2,918 matches
-
din viața de familie și trăirea în curăție și, în cele din urmă, izolarea totală de lume și viețuirea ascetică. În creștinism, această etapizare nu e obișnuită. Un adept poate accepta viața de familie, cum fac cei mai mulți, și se poate mântui pe această cale, care nu e neapărat cea mai ușoară, sau poate deveni monah, țelul său fiind același. Trecerea de la o etapă la alta nu e obligatorie, însă ea are loc în anumite situații: atunci când unul dintre soți moare și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de altă parte elogiul brahmanilor de odinioară, care-și aminteau de Vechea Cale conducând la Brahmă, nu ne putem îndoi că Buddha făcea aluzie la „strâmta cărare care duce foarte departe, prin care contemplativii, cunoscătorii lui Brahmă, urcă și sunt mântuiți, eliberați (vimuktăh), menționați în versetele care erau deja antice când Yăjñavalkya le cita în prima Upanișadă. Idei asemănătoare întâlnim și în religia creștină. Așa cum buddhismul este o reacție la adresa brahmanismului, tot așa și creștinismul este o reacție la adresa iudaismului. Ambele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de: „Trăiască Franța!“ izbucneau din toate piepturile. În urma observațiunilor reprezentan tului Prusiei, guvernul fu silit să interzică cântarea Marsiliezei prin localurile publice. Chiar și preoțimea se dedea la manifestație în favoarea Franței. Când preoții veneau cu botezul la zi întâi cântau: Mântuiește, Doamne, norodul tău Și blagoslovește moștenirea lui, Biruință națiunii franceze Asupra celor protivnici, dăruiește ... Toate aceste fapte și împrejurări au contribuit ca evenimentul de la 11 martie să se producă. politicianismul Când am intrat în cercul camarazilor m-am mirat de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
intensă. Aș putea nota aci exemplul tatei, care a dus boala pînă cînd (aceasta fiind ultima și cea mai intensă dorință a lui) a terminat Lucica facultatea. Ideea că și ea „a reușit să ajungă la o pîine” l-a mîntuit. *„Spoutnik” nr. 9/1988 reproduce din „Literaturnaia gazeta” un articol despre Nikita Hrușciov, scris de Feodor Burlațki. Citindu-l, gîndul mi se întoarce mereu „la noi”. „Tovarășul” seamănă izbitor cu Hrușciov, căruia i-a și fost „ucenic”. De la el a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tărâmul unde se născuse și unde se Întorsese, recent, dezolat, vasul de Bacara. O lume a fragilității eterate și a grației atemporale și anacronice, căreia și Radu Îi aparținea. Împreună cu buchetul sosise și darul cărturăresc, ale cărui file trebuiau să „mântuie zgomotul cristalului spart”. Într-adevăr, finețea monastică a caligrafiei, grija și umorul cu care era editată broșura, pe hârtie groasă, de heliograf, utilizată la reproducerea planșelor de calc la institutele de proiectări, cu versoul de parodie, plin de tabele și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Legiunii pentru a le asigura perenitatea. Cantitatea de jertfă globală, rezultat al însumării jertfei fiecăruia în parte, depusă la picioarele Atotputernicului, este prețul pe care trebuie să-l dăm Divinității pentru ca Neamul nostru să supraviețuiască, să crească și să se mântuiască. Deci jertfa celor care au căzut cândva, la vremea când trăiau cu maximă intensitate, s-a contabilizat atunci și trebuie prețuită, cu dreaptă măsură, căci jertfa nu moare, nu se degradează ci rămâne, ca și dragostea, în etenitate, un fluid
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Unde este întrebătorul acestui veac? Oare n'a arătat Dumnezeu drept nebună înțelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce prin înțelepciune lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu întru'nțelepciunea lui Dumnezeu, atunci, pe cei ce cred a binevoit Dumnezeu să-i mântuiască prin nebunia propovăduirii. Și'n timp ce Iudeii cer semne și Elinii caută înțelepciune, noi Îl propovăduim pe Hristos-Cel-Răstignit: pentru Iudei, piatră de poticnire; iar pentru păgâni, nebunie; dar pentru cei chemați, și Iudei și Elini: Hristos-Puterea-lui-Dumnezeusi-Înțelepciunea-lui-Dumnezeu. Pentru că nebunia lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe față pentru că este neconvenabil. Deși nu apare reprezentat în ipostaza sacrificiului de sine, deși nu mai este o figura christi, Inorogul lui Cantemir profită însă de această reputație, adânc înrădăcinată în mentalitatea tuturor. Cornul său are forța de a mântui lumea răsturnată, decăzută a animalelor și păsărilor, schimonosite din cauza compromisului și a lăcomiei. Înțelegând, ca un înțelept ce este, aceast taină, Lupul dă glas încrederii sale în forța salvatoare a unicornului: "otrăvile acéstea cornul Irodului le va îndulci", iar autorul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
