între ei, iar În felul acesta și identitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
propoziție: Fima, cred că de data asta ai cam exagerat. Iar În timp ce Yael Îl culca pe Dimi, Ted telefonă la stația de taxiuri, Îi aduse șapca roasă și chiar Îl ajută să-și Îmbrace paltonul fără să cadă În capcana mânecii, coborî cu el În stradă, Îl instală În taxi și Îi dădu chiar el șoferului adresa, ca pentru a se asigura dincolo de orice Îndoială că Fima nu se putea răzgândi și nu le putea bate din nou la ușă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
argint? Unul așa, lunguieț, cu o piatră mică, strălucitoare? Fima ezită, se hotărî, aruncă pe jos ziarul care ocupa tot fotoliul și o așeză pe Annette În locul lui. Însă o ridică imediat și se strădui să-i elibereze brațele din mânecile paltonului roșu. În dimineața asta i se părea frumoasă, inteligentă, plină de tact și atrăgătoare. Fugi În bucătărie să pună apă la fiert și să verifice dacă mai rămăsese puțin lichior În sticla pe care o primise În dar de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de aranjamente de făcut În oraș. Dar mi-e bine aici, lângă tine. Și tăcură. Fima se așeză lângă ea pe brațul fotoliului, brațul lui Îi atingea ușor umerii, Îi era rușine de dezordinea din jur, de tricoul gros, cu mâneci lungi, aruncat pe canapea, de sertarul de jos deschis al dulapului, pe care nu reușise să-l Închidă noaptea trecută, de ceștile de cafea goale de pe masă și de ziarele care zăceau pretutindeni. Își blestemă În gând dorința care Începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Trebuie să fug. Întârzii la serviciu. Mestecă o pastilă contra arsurilor, băgă fără motiv În buzunar cercelul Annettei, pe care Îl recuperă dintre mucurile țigărilor Ninei. Îmbrăcă paltonul cu deosebită atenție, ca să nu cadă iar În capcana căptușelii rupte a mânecii. Fiindcă feliile de pâine nu-i astâmpăraseră foamea și oricum le trecuse În contul micului dejun, intră să ia prânzul la micul restaurant de vizavi de casă. Doar că nu mai ținea minte dacă patroana se numea doamna Schneidmann sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ai cărei ochi erau plini de lacrimi. Dar din cutele batistei căzu un obiect micuț, pe care Fima nu-l observă. Tamar se aplecă, Îl ridică și Îi restitui lui Fima, zâmbind printre lacrimi, licuriciul Annettei. Își șterse ochii cu mâneca, pe cel verde și pe cel căprui, scoase fișa solicitată și fugi pe urmele doctorilor. Din ușă, Întoarse spre Fima fața ei chinuită și spuse cu patos și disperare, parcă jurându-se pe tot ce avea mai sfânt: — Într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Și În afară de asta, era posibil să i se fi părut numai că auzise lovitura și țipătul prin somn, iar intervenția lui avea să provoace doar stânjeneală și ridicol. În loc să se Întoarcă În pat, continuă să stea așa, În bluza cu mâneci lungi, pe balconul de la bucătărie, printre rămășițele cuștilor, borcanelor și cutiilor În care Dimi și cu el ținuseră viermii. Acum acestea emanau un miros greu, acru, de rumeguș umed, amestecat cu resturi alimentare putrezite, morcovi, felii de castravete și foi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vrut să dovedească asta imediat, sări practic de pe locul său și vărsă În chiuvetă cafeaua pe care nici n-o atinsese, deși fără să-și dea seama terminase toți biscuiții de pe masă. Văzând chiuveta plină de vase murdare, Își suflecă mânecile, deschise robinetul și așteptă apa caldă. Yael Îi spuse: Ești nebun, Efraim, lasă-le, oricum după prânz am să le pun În mașina de spălat vase. Dar nu o ascultă, ci Începu să le spele cu entuziasm și să Întindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
