4,696 matches
-
fructe, umbra dulce și codreana armonie...”, pentru ca, peste cîteva versuri, decorul să se schimbe și pe scena imensă a naturii să apară dezordinea, terifiantul, furia oarbă, personificate de Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, genii ale distrugerii. Furia lasă În urma ei un tablou măreț și Înspăimîntător: „Atunci lumea Îngrozită crezu că-i peri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi păsuri calcă munte după munte, Trece rîuri fără poduri și prăpăstii fără punte, Lăsînd urme de cutremur la tot pasul, În tot locul! Unde vede-o stîncă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de elementele borealice a stimulat o veritabilă reverie cristalizantă: „Fumuri albe se ridică În văzduhul scînteios Ca Înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se așază bolta cerului senină, Unde luna Își aprinde farul tainic de lumină. O! Tablou măreț, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munții sînt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoțînd note-ngrozitoare. Totul e În neclintire, fără viață, fără glas; Nici un zbor În atmosferă, pe zăpadă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
român. La Alecsandri latura decorativă a lucrurilor nu este niciodată ignorată. Templul său este Îmbrăcat În lumini de intensități diferite. Universul În totalitate este valorizat acum prin capacitatea lui de a produce strălucire. Luna luminează ca un far tainic tabloul măreț, fantastic. Soarele este, Într-o oră a zilei, „rotund și palid”, apoi, cînd ninsoarea Încetează, „doritul soare” apare și „strălucește și desmiardă oceanul de ninsoare”. Plopii pierduți În clăbuci albi de fum se topesc În zare, În timp ce fulgii „zbor, plutesc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Peisajul devine memorabil În cea de a treia etapă a exilului: un exil care celebrează un trecut fascinant. În surghiun, poetul retrăiește istoria pasiunii sale și istoria cuprinde momente de mare intensitate. Acestea angajează și un peisaj specific (peisajul martor): măreț În sălbăticie, cu valori securizante. Aici se află „locul cel tainic”, aici s-a petrecut „fericirea cea mare”, sub „dosirea” pomilor mari și umbroși a fost depus jurămîntul de dragoste: „Adu-ți aminte de locul acel de pustietate Dătător de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
desfunde /, ori frageda trestioară după vînturi cum să pleacă, / ori lumile totodată În noian să se prefacă” etc. Omul este „craiul lumii” și, chiar dacă orgoliul Îl poate pierde, omul are revelația condiției sale. Erosul, cînd apare, i-o adîncește. Ceva măreț și puternic se naște În el. O dorință presantă de a cuvînta În scris ceea ce firea cuvîntă În profunzimile sale etc. Însă a cuvînta impune, Încă o dată, o știință, un limbaj. Nu este Îndeajuns „Îndemnul la stihurghie” (Ioan Cantacuzino), trebuie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tu vei fi el. Te rog nu fi greu de cap! Timpul vostru aici e și așa suficient de scurt. Ah! Să nu uităm de bonus, dragul meu Ștefan, veți putea comunica tot timpul și va fi obligat să scrie mărețul tău eseu cănd tu vei dori să scrie chiar dacă nu va vrea. În această privința va acționa ca un robot. Excelent. Acea buză a creaturii din fața lui Ștefan tremură de emoție: lumea avea să fie a lui. Dar ce se
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
mereu ca întâlnirea să fie amânată. Vestea morții lui Telesio îl doborâse pe Tommaso cu o violență nebănuită; închis în chilia lui, își amintise momentele de entuziasm pe care le trăise citindu-i opera, se cufundase din nou în adevărurile mărețului bătrân ce stătuse de vorba cu natura însăși. Era adevărat:natura e docilă, și dacă e împinsă să vorbească, spune de la sine, pașnic, care îi este substanța dezvăluindu-și-o prin experiență, prin simțuri. Așa e, natura trebuia citită prin
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
putea fi ars pe rug fără probleme. De ce acea amânare, acea așteptare la nesfârșit. Tommaso vedea în asta un plan precis: dacă s-ar fi predat, dacă ar fi cedat chiar și o singură clipă, triumful lor ar fi fost măreț, iată de ce se răzgândeau, fiindcă așteptau triumful deplin. Bieți șobolani, voi nu știți nici măcar ce e mirosul de brânză și vorbiți de brânză, spuse într-o zi, în timpul unei audiențe cerute directorului de la Sant'Elmo, nu izbutiți să fiți împăcați
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