binecuvîntată a cornului Inorogului și caută salvarea încercând să-l mai înduplece o dată: "Ce mai târdziu de mare și minunată puterea cornului Inorogului asupra a toată otrava aminte își adusă (căci și de altă dată de otrăvită a văzduhului putregiune mântuindu-l, cu sănătatea vieții îl dăruisă)"73. (s.m.) Rezultatul nu este cel scontat, Inorogul declinându-și posibilitatea de a vindeca răutatea, otrava ce vine din interior. Dar reputația sa de ființă binecuvântată, care poate salva viețile, rămâne. Cornul său este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
învață. Socoteală lor aduce, căci trăind, princet a muri să învață, și așe, nu de spaima cea mai groznică să îngro zesc, ce, ori cu ce tâmplare ar fi, periodul firii cutrierând, ocolesc, săvârșesc, și, din robiia furtunelor scăpând, să mântuiesc. De care lucru, nu cea mai mare spăriiere, ce cea de pre urmă mângâiere li să pare și le ieste. Deci de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cheia a doaă monarhii ieste, ne aflam. Unde tu foamea cu ce să-ți domolești neavând, eu cu hrană de biv te-am agiutorit și din gura morții (carea decât tine mai rea și mai vrăjmașă jiganie ieste) te-am mântuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecută, sau pentru nedejdea viitoare (că piatra din zidire cu vreme iară la zi dire să pune), îndemnărilor neprietinești nu te uita, ce până mâni de aicea slobod mă lasă, că până în dzuă veri binele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dragoste bună pentru virtute, dar incapabili să discearnă sensul just al acțiunii. Este vorba, în versiunea românească a textului biblic, de o "râvnă fără pricepere": 1. Fraților, dorința inimii mele și rugăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliți este să fie mântuiți. 2. Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: 3. pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-și pună înainte o neprihănire a lor înșiși și nu s-au supus
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
progresivă, supuind natura, sila, lumea dinafară supt preponderența absolută a minții și a cugetării, prin sângele său vărsat, prin moartea sa, el ne arată legea practică, legea lucrării, legea jertfirei, a iubirei și a frăției, chipul cu care ne putem mântui, putem învinge răul și îndeplini menirea morală a omenirei, adecă mai întâi prin cuvânt, prin idee, pe urmă prin lucrare, jertfindu-ne individa familiei, aceasta patriei, patria omenirei, viitorului. Legea evanghelică, descoperind spiritului cauza absolută, proclamând menirea omenirei și a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de țară trăiau așa. De multe ori, făceau cu toții câte o mămăligă mare și luau o scrumbie și o învăleau în hârtie; apoi o băgau în șperla focului și o frigeau și toți mâncau dintrînsa cu atâta chiverniseală încât, când mântuiau scrumbia, era și mămăliga dusă. Și ei erau hărțuiți în toate părțile, ba încă făceau și pentru alții slujbă", încheie autorul, care și el lucrase la o subprefectură ca funcționar care se cunoștea cu călărașii și pe care îi urmărea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mărturisește „că s-au rugat lui Dumitrașco (Fulger) Diac, să-i ia curtenia, numele tătănimieu, și cu câtă ocină va hi., și să-i mai dau o putină de miiare, ce am la Iordachi, și eu să hiu slobod și mântuit de curtenie și să le dea Dumitrașco sama de curtenia mea"». (Iorga, Op.cit., V, p.16) Slujbașii domnești până în 1832 formau o categorie fiscală distinctă de a țăranilor și mazililor, dar situația lor, adesea, depindea tot de măsurile luate de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spre a-și face râs de ele, sporind pe fiecare zi tributul până la așa grad, încât a devenit cu neputintă de răspuns, noi neam unit cu Împăratul milostiv și credincios al Rusiei - Petru Alexievici, care a ridicat arma spre a mântui pe creștini de jugul robiei mahomedane"... Alianța lui Cantemir cu Țarul s-a făcut pe temeiul unui tratat, din care, spre știință generală, spicuim doar câteva condiții: „Țara Moldovei cu Nistrul să-i fie hotarul și cu toate cetățile tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