o conversație lungă În germană sau poate În cehă cu un bătrân rotunjor și Îngrijit, Îmbrăcat Într-un costum demodat, cu papion negru la gât, până când copilul și-a pierdut răbdarea și s-a apucat să-și tragă tatăl de mânecă. Acesta i-a tras o palmă și a strigat la el: „TÎ durak, tî smarkaci 1 !“. Apoi i-a explicat lui Fima că bătrânul era un profesor, un cercetător, o somitate mondială. Și l-a lămurit ce Însemna o somitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ei, acea ambience imposibil de reînviat - și eu o vedeam transformată în umbra luminoasă a umbrelei de soare, cuprinsă de o exuberanță pe care nu i-o știam, cu mișcări atât de ușoare; rochia avea o fustă cloș, era fără mâneci, cu un decolteu rotund, și se desfăcea jos în falduri largi. Gesturile ei umpleau toată grădina, parcă erau părți componente ale crengilor și ale tufișurilor înflorite, iar obrazul ei se acoperea de luciul porțelanului subțire ca un abur în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dintr-un răzor și sădea gura-leului pentru vară și mușcate pentru toamnă. Sta acolo, în cizmele ei de cauciuc și cu șorțu-n față, în umbra încă luminoasă a mărului, cu mâinile în mănuși aspre strângând coada târnăcopului, își ștergea cu mâneca sudoarea de pe frunte și era o femeie care începea să semene puțin cu mamele prietenilor mei. Dar, altfel decât ele, mama stătea adesea minute în șir nemișcată la marginea unui răzor, se uita fix la el și pământul brun fărâmițat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
care se bomba gri și murdară doar la câțiva centimetri de obrazul meu. Simțeam corpul străin pe care trebuia să-l strâng tare, și curentul produs de vehiculul în mișcare mi se insinua rece și umed în pantaloni și pe mâneci. Pe-o parte a drumului fugeau haturile îndărăt, satul învecinat se târa greoi peste umărul motociclistului către noi, casele pleșuve treceau înșirate la stradă. Dispăreau în spatele meu, trebuiau să se strângă acolo într-un bolovan de frig încețoșat ce atârna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
hotărât să le fac pe plac Lisei și Mariei și să port singura pereche de blugi care-mi venea ca lumea și cea mai puțin jignitoare cămașă, singura care nu era din bumbac, cu carouri și roasă la nasturii de la mânecă. Aș fi preferat un tricou într-o seară atât de caldă, dar, după ce am văzut-o pe Tally cu maioul ei sexy, nu prea mai aveam încredere în hainele care mă făcuseră cândva să mă simt confortabil. Am ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
unele mai trebuiau doar asortate cu niște fructe pe cap și puteam să încep să dansez și să strig „ai-ai-ai-ai-iii!“ Bluzele ca de țigancă picau din start, pentru că eu sufăr de-o neîndemânare înnăscută și le-aș fi băgat sigur mânecile cu franjuri în toate felurile de mâncare. Lisa adusese fuste conice cu care nu puteam să merg și niște bluze care-mi veneau și mai mulate decât ei. Cred că pentru prima dată a simțit înțepătura invidiei față de mine în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
în fuste și rochii și pantaloni din materiale complet nefamiliare. Decizia finală a fost a stiliștilor, care au ales o rochie mov de mătase croită pe bie, care-mi flutura exact deasupra genunchilor și un pulover de cașmir alb, cu mâneci scurte și închis în față. Eul meu încăpățânat a intrat din nou în scenă când au adus pantofii. Nimic nu mă putea convinge să port tocuri și, ajunși la disperare, au fost nevoiți să-mi împrumute o pereche de sandale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
rezultatul Mariei. Perfect, articulă ea încântată înainte de a-mi înmâna o fustă din suède până la jumătatea gambei, puțin evazată, maro cu pătrate de imprimeu floral bogat și niște spirale psihedelice. La ea, mă gândeam că va asorta o bluză cu mânecă lungă, din bumbac, decolorată, cu butoni de satin și un guler din dantelă. —Arată groaznic, am spus în timp ce mă plimbam în sus și-n jos în mare suferință. Maria îmi urmări privirea. Spui asta doar pentru că nu-ți place să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]