KorAP: Find »[drukola/base=maică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...110 111 112 ...603 >

15,061 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300

actor inteligent trebuie să-și lase inteligența acasă, dacă o are... -, am și sfătuit-o să facă regie, ar fi fost mult mai bine decât actorie. Complicată, complicat eram și eu, deci... Doar Teatrul mă mai făcuse atât de fericit. Maică-mii îi plăcea, îți mai zisei asta, mi-a spus între patru ochi că ar trebui să o duc acasă la mine, noi am hotărât să te însori cu băiatul meu, a mângâiat-o mama, Ani s-a uitat topită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
mai zisei asta, mi-a spus între patru ochi că ar trebui să o duc acasă la mine, noi am hotărât să te însori cu băiatul meu, a mângâiat-o mama, Ani s-a uitat topită la mine, mă iubea, maică-mea vedea că suntem una sau unul, nu știu cum să zic. Stăteam într-o garsonieră, despre care ce să-ți spun?, tot maică-sa, arhitecta, mi-a dat-o, adică ea, cu pilele ei, mi-a făcut rost de casă. Tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
te însori cu băiatul meu, a mângâiat-o mama, Ani s-a uitat topită la mine, mă iubea, maică-mea vedea că suntem una sau unul, nu știu cum să zic. Stăteam într-o garsonieră, despre care ce să-ți spun?, tot maică-sa, arhitecta, mi-a dat-o, adică ea, cu pilele ei, mi-a făcut rost de casă. Tot maică-sa, atâta a bătut-o Ani la cap, că s-a dat femeia peste cap și am primit o garsonieră, ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-mea vedea că suntem una sau unul, nu știu cum să zic. Stăteam într-o garsonieră, despre care ce să-ți spun?, tot maică-sa, arhitecta, mi-a dat-o, adică ea, cu pilele ei, mi-a făcut rost de casă. Tot maică-sa, atâta a bătut-o Ani la cap, că s-a dat femeia peste cap și am primit o garsonieră, ce-i mai important ca o casă?, mă întreba ea, tu!, îi răspundeam, eu?, și dacă eu mor?, ei, mori

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
tu contezi!, intră în sala palatului și o împinge ușor lângă peretele castelului, ar vrea să o scoată din palat; mă iubești?, îl întreabă ea de acolo, de la perete, de ce mă alungi?, te iubesc!, dar nu vreau să ajungi ca maică-mea, regina mi-a stricat viața, nu?, și dacă mă iubești, de ce mă trimiți la mănăstire?, îl întreabă fata candid, uitându-se în ochii lui, că nu vreau să mă domine carnea, n-ai spus tu că sunt un spiritual

