3,133 matches
-
, cunoscută și sub denumirile Fenomenul Piața Universității sau Manifestațiile din Piața Universității, reprezintă evenimentele de masă petrecute în Piața Universității din București între 22 aprilie și 15 iunie 1990. Cu o durată de 53 de zile și adunând în jur de 50.000 de oameni în fiecare seară, este
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
mare manifestare anticomunistă din Europa de Est, după căderea Cortinei de Fier. Inițiate din pricina nemulțumirii generale cu privire la evoluția vieții politice din România post-decembristă, protestele au fost oprite prin aducerea muncitorilor din mine în capitală pentru a îi forța pe participanți să renunțe. Manifestațiile au fost supranumite "„Golaniada”", titlu provenind din apelativul „golan”, folosit îndeosebi de către președintele Ion Iliescu cu referire la protestatari. Data de 22 aprilie 1990 este considerată prima zi a celei mai mari demonstrații anticomuniste din perioada post-decembristă. Din acea zi
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
erau expulzați cetățeni români care participau la demonstrațiile anti-FSN, Regele Mihai fusese împiedicat să intre în țară și posturile naționale de televiziune și radio erau folosit exclusiv în interesul Puterii neocomuniste al cărei exponent era Ion Iliescu. Cea mai mare manifestație -maraton, anticomunistă, a început la data de 22 aprilie 1990 și a încetat în același an, în ziua de 13 iunie ca urmare a intervenției violente a minerilor și forțelor de ordine. În noaptea de 13-14 iunie, în Capitală, a
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
liceului s-a înscris la Facultatea de Științe Juridice a Universității București. Când era studentă în anul II, a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestată în noiembrie 1956, fiind anchetată de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Vasile Dumitrescu, locotenent major
Eugenia Florescu () [Corola-website/Science/311522_a_312851]
-
s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În perioada când era student în anul II a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestat la 13 noiembrie 1956. Ancheta sa a fost condusă de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major
Aurel Moldovan () [Corola-website/Science/311534_a_312863]
-
perioada când era student în anul II, a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost, împreună cu [Paul Goma: https://de.wikipedia.org/wiki/Paul Goma Paul Goma], printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestat în noaptea de 4 noiembrie 1956, cu câteva ore înainte de manifestația programată. Ancheta sa a fost condusă de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan
Florin Caba () [Corola-website/Science/311533_a_312862]
-
Paul Goma: https://de.wikipedia.org/wiki/Paul Goma Paul Goma], printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestat în noaptea de 4 noiembrie 1956, cu câteva ore înainte de manifestația programată. Ancheta sa a fost condusă de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Vasile Dumitrescu, locotenent major Gheorghe Vasile, locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecat în lotul "Mitroi
Florin Caba () [Corola-website/Science/311533_a_312862]
-
s-a înscris la Facultatea de Medicină din București. În perioada când era student în anul IV a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 5 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de transformare a mitingului într-o mișcare de răsturnare a regimului
Mihail Victor Serdaru () [Corola-website/Science/311599_a_312928]
-
social; era însă prevăzută și posibilitatea de transformare a mitingului într-o mișcare de răsturnare a regimului comunist, în cazul în care numărul participanților era mare. A fost arestat la 4 noiembrie 1956, cu o zi înainte de data fixată pentru manifestație. A fost judecat în lotul "Ivasiuc". Prin sentința Nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București a fost condamnat la 4 ani închisoare corecțională. A fost eliberat, după executarea sentinței, la 2 noiembrie 1960, însă prin decizia Ministerului
Mihail Victor Serdaru () [Corola-website/Science/311599_a_312928]
-
s-a înscris la Facultatea de Arhitectură din București. În perioada când era student în anul III a participat la mișcările revendicative ale studenților din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de transformare a manifestației într-o mișcare de răsturnare a regimului
Alexandru Tătaru () [Corola-website/Science/311615_a_312944]
-
din 1956). A fost printre organizatorii unei manifestații de solidaritate în Piața Universității, programat pentru ziua de 15 noiembrie 1956. Studenții urmau să ceară satisfacerea unor revendicări cu caracter politic și social; era însă prevăzută și posibilitatea de transformare a manifestației într-o mișcare de răsturnare a regimului comunist, în cazul în care numărul participanților era mare. A fost arestat la 10 noiembrie 1956, fiind judecat în lotul "Ivasiuc". Prin sentința Nr. 481 din 1 aprilie 1957 a Tribunalului Militar București
Alexandru Tătaru () [Corola-website/Science/311615_a_312944]
-
dar și acuzațiile care i-au fost aduse în investigații de presă că ar fi coordonat o rețea de fraude în domeniul imobiliar din care fac parte rude ale sale, respectiv ginerele și vărul sau. În ianuarie 2017, în contextul manifestațiilor contra ordonanțelor privind amnistia și grațierea, Pavel Abraham a afirmat în cadrul unei emisiuni difuzate pe postul România TVː "Vreau să vă spun - nu se ajunge la asta - și mulți vor crede că exagerez, ca în câmpul democratic, dacă situația o
Pavel Abraham () [Corola-website/Science/311669_a_312998]
-
mulți vor crede că exagerez, ca în câmpul democratic, dacă situația o impune, pentru a evita anumite violente de proporții, se poate folosi și armament adevărat. Se șomează de mai multe ori. Intrăm într-o grila de tratare a unei manifestații până la capăt".
