4,285 matches
-
banii lui. Si acum le-a dat case călugărilor greci. E mult? E puțin? Nu-ți pot spune, dragule. - Incet-încet, timpul și-a spus cuvântul și biserica a trebuit să fie refăcută. „Căci piatra, cât e ea de piatră, se macină cu vremea stând. Si peste trista-i măcinare rămân doar apele curgând” - Despre refacerea bisericii aflăm dintr-o inscripție grecească așezată deasupra ușii de intrare: „Acest însemnat și vrednic de laudă Dumnezeesc templu s-a reînoit din temelii de pre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe care loc să aibă voe egumenul de la această mănăstire a-ș face și a-ș ține și moară și orice pentru folosul sfintei mănăstiri...Si de s-ar întâmpla a face mănăstirea moară...și fiind apropape de Curte ca să macine niscaiva pâne domnească hotărâm...venitul morii...să dea nesmintit ca să nu se păgubească mănăstirea de venitul său.” Si să știi, dragule, că locul nu era de câțiva stânjeni, ci se întindea pe”tot șăsul și cu matca Bahluiului...și despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
se prăbușească, locul unde unii asudă muncind iar alții își risipesc chiverniseala, comândurile, unde propietatea circulă tot mai des și mai ieftin de la răzeșul împovărat de datorii către înavuțiții așezărilor, mereu nesătui de avere și satisfacții ieftine care, totuși, le macină și lor viețile. Cea mai completă biografie și bibliografie a lui Vlahuță (1858-1919) ne-o dă amintita lucrare a dlui N.Zaharia (A. Vlahuță. Viața și opera lui, București, 1921). completarea ei o săvârșește fascicola I din Gh. Adamescu, contribuțiune
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
spre sfârșitul verii, începutul toamnei, mama se ocupa de spălatul lânii, apoi ducerea ei la darac și o pregătea pentru tors ; cânepa culeasă, topită, melițată și pregătită în fuioare ; curățat grâul pentru însămânțat ; pregătirea boabelor de porumb și grâu pentru măcinat, cu destinații diferite ; cumpărături de fire de bumbac și alte categorii aduse de prin alte părți, pentru diverse țesături pe timpul viitoarei ierni. Totul se pregătea din timp, pentru perioadele mai greu de aprovizionat. Unele din muncile caracteristice perioadei de toamnă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
târgoveți. Care, oricum, se cam țineau cu nasul pe sus. Puiul se fălea cu taică-său, care avea moară, numărându-se printre oamenii avuți ai Pungeștiului. Adevărul e că noi, cei din sat, nu ne prea duceam la moara lui, măcina mai bine, ziceam noi, moara lui Jak Marcopol. Evident că Puiul Tabacaru era un copil frumos, bine dezvoltat și cu aliură de lider. Uneori mă mai ciondăneam cu el, ne înbrânceam când era cazul, dar ne înpăcam repede. Nu-mi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
că, în timpul Războaielor Religioase ce au însîngerat Franța în secolul al XVI-lea, parizienii înfometați au fost siliți să se hrănească cu o pîine pe bază de făină făcută din oseminte omenești, care erau scoase din catacombe pentru a fi măcinate. Legătura dintre alimentația carnată și un canibalism lărgit pînă la a i se da o conotație universală are așadar rădăcini foarte adînci în gîndire. Ea iese în prim-plan odată cu boala vacii nebune deoarece la teama de a nu contracta
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
înfloream sub privirile atente și protectoare ale rubedeniilor noastre. Bunicul cred că-n acele momente era cu totul alt om, uita atunci întregul periplu de suferințe, războiul, foametea, colectivizarea forțată, pierderea fiului cel mare la numai șaptesprezece ani, ceea ce-i măcinase sufletul, dar nu-i atinsese demnitatea, voința și credința. Trecuse împreună cu întreaga familie - pe atunci mama avea nouă ani, prin două spasme de intervenție ideologică în forță, când activiștii de partid au intrat în casă și i-au deposedat de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Târcoveanu, și-am redobândit încrederea, speranța, curajul de-a merge mai departe. Cred că am asociat de prima dată imaginea domnului doctor cu cea a tatălui meu, potențial l-am văzut în postura unui părinte dornic să-și liniștească copilul măcinat de întrebări, multe întrebări și suferință. Și acum mă urmărește imaginea mâinilor domniei sale, mâini sigure, calme și calde. Indice de personalitate, precizia. Doamna doctor, Felicia Crumpei, medic primar specialitatea radiologie și imagistică în cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași. A fost
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