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
privește o clipă de o sută de ani, fata mergea greu, capul plecat, umerii adunați, sandalele făceau un zgomot infernal. Nu-i vede decât spatele încovoiat. * Seara, am aflat că s-a aruncat de pe clădirea fostului ei liceu și că maică-sa, o arhitectă foarte cunoscută pe atunci, ți-am mai spus asta, o femeie pe care eu o știam foarte bine - nu mă iubea deloc, fata îmi spusese despre veșnica ei întrebare: cum poți să crezi într-un bărbat a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
i le dădusem niciodată. N-am putut, am lăsat-o singură și atunci, am stat acasă, am plâns și am ascultat muzică, Michel-Richard de Lalande, De profundis clamavi ad te, Domine. Singur, în casa aia de care-mi făcuse rost maică-sa - o casă e o casă, ce altceva e mai important pentru un om? (E comic, nu? - și Maestrul râde cumplit)... M-am prefăcut că nici n-a existat. Sau ca și cum n-ar fi existat... Asta a fost Ani, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
supraviețuit, precum vezi, în ultimii ani, am ajuns să îmi spun că nici n-am iubit-o așa de mult, că numai moartea ei m-a făcut să sufăr așa, că moartea e cea mai tare, asta mi-a spus maică-mea, după ce Anita a murit. Alteori, când sunt singur și știu că nu mă vede nimeni, plâng încet, nu-mi curge nici o lacrimă pe față, plâng fără să mă opresc, fac asta numai pe întuneric, nu vreau să mă văd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
sex și trăiești o sută de ani, carnea trebuie liniștită, fă-o fericită, capul tău e totul, spiritul, în rest, nimic nu mai contează, fetițo!!! Era asul din mâna lui. Măiestrie absolută în cucerirea femeilor. — Am sunat-o atunci pe maică-mea și i-am zis: mamă, a murit Ani, vino la mine... Și ea urcase jumate de țară ca să ajungă din Oltenia în Moldova, în mijloc de Moldovă, venise să îmi cânte un bocet de la Cristești, când îi povestisem în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
a mutat pe 7 octombrie, știi și tu, că ai fost la spectacol, asta e, trebuia să mai lucrăm... Într-o după-amiază, pe la ora 14, după repetiții, oboseli, discuții, indicații, nervi, dureri de cap, Maestrul zice că se duce la maică-sa, la țară, la Cristeștii lui de munte, că o aduce pentru premieră, avea o figură schimbată, era extrem de concentrat, mai vroia ceva, altceva decât pe maică-sa, la spectacol, și niciodată n-am să știu ce, de ce s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
oboseli, discuții, indicații, nervi, dureri de cap, Maestrul zice că se duce la maică-sa, la țară, la Cristeștii lui de munte, că o aduce pentru premieră, avea o figură schimbată, era extrem de concentrat, mai vroia ceva, altceva decât pe maică-sa, la spectacol, și niciodată n-am să știu ce, de ce s-a dus până acolo, atâta drum, știi cât e de mers?, s-a mai reparat câte ceva la drumul ăla, dar până sus, în satul mă-sii... să treci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
conduci peste pietrele iadului, am fost de câteva ori, la începuturi, acuma nu mă mai duc, nici dacă mă pici cu ceară!!! Zice el că pleacă, eu să înnebunesc, da’ ce poți să spui?, mă duc și o aduc pe maică-mea la premieră, vreau să vadă Regele Lear, e un rol prea important, cum să nu mă vadă mama?, adu-o, dragă!, zic repede, ușor, mi-am promis că o pun iar la punct, că rezolv, și chiar pleacă, Frumoasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
un poem cu o mie de degete, cad în mine, transcris și ajuns înăuntru, nu știu din seva cărui Orfeu am supt. Nu se mai poate face nimic. O întreagă poveste se naște din mine... mama, ce ar fi zis maică-mea în situația asta?, mama ar fi zis că Teatru, eu pentru Teatru te-am pregătit!, tata ar fi zis că Dragostea, că ea este mai importantă! Maestrul ar vrea să mai citească o dată, dar nu poate. Ceva s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262

un Însoțitor agreabil. Un băiețel cu părul castaniu și ochi mari, frumoși, care, pe măsură ce creștea, Îi stăteau tot mai bine, cu o minte ageră, imaginativă, și o Înclinație spre hainele extravagante. Între patru și zece ani a făcut țara, Împreună cu maică-sa, de la Coronado, unde Beatrice s-a plictisit În așa hal Încât a făcut o criză de nervi Într-un hotel monden, până la Mexico City, oraș În care a contractat o formă ușoară, aproape contagioasă, de tuberculoză. Micul necaz i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
grăitor ca ale lui Sarah Bernhardt. Nervii Îmi sunt Întinși la maximum - la maximum. Trebuie să plecăm chiar mâine din locul ăsta Înfricoșător, să căutăm soare. Pătrunzătorii ochi verzi ai lui Amory se fixau, de sub claia de păr Încâlcit, asupra maică-sii. Nici la vârsta aceea nu-și făcea iluzii În ceea ce-o privea. — Amory. — O, da. — Vreau să faci o baie fierbinte, cît suporți tu de fierbinte, și să te relaxezi. Îți dau voie să citești În cadă, dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
sunge ales... ooo, foarte bun, cred eu. Amory a Încercat ingeniozitate să-și răscumpere greșeala, făcând intenționat gafe. Cu doi ani Înainte Începuse compoziția unei Istorii a Statelor Unite, care, deși ajunsese numai până la războaiele coloniale, fusese declarată absolut Încântătoare de către maică-sa. Cel mai serios handicap Îl avea la educația fizică, dar de Îndată ce a descoperit că aceasta era un talisman al puterii și popularității printre elevi, a Început să depună eforturi serioase, persistente, de a excela la sporturile de iarnă. Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
a ajunge pe culmile nebuloase ale lumii... iată bagajul cu care a intrat Amory, plutind, În adolescență. ANTRENAMENT PENTRU MAREA AVENTURĂ Trenul a Încetinit la Lake Geneva cu o lentoare de miez de vară și Amory a zărit-o pe maică-sa așteptând În automobilul electric, pe aleea cu pietriș din dreptul gării. Era un automobil electric străvechi, unul din primele tipuri, de culoare gri. Văzând-o cum stătea acolo, zveltă și dreaptă, și admirându-i chipul, pe care se citeau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
sigur că ți-ai neglijat inima și că habar n-ai. Amory s-a gândit la cât de superficială era spoiala recentă a generației căreia Îi aparținea. În afară de o umbră de sfială, simțea că vechea legătură cinică dintre el și maică-sa nu se uzase deloc. Cu toate acestea, În primele zile a hoinărit prin grădină și pe faleză Într-o stare de suprasingurătate, găsind o satisfacție letargică În a fuma țigări „Bull“ la garaj, cu unul dintre șoferi. Pe cele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
atâtea altele de făcut la New York În timpul semestrului. Oricum, presupun că habar n-au ce pierd. Atitudinea domnului McDowell degaja o asemenea impresie de cumetrie, Încât Amory aproape că-l Îmbrâncise prin geamul deschis când rostise cuvintele respective. În februarie, maică-sa are să se mire că n-a intrat În nici un club și-i va mări alocația... Un neghiob lipsit de glagore. Prin fumul dens și aerul de seriozitate solemnă care umpleau camera răzbătea inevitabilul strigăt de neputință: — Nu Înțeleg! Vă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391