Pavel Abraham () [Corola-website/Science/311669_a_312998]
-
mai 1998, cei șase inculpați au fost trimiși în judecată pentru uciderea a 26 de revoluționari și rănirea altor 52, fiind acuzați de omor calificat și instigare la omor deosebit de grav. Generalul Topliceanu a fost dat în judecată pentru reprimarea manifestațiilor de la Cluj din decembrie 1989, soldată cu uciderea a 26 de persoane și rănirea altor 52. Printre cei care au fost audiați s-au numărat și generalul Viorel Bârloiu, pe atunci comandant al unităților de vânători de munte din Alba
Iulian Topliceanu () [Corola-website/Science/311733_a_313062]
-
în funcția de prim-secretar al Comitetului Județean al PCR Cluj, îndeplinind și funcția de președinte al Consiliului Popular Județean Cluj, înlocuindu-l în această funcție pe Ștefan Mocuța. În această calitate, în decembrie 1989, a fost implicat în reprimarea manifestațiilor anticomuniste de la Cluj. După Revoluție, s-a pensionat, în condițiile în care soția sa nu avea nici un venit. În perioada 20 februarie - 13 august 1990, s-a aflat în detenție preventivă, fiind inculpat în dosarul Revoluției de la Cluj din decembrie
Ioachim Moga () [Corola-website/Science/311738_a_313067]
-
mai 1998, cei șase inculpați au fost trimiși în judecată pentru uciderea a 26 de revoluționari și rănirea altor 52, fiind acuzați de omor calificat și instigare la omor deosebit de grav. Ioachim Moga a fost dat în judecată pentru reprimarea manifestațiilor de la Cluj din decembrie 1989, soldată cu uciderea a 26 de persoane și rănirea altor 52. La data de 9 aprilie 2003, s-a pronunțat prima sentință în dosarul uciderii manifestanților anticomuniști de la Cluj din decembrie 1989. Faptele comise de
Ioachim Moga () [Corola-website/Science/311738_a_313067]
-
Direcția a II-a a Securității). În seara zilei de 16 decembrie 1989, generalul Iulian Vlad l-a trimis la Timișoara, cu o echipă de ofițeri pentru a depista organizatorii și agenții puterilor străine presupuși a fi implicați în declanșarea manifestațiilor antidictatoriale și anticeaușiste din acel oraș, precum și pentru a contribui la reprimarea demonstrațiilor. Ajuns la Timișoara, a luat măsuri de intensificare a muncii de culegere de informații, a organizat audierea persoanelor reținute și depuse la penitenciar, precum și a răniților din
Emil Macri () [Corola-website/Science/311764_a_313093]
-
că, deși sub aspect moral se consideră vinovat, totuși, prin activitățile pe care le-a organizat și desfășurat la Timișoara nu a urmărit reprimarea armată a manifestanților, ci numai culegerea de informații specifice muncii de securitate în legătură cu organizatorii și conducătorii manifestațiilor, cu eventualul amestec al unor puteri străine, pentru a putea să raporteze situația reală celor cărora le era subordonat (filele 2-20, 21-33, 34-45, 46-51, 52-54 vol. VI, 69-74, 75 vol. XII) . A încetat din viață în Spitalul penitenciar Jilava la
Emil Macri () [Corola-website/Science/311764_a_313093]
-
de la București. Pe lângă țărăniști, socialiștii și comuniștii au contribuit la revendicările de revizuire a Unirii, ceea ce a încălzit și mai tare spiritele. La finalul Adunării, cu toate că Maniu a încercat să-i determine pe manifestanți să se întoarcă la casele lor, manifestația s-a transformat inevitabil într-un marș îndreptat împotriva guvernului. În două coloane, manifestanții s-au îndreptat spre Vințul de Jos și Teiuș, unde au ocupat gările și au cerut trenuri pentru a se deplasa la București. Speriat că își
Marșul asupra Bucureștiului () [Corola-website/Science/311114_a_312443]
-
influență puternică asupra unei bune părți a clasei politice de la Chișinău . Antiufeev este acuzat că a organizat răpirea deputatului creștin-democrat Vlad Cubreacov, care a dispărut în apropierea locuinței sale din