în consonanță directă cu starea noastră de spirit, autocontrol și călirea voinței prin dirijarea gândurilor. O lecție de viață pe care va trebui s-o aplic cu consecvență de acum înainte. Verticalitatea doamnei doctor a reușit să-mi dinamizeze spiritul măcinat de contradicții și să-mi găsesc resursele necesare pentru a merge mai departe. Indice de personalitate, exigența. Doamna doctor, Angela Radu, medic primar specialist în medicina de laborator, în cadrul Spitalului Municipal de Urgență Pașcani. A fost o perioadă când mă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de înalte, cerdacul sprijinit pe piloni groși de lemn, iar la cele foarte vechi - așa cum văzusem la Luncavița, Garvăn și Jijila - acoperișul era din stuf. Dincolo de locuri, tradiții, obiceiuri, rămân însă oamenii, aceeași oameni ca peste tot în țară, obosiți, măcinați de probleme, permanent - cum spun părinții mei - cu grija zilei ce va urma. Am revenit în Brăila destul de târziu și-i tot spuneam bunicii, cât de mult mi-ar fi plăcut să rămân acolo, în munți, măcar o noapte și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
oi cu pușca n-am păzit. Că ciobanului i-e dată, bâta de corn ferecată. Iar puștile sunt făcute pentru soldați și răcute ! Dar oriunde între străini, indiferent de ocupația pe care ai șansa s-o practici, dorul tot te macină. Ne-o spune acelaș Dumitru Sgură stabilit în Cincinnati-Ohio în mult cântata sa Scrisoare, de românii risipiți pe acolo : -Azi primii din nou o carte de la mult iubita-mi mamă, Și îmi scrie despre toate; și iară acas’ mă cheamă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ntins să vină. Nu i nici drăguța, nu-i nici joc, nici doina de la țară. Că altă doină, alt caval e-n viața proletară. Deducem din efuziunile poetice ale consătenilor noștri duși peste mări și țări, cît de mult erau măcinați de dorul de casă, și totodată simțim în versul lor naiv, simplu și plin de sinceritate că în viața lor se produceau mutații. Și pentru cei mai mulți dintre ei, aceste mutații reprezentau premiza că definitiva renunțare la satul lor de obârșie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
bun editor. Dar a început cumplita "strângere a șurubului" până la instalarea senzației de sufocare. I s-a modificat și încadrarea... A trecut, cu ceva speranțe, la șefia "Convorbirilor literare". Cenzura, "indicațiile", rigorile absurde, dar și ingratitudinea unor confrați, l-au măcinat și l-au făcut să-și caute echilibrul de odinioară pe nefericite drumuri închise. Își pierduse și din eleganța ținutei universitarului tânăr, și din prestanța autoritară a directorului de Național. Brava, dar părea hăituit. La revoluție, a fost scos din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Eternitatea": se muta la cele veșnice poetul Mihai Ursachi și l-am întâmpinat pe Adi, ca întotdeauna, cu distihul lui exemplar prin cadență și sugestivitate, devenit parolă: "Pe o stradă din Suceava / Mirosea a mere coapte." Nu bănuiam că-i măcinat de cancer încă de pe atunci oricum, se străduia să nu arate și să nu se comporte altfel decât îl știam. Acum, în biserica în care a trecut, fie odihnindu-se în raclă, fie ca martori înnegurați din întristata adunare, jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Vreme de 14 ani, o întreagă literatură națională, răs-îndrumată, cocoloșită, înghiontită, consistent susținută material, și corolar! încununată cu premii instituite în numele statului român, n-a izbutit să furnizeze posterității decât un singur titlu și acela fără unanimă apreciere azi! A măcinat 14 ani în gol moara literaturii române, dacă ar fi să luăm de bun inventarul ierarhizat prin premii oficiale. Ideal ar fi să se poată spune că nu contează ce s-a premiat, existau, la sertar, opere de greutate, altele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
n.n.) să-i mai caute pe cei care ar avea cu adevărat ceva de spus". Simpatizați sau antipatizați, eternii invitați ar trebui să țină seama că (observă același autor) "supraexpunerea duce în scurt timp la declinul popularității". Deocamdată, râșnița TV macină înainte, cu aceiași combatanți, ale căror luări de poziție sunt cât se poate de previzibile... D e câte ori ajungea la Iași, Caragiale se întâlnea cu bunul său prieten Petre Missir, la acea vreme judecător supleant al Tribunalului din "a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
asiguri asistența socială, nu le mai poți suporta. Gândindu-te la aspectele sociale, stai și privești arborele cu ramurile lui verzi, frumoase, ocrotitoare nouă, și te uiți la stejarul bătrân cum i s-a făcut scoarța tare, crăpată, deosebit de uscată, măcinată pe ici pe colea, unii asemănători putrezind și căzând singuri din picioare bătuți de vânt dacă edilii nu au fost la timp atenți să-i despovăreze și întinerească. Privești floarea - că e floare - atât de frumoasă, cum se usucă și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
înecați, striviți, sinucigași,criminali, mușcați de câini, concertul chinuitor care se sau mâncați întâmplă sub toate formele, violuri cu crime și în rândul copiilor, tinerilor, bătrânilor, trăsniți, găsiți morți prin case cine știe în ce chinuri, în războaiele care au măcinat multe popoare, morți sau răniți, lăsați să moară pe câmpurile de luptă fără un ajutor, și câte avioane luând foc, vapoare scufundate, trenuri incendiate și multe altele. Ne povestea tăicuțul meu scump, fiind pe câmpul de luptă de la Mărășești, Mărăști