este războiul și numai cine se bate și învinge devine ilustru. (Ioanide: "E zăpăcit de tot".) Am invidiat adesea viața bandiților și am citit ca licean isprăvile lui Iancu Jianu și ale lui Tunsu. Chiar gangsterii din America au ceva măreț în ei, bucuria de a lupta, care e cea mai înaltă manifestare a vieții. Terente al nostru a fost sublim și va trăi în poezia populară, și n-aș fi fost deloc rușinat de cariera lui. Din nenorocire, pentru asta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
luat Sfânta Sofia și au făcut-o moschee. Ideea fundamentală a unei biserici este grandoarea, inspirând sentimentul de respect pentru creator. - Și bisericuțele noastre erau frumoase. . - O fi fost, nimeni nu neagă, însă la un oraș mare avemnevoie de biserici mărețe. . - De ce s-o faceți de ciment, ca abatoarele? Biserica strămoșească e din cărămidă. - Știi că ai haz? O fac din ce am. Ce are de-a face materialul? Aș face-o și din sticlă dacă aș avea, din fier. Sunt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
intelectualicește, un ascendent necontestat. Ceea ce mă chinuie mai mult decât spectrul morții este bănuiala că am făcut o eroare grosolană. Tare mi-e teamă că tata are dreptate. Erou! Ce înseamnă un erou? Un individ care combate pentru o cauză măreață a umanității, pentru libertatea, pentru fericirea popoarelor! Saint-Just, atât de ponegrit de unii, visa liberté, egalité, fraternité și bineînțeles zdrobirea inamicilor in-dependenței Franței republicane. Comuniștii luptă pentru înlăturarea exploatării omului și desființarea claselor. Dar noi pentru ce am militat? Pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
jucase rău și vedea totul apocaliptic, încît suficiența mamei sale i se păru lui însuși grotescă. Se întreba ce ar deveni ea în caz de revoluție, mizerie, incapabilă cum era de o cât de mică filozofie a vieții. Hangerlioaica, așa măreață și inflexibilă în sinea ei, știa să se mlădieze, să negocieze, ar fi fost în stare să vândă zarzavat în piață, constituindu-și o ceată de subalterni în această branșă, din Hangerlii. Gaittany își ascundea aroganța internă în cele mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
agricultor, olar, mânuitor al tuturor industriilor folositoare", este un adept al confucianismului așezând mai presus de orice puterea morală șirespectul vechilor rituri. În Bietul Ioanide (titlul ascunde o ironie) eroul e, ca și modelul său mitic, un arhitect însuflețit de mărețe proiecte, imposibil de înfăptuit în lumea mercantilă, filistină. Ioanide construiește, în ciuda tuturor împotrivirilor, concurat de profesorul de beton armat Jean Pomponescu, un monument original, O bazilică prevăzută cu cupolă de sticlă, replică îndrăzneață, sarcastică, la proiectul conformist al rivalului său
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mișca într-un spațiu pe care nu ei l-ar alege, după reguli pe care nu ei le stabilesc. Ei cel mult lear suporta fără vină. Cu capitalul de libertate acumulat prin opresiune, Marele Inchizitor ar găndi la înfăptuirea unui măreț edificiu, la un fel de Turn Babel, expresie a megalomaniei extreme cum mai ales în totalitarism întălnești. Marele Inchizitor e silit a recunoaște că există și excepții care nu se supun legilor din psihologia mulțimilor. Există oameni care preferă libertatea
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
al tuturor trăirilor din timpul unui episod maniacal" (Googwin & Jamison, 1990, apud Hoeksema, S.N., 1998)145. Maniacul este pătruns de un sentiment de stimă de sine grandios iar gândurile și impulsurile îi aleargă de-a dreptul prin minte. Uneori, ideile mărețe sunt amăgitoare și pot fi însoțite de halucinații grandioase. Starea minții mele în ultimele luni este mai presus de orice descriere. Gândurile îmi fugeau prin minte cu rapiditatea fulgerului, de la un subiect la altul. Aveam un sentiment exagerat de autoimportanță
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
relația cu oameni pe care îi percepe "a-i sta în cale". Se poate angaja într-o varietate de comportamente impulsive, ca de exemplu discuții, sfaturi nepotrivite despre relații sexuale ciudate și experimentarea lor. Adesea va avea planuri și scopuri mărețe, pe care le va urmări cu multă ambiție. Cei mai mulți oameni care prezintă episoade maniacale cad, în cele din urmă, în episoade depresive. Pentru unii dintre cei cu afecțiune bipolară, faza depresivă capătă intensitatea episodului depresiv major. În schimb, alții experimentează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rezolva probleme domestice și au avut energia, stima de sine și perseverența necesare pentru a le duce la bun sfârșit. Ducele de Marlbourough, comandant militar englez de excepție, a fost capabil să-și pună hipomania cronică în slujba unor fapte mărețe: Nimeni nu poate citi mormanul de corespondență pe care Marlbourough a scris-o, a dictat-o sau a semnat-o personal fără să fie înmărmurit de energia mintală și fizică a acestuia... După 12 sau 14 ore în timpul lungilor campanii
