2,766 matches
-
buni actori în rol secundar și pe Aaron Taylor-Johnson pentru Nocturnal Animals, de Tom Ford, nominalizat și el pentru cel mai bun regizor, pe Violă Davis din deja amintitul Fences și pe Octavia Spencer pentru Hidden Figures Se remarcă și mării absenți. Sully de Clint Eastwood n-a fost reținut și nici Tom Hanks. Același lucru pentru Silence, proiectul foarte personal al lui Martin Scorsese. Dar, desigur, cursa pentru Oscar nu este pierdută nici pentru ei. Deși sunt considerate antecamera Oscarurilor
La La Land și Moonlight, favorite la Golden Globes by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105915_a_107207]
-
o grea lovitură pentru domnitorul de la București. În țară, Sfanțul Voievod Constantin Brâncoveanu a ctitorit una dintre cele mai strălucite epoci ale culturii vechi românești. Ultimii ani ai domniei lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au desfășurat însă sub semnul unei mării neliniști pentru voievod, care se simțea din ce in ce mai strâns de cercul dușmanilor din afara și dinăuntrul țării. În jurul voievodului Constantin Brâncoveanu se complota cu asiduitate în vederea detronării sale. Constantin Brâncoveanu împreună cu toată familia sa, cu fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, si
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
în "acidul sulfuric" al Craioveiă. Cum bibliografia reconsiderării operei și personalității lui I. D.Sîrbu crește cu fiecare an (pe lînga amintită carte a Leliei Nicolescu, anul acesta a apărut și un studiu critic al operei postume, Un aisberg deasupra mării, semnat de Ioan Lascu), acest număr al revistei "Ramuri" e indispensabil viitorilor exegeți. Durerile și viitorul consumatorului de istorie În tabletă să din ROMÂNIA LIBERĂ, Istoria - între minciună și frivolitate, Romulus Rusan rupe și el o lance în turnirul pornit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
cuțitul Lui Pyram și se-nfipse în tăiș, Murind și ea. Acesta-i fu sfârșitul. Dar Leul, Luna, Zidul or să spună Cu mult mai bine piesa împreună. TEZEU: Mare minune să vorbească un leu. DEMETRIUS: Nu-i o minune, Măria-Ta. Cum să nu vorbească leul, dacă vorbesc atâția măgari. ȚUȚUROI: În piesa asta eu sunt zid s-ar zice. Sunt Țuțuroi, fac oale și ibrice. Închipuiți-vă că am, ca zid, Destule crăpături ce se deschid Taman ca Thisbe
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
cel vestit, Domnul cel nebiruit! El pe cal încăleca Și cu mulți voinici pleca De la scara curții lui La biserică-n Vaslui. Clopotele răsuna, Steagurile-i se-nchina Armăsarii spumega Frâiele și le mușca, Iar poporul tot striga: - Să trăiești, Măria-Ta! Când aproape de intrare, Ce se-aude-n depărtare? Glas de om ce strigă tare: - Hai, ho, ța, ho Bourean Trage brazdă pe tăpșan! Ștefan-Vodă se oprea Și din gură așa grăia: - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
era din firea lui tare de credință, s-a zborșit când a auzit că sluga lui din casă nu știe nici „Tatăl nostru”. - Cum, măi țigane, nu știi „Tatăl nostru”? Se poate slugă domnească să nu știe măcar atâta? - Ba-l știu, Măria-Ta, dar popa m-a bătut degeaba. - Ia zi-l, mă, să-l aud cum îl spui. Șolcan, sclifosind de plâns, spune: - Tatăl nostru care ești în cer, fie voia lui. - Mă, nu în voia lui, ci zi: fie în voia
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
vi-s omul!... Voi vorbi cu Măria Sa. Lasă dacă v-a mai asupri și bate pârcălabul vostru de azi înainte! Românii îl ascultară și se întoarseră bucuroși spre case. Tolpa, după depărtarea lor, căută un prilej bun să intre la Măria-Sa în odaie. Într-o zi Ștefan-Vodă era voios. Știindu-l atunci numai singur în divan, Tolpa intră deodată la dânsul înăuntru, plângând și ținându-se cu mâinile de cap. - Ce-ți este ție Tolpo? Ce plângi? îl întrebă Vodă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