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fuseseră membrii sau simpatizanții partidului nazist, dar și pe alții, cum a fost cazul cu bunicul meu. El era căsătorit cu o nemțoaică. Era bogătan. Acasă avea 30 ha de pământ. Avea tractor de arat. Batoză de treierat. Moară de măcinat. Un frate căzut la Stalingrad... L-au ridicat și pe el într-o noapte. A plecat doar cu ce-avea pe dânsul... I-au aruncat pe toți, claie peste grămadă, în vagoane de animale și i-au dus în fundul Siberiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai ales, o liniște poruncitoare, care paralizează orice voință, care-ți face frică... Tactica și strategia de luptă le stabilea, cu precizie din mers. Planul său era să ajungă până în nord la Pasul Stânișoarei, trăgând după dânsul trupele de securitate, măcinându-le. Urmară coborâri abrupte, prin văi adânci, prăpastioase, apoi, din nou urcușuri în coate și genunchi.. pe cursuri de torente, adânci, necălcate de picior de om. Pe versantul estic al Danciului, luna lumina ca ziua. După câteva ceasuri de mers
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Articolul 1 Se aprobă licențele de concesiune a activităților de exploatare, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "Hidrotehnica" - Ș.A., în calitate de concesionar, în perimetrele Izvoare Macin Vii și Bididia - Tulcea, județul Tulcea, prevăzute în anexele nr. 1 și 2*) care fac parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Licențele de concesiune a activităților de exploatare prevăzute la art. 1 intra în vigoare la data publicării prezenței
HOTĂRÂRE nr. 1.023 din 9 decembrie 1999 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţilor de exploatare, încheiate între Agenţia Naţionala pentru Resurse Minerale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126347_a_127676]
-
Mase Plastice Focșani - Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice Sfîntu Gheorghe - Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice Drăgășani - Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice Tulcea - Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice Cehu Silvaniei - Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice Miercurea Ciuc - Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice Macin - Întreprinderea " Chimică" Orăștie - Întreprinderea "Napochim" - Întreprinderea "Prodcomplex" - Întreprinderea de produse dentare - Cluj Anexă 2 STATUTUL Trustului "Romplast" Capitolul 1 Formă, obiectul, denumirea, sediul, durata Articolul 1 Trustul este organizație economică, formată din unități industriale, de cercetare și proiectare, de aprovizionare
HOTĂRÂRE nr. 632 din 29 mai 1990 privind înfiinţarea Trustului "Romplast". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126402_a_127731]
-
montaj și (Ș.A.) Urdareanu generatoarelor 0,5 reparații nr. 32, de aburi și centrale sector 5 apă fierbinte, termice a instalațiilor București, aferente șantierul centralelor P.I.F. termice și instalațiilor �� tehnologice ce conțin utilaje specifice, arzătoare, pompe, ventilatoare, cuptoare, mori de măcinat, sisteme de conducte de apă, abur, �� ulei și alte fluide; prestări în domeniul public și particular, �� alte activități cuprinse în statutul societății, operațiuni de comerț exterior. 13 Țesătoria de Societate Țibănești, Producerea și 77,6 Țesătoria de bumbac comercială comună
HOTĂRÎRE nr. 70 din 26 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121108_a_122437]
-
fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze.” Maria MONTESSORI Copiii sunt viitorul omenirii. De felul în care ne creștem și educăm urmașii depinde lumea de mâine. Poate fi o lume a progresului, a concordiei, sau o lume măcinată de conflicte, de ură și distrugeri. Trăim într-un prezent vulcanic în care grija pentru educație și pentru copii este o soluție a polarizării eforturilor și un prilej de conlucrare la nivel național și internațional. Toate popoarele își iubesc copiii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
exersate și analitic în fața oglinzii, pentru o deprindere a identificării lor prin labiolectură și o facilă utilizare a acestora în vorbire. Se exersează pronunția complexului fonemic ce, ci, la începutul, mijlocul și sfârșitul cuvintelor: cer, ceai, ceas, ceapă, a începe, măcina, face, zece, cireșe, cizmă, cărucior, cinci etc și se formulează propoziții al căror sens trebuie cunoscut de către logopat. Corectarea deformărilor de articulare - Deformarea transfonemică a grupului ce, ci în șe, și se datorează lipsei semiocluziei și exploziei articulatorii, sunetul emis
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]