să-i aducă lapte și miere. Contesa nu mai ieșise din Palat de ani întregi, de când văzuse un cățel strivit de roțile unui tramvai. Faptul că bietul animal îi purta numele i se păruse un semn divin - pe vremea aceea Maica Tereza încă mai trăia și semnul nu putea fi de la ea. Mai mult, imaginea stăpânului câinelui, cu burta dezgolită, păroasă, și... ah! p... pro... problema de la buric... nu, Contesa era liniștită în Palat. Trebuia doar să aibă grijă de heruvimul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
nu, Contesa era liniștită în Palat. Trebuia doar să aibă grijă de heruvimul ei. Iar când planul cu Popa va fi gata, atunci Contesa nu va fi trăit degeaba. Atunci Contesa va merge în Rai și îi va ondula părul Maicii Tereza, și îi va vopsi unghiile, și vor fi în sfârșit, amândouă, fericite. În fața micuțului televizor alb-negru (Contesa prețuia numai culorile din natură), Horațiu se gândea la violență. Când Jerry îi mușcă lui Tom coada, Horațiu își zise gata, o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
ia din loc sau măcar Tom să-i dea cu tigaia-n cap, dar asta nu se întâmpla. Poți să oprești în loc viața unui om? se gândi Contesa. Cine are dreptul să influențeze destinul unui necunoscut? Filiația ei spirituală cu Maica Tereza îi dă oare dreptul să-și asume rolul de deus ex machina? Oare nu e Popa fericit așa cum e? Oare dacă el se transformă, soția lui nu va fi nefericită? Oare prietenii lui nu-și vor fi pierdut un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
Contesa oprind aparatul video cu un deget de alabastru. Erou din dragoste pentru umanitate. Și dacă ar renunța la planul său, dacă l-ar lăsa să-și vadă de viața lui amărâtă, n-ar purta ea vina pentru pierzania lui? Maica Tereza ce-ar fi făcut? Deprimată de această dilemă, Contesa se întinse în pat. Maică Tereza, luminează-mă cu un vis bun! * Globul de staniol căzuse, doborât de zborul halterelor. Semn rău, își spuse Mișu, și cu toată nebunia asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
dacă ar renunța la planul său, dacă l-ar lăsa să-și vadă de viața lui amărâtă, n-ar purta ea vina pentru pierzania lui? Maica Tereza ce-ar fi făcut? Deprimată de această dilemă, Contesa se întinse în pat. Maică Tereza, luminează-mă cu un vis bun! * Globul de staniol căzuse, doborât de zborul halterelor. Semn rău, își spuse Mișu, și cu toată nebunia asta cu mortu din America și halterele care zboară... Oricum, nu era timpul să-și facă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
mici și pătrunseră direct în inima adormitului Horațiu. Acesta auzi chemarea. - Aici sunt, Contesă, spuse Horațiu, făcându-și apariția printre corzile harpei. - Ai reușit! se bucură Contesa și îl luă de mână spre locul ei preferat. O vom întâlni pe Maica Tereza și vom afla dacă e drept sau nu să intervenim în viața lui Popa. Dacă aici e Raiul, își spuse Horațiu, atunci cu siguranță, Doamne, mă auzi: fă să nu fie bine! Fă ca Maica Tereza să n-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]