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
vol. 5, p. 256. footnote>. Ocolirea persecuțiilor și ferirea de prigonitori. Prigoana împotriva creștinilor a vădit cete întregi de mucenici Marele Origen dorea să fie un mărturisitor, mai curând decât un mare teolog. Într-adevăr, prestigiul martiriului era atât de măreț, încât respingerea sa reclama un mare curaj moral, respingere la care a procedat Sfântul Ciprian al Cartaginei la izbucnirea persecuției deciene în 250. Sfântul Ciprian s-a ascuns, pentru că a considerat că este mai bine pentru Biserica din Cartagina să
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
supunerea la cuvântul altuia, seamănă cu muncile eroilor la grajduri de regi. " Se spun atâtea nerozii pe seama mândriei - iar creștinismul ne-a făcut să o resimțim chiar ca pe un păcat. De fapt: cine pretinde și obține de la sine ceva măreț trebuie să se simtă foarte departe de cei care nu o fac - această distanță este interpretată de către ceilalți ca o "excelentă părere despre sine"; însă acela nu cunoaște distanța decât ca muncă neîncetată, luptă și izbândă, de zi și noapte
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prinși în plasa puzderiei de lucruri pe care ne propunem să le facem ― de la cele mai mărunte (chiar și pentru a bea un pahar de apă e nevoie de un atom de voință și de iluzie) și până la cele mai mărețe ― ce ne-ar ține atât de bine înfipți în "această coajă de pămînt"? Gândul că am putea lăsa ceva în urma noastră? Ceva care "ar străbate secolele"? Care secole? Cele care se vor pierde în "praful și pulberea" istoriei? Și care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ceea ce până atunci târâsem, prin ani, de unul singur. Înainte de 1990 aș fi fost convins că de împlinirea acestui ritual cultural atârna mântuirea unei lumi. Acum, credința mea "culturalistă" se ofilise și iluzia că o carte sau un gând filozofic măreț pot salva ființa unei comunități nu mă mai împingea înainte. Nici măcar ființa mea nu mai putea fi salvată în felul acesta. Trăiam, de fapt, în plină apostazie culturală și nu mai puteam jertfi nici o părticică din mine pe altarele vechilor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ursula și Gelu", care în singurătatea de început a primului meu sejur aici au fost pentru mine o adevărată familie), am găsit același apartament în care, în 1995, locuisem o lună și jumătate, într-un superb cartier "academic", cu vile mărețe de două-trei niveluri de la sfârșitul secolului XIX. Am o adevărată vocație să pășesc în viață pe urmele unor perioade anterioare, ca pentru a lua măsura timpului trecut: trebuie să te întorci întotdeauna într-un loc în care ai mai fost
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vifori, cu brumă groasă, Jale întinde peste câmpie. La glasul iernei eu fug acasă. Vă las o țărmuri încîntătoare, Mă duc că doară voi fi scăpat "De - aceste friguri ce la răcoare, L-a umbra voastră am căpătat". O lac mărețe, adu - ți aminte Cu ce plăcere pluteam pe tine; Ce fericire! cugete sfinte Undele tale ațâță 'n mine, Grijă, necazuri le uităm toate Cu undița 'n mână, lângă păscari; Ș' adormind vesel pe cât se poate "Mă trezeam bute orb de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cultul focului și apei dualitatea principiului universului. Apoi a trecut la egipteni (hamiți ) și la popoarele vechi semitice, arătând pretutindenea cum necesitatea psicologică a religiei politeiste se întrupa în chipuri foarte deosebite prin înrîurirea împrejurimei, în India sub impresiunea naturei mărețe, în Egipet sub impresiunea atîrnărei acestui stat de soare, Nil și pământ. Ajungând apoi la greci, la cari politeismul a născut o neîntrecută dezvoltare a artelor plastice, d-sa a arătat pe scurt cosmogonia grecească, apoi mitologia și reprezentarea plastică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
podului de lemn de preste Bahlui îi lipsesc la mijloc câteva scânduri pe cari nimeni nu se - ndură de-a le pune la loc, pe ici pe colo întîlnești căte un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de mărețul act al facerii lumii. Acolo locuiește o parte a poporului ales de Dumnezeu, carele prin diferite apucături ingenioase, prin clădirea sistematică de movilițe de gunoaie, prin așezarea de scânduri rupte caută a forma trecători prin împărăția lui Neptun și a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]