apărut o serie de articole care au avut ca subiect "mântuirea oamenilor"; ele explicau cum trebuiau credincioșii să-și trăiască viața pentru a nu ajunge în iad: "cine nu crede, nu poate ajunge la fericirea veșnică", "omul nu se poate mântui decât în religia cea adevărată", "Despre păcat și urmările lui"670. Primele două numere ale buletinului au fost destinate exclusiv parohiei Săbăoani. Începând cu al treilea număr, redactorul a dat revistei un caracter inter-parohial și cu această ocazie, a fixat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dragoste a lui Dumnezeu, căci El a lăsat pe evrei și pe păgâni să cadă în necredință, pentru ca tot El apoi, să se miluiască de toți și pe toți să-i facă să priceapă că ei nu se vor putea mântui prin meritele lor, ci numai prin harul Său"724. Această Epistolă, cât și tălmăcirea ei, aveau menirea de a arăta adevăratul sens al celor spuse de apostolul Paul (esența spuselor lui), adică incapacitatea mântuirii omului prin propriile puteri și salvarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
-lea, Calipso relatează lui Hermes, venit să-i transmită ordinele zeilor de a-l elibera pe Ulise ca să se întoarcă în patria sa dragă, cum acesta a eșuat pe țărmul insulei sale și circumstanțele ospitalității sale generoase: "eu l-am mântuit de la moarte", așa plânge nimfa care povestește cum corabia lovită de fulgerul mânios al lui Zeus s-a prăbușit în marea roșiatică, echipajul întreg a pierit și valurile uriașe și vântul l-au adus pe Ulise. "mi-a fost drag
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai apără de celelalte culte și confesiuni, așa cum s-a întâmplat în comunism. Statul, bunul prieten al BOR, nu mai controlează viața morală a societății cenzurând „subcultura occidentală”, forțându-l pe credincios să devină un ascet, obligându-l să se mântuiască. BOR a rămas pe cont propriu. De acum nu va mai împărți cu nimeni aura inocenței. Și atunci, de ce atâta panică când vine vorba de publicarea dosarelor ecleziale? Bogdan Moșneagu LIDIA IONESCU STĂNILOAE, „Lumina faptei din lumina cuvântului”. împreună cu tatăl
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
alegerea prin grație"150. Conform acestei doctrine ,,nu Dumnezeu există pentru oameni, ci oamenii există pentru Dumnezeu, și toate cele ce se întâmplă - adică și faptul, indubitabil pentru Calvin, că numai o parte a oamenilor este chemată pentru a fi mântuită - își pot avea sensul doar ca mijloc pentru scopul preamăririi de sine a măreției lui Dumnezeu"151. Pentru protestantul de rând nu există posibilitatea comunicării cu divinitatea, iar destinul său este învăluit în taine care nu îi sunt accesibile 152
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
presupune împăcare și dragoste față de oameni, față de toți oamenii, pentru că toți sunt creația lui Dumnezeu. Creștinismul este și din aceste motive unic prin relațiile absolut particulare pe care le creează între oameni. Oamenii nu pot exista și nu se pot mântui decât în contactul mijlocit de dragoste cu ceilalți oameni. Despre mântuire și iertare ca fenomen social este mult de studiat și mult de scris. România, poate reprezenta și în acest caz un studiu de caz extrem de interesant, pentru că este țara
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Civilizația occidentală în secolele XII-XX, Editura Cartier, București, 2002, p. 345. 97 Matei, 6:33. 98 ,,Funcția explicită și manifestă a religiei constă în a le oferi oamenilor speranța mântuirii și în a le da îndrumările necesare pentru a se mântui". Bryan Wilson, Religia din perspectivă sociologică, Editura Trei, București, 2000, p38 99Bertrand Russel afirmă: ,,În realitate, simțământul păcatului nu doar că nu contribuie la o viață fericită, ci are exact efectul invers. El generează nefericire și-l face pe om
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
suda această tradiție pe preocupările și problemele proprii”. Martin Laird, „‘Whereof we speak’: Gregory of Nyssa, Jean-Luc Marion and the Current Apophatic Rage”, în The Heythrop Journal, volume 42, 2001, p. 2. 16 17 voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (I Tim. 2, 4) ne arată prin această carte cea mai măreață și mai desăvârșită cale spre mântuire, și anume calea iubirii, care ne unește cu El pe vecie, începând de aici, din viața
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
paradisiac și este aproape imposibil de stabilit riguros despre care paradis este vorba: despre acela părăsit prin ieșirea în lume și prin acceptarea fatalității materiei, sau, dimpotrivă, despre acela regăsit după ce s-a încheiat ciclul rătăcirii și materia s-a mîntuit prin propria ei resorbție. Dacă din punct de vedere simbolic, cele din urmă lucrări ale artistei se înscriu în circuitul unei necesități înalte, absorbind într-un moment unic începutul și sfîrșitul unui univers artistic dens și plin de vitalitate, din
O expoziție Georgeta Năpăruș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16618_a_17943]