intră deodată la dânsul înăuntru, plângând și ținându-se cu mâinile de cap. - Ce-ți este ție Tolpo? Ce plângi? îl întrebă Vodă, văzându-l văitându-se și ținându-se cu mâinile de cap. - Mi-a tras popa o palmă, Măria-Ta! - Pentru ce? - Pentru că n-am știut pe Tatăl Nostru. - Ei tu, păgânule! îi zise Ștefan-Vodă mânios, tu să nu știi Tatăl Nostru? Păcat că n-am știut eu asta mai demult, că de-atunci te- aș fi alungat de la
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
n-am știut eu asta mai demult, că de-atunci te- aș fi alungat de la curtea mea!... Mă, dar ce ești tu? păgân? turc? tătar? pro ce liftă rea? să nu știi tu Tatăl Nostru? Stai numai!... - Ba îl știu Măria-Ta, da-l greșesc într-un loc. - Spune-mi-l dar! - Tatăl nostru, carele ești în ceruri, sfințească-se numele tău, vie împărăția ta... - Mai departe! - Aici am uitat o vorbă. - Fie-n voia ta... zi acum mai departe. - Fie în
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
fie în voia ta, adică a celui de sus, a lui Dumnezeu, și nu într-a ta, prostule și năucule! - Ei! fie! d-apoi dacă uit! - Apoi nu uita, că doar nu ți-i dogit capul! - Și ca să nu uit Măria-Ta, scrie-mi vorbele acelea pe-o hârtie i te iscălește ca așa să-mi pot aduce aminte totdeauna, când voi lua hârtia în mână. Ștefan-Vodă, nici visând de gândurile țiganului, luă o hârtie albă curată și scrise: fie în
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la curtea domnească și le aduce o vorbă mare de la Măria-Sa Vodă, pe care oricine trebuie s-o asculte și s-o îndeplinească... După ce s-a strâns tot satul, dimpreună cu pârcălabul la un loc, Tolpa vârându-se în mijlocul oamenilor și punându-se față în față cu pârcălabul, pe
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă numaidecât să se ducă la curtea domnească, se duse, și ajungând intră la Măria-Sa. Ștefan-Vodă, bucurându-se de sosirea lui, îl primi cu aceeași prietenie și inimă bună ca și mai înainte. Pârcălabul s-a mirat mult de primirea aceasta bună. Pricepând atunci că nu poate să fie ceva rău la mijloc, că
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
mult de primirea aceasta bună. Pricepând atunci că nu poate să fie ceva rău la mijloc, că trebuie să-l fi pus cineva la cale și de aceea poruncise ca să-l pedepsească, îl întrebă pe Vodă: - De ce-ai poruncit, Măria-Ta, lui Tolpa ca să mă bată înaintea sătenilor mei, că doară n-am făcut nimănui nici un rău? Ștefan-Vodă, uitându-se lung la dânsul, mirându-se și el de vorbele pârcălabului, îi zise: - Ce spui?... - Ce spun?... d-apoi iaca
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
de gloanțe și când a treia oară oamenii lui se retrăgeau, pentru că jumătate di ei, tocmai 2000, zăceau la pământ, atunci lacrimile îl năpădiră pe obraji, dar cu glas de tunet strigă către cei care băteau în retragere: - Încotro? - Vai, Măria Ta! Nici unul dintre ai noștri nu mai trăiește!... - Cum? Nici unul? se răsti regele. Tu ești încă viu, și cel de acolo, iaca doi, și de acolo vine unul, iaca trei, cinci, șase, șapte, opt, nouă, zece; întoarceți-vă, trebuie să
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
prezintă arma și streinul ridică mâna cu măreție și poruncitor, parcă de când lumea a fost deprins să fie salutat și să mulțumească în felul acesta. -E încă treaz prințul? întrebă streinul cu gândul de-a intra în cort. -E treaz, Măria-Ta! - De ce-mi zici Măria-Ta, mă cunoști pesemne? -„Eu” bâlbâi soldatul, nu, nu știu, te cunosc ca pe sfânta scriptură, ca pe icoana sfințită din perete, ca pe crucea bisericii, aș putea să jur că ești chiar Ștefan
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]
-
cu măreție și poruncitor, parcă de când lumea a fost deprins să fie salutat și să mulțumească în felul acesta. -E încă treaz prințul? întrebă streinul cu gândul de-a intra în cort. -E treaz, Măria-Ta! - De ce-mi zici Măria-Ta, mă cunoști pesemne? -„Eu” bâlbâi soldatul, nu, nu știu, te cunosc ca pe sfânta scriptură, ca pe icoana sfințită din perete, ca pe crucea bisericii, aș putea să jur că ești chiar Ștefan cel Mare! Atunci streinul puse mâna
?tefan cel Mare ?n r?zboiul de la 1877 by Carmen Sylva [Corola-other/Imaginative/83536_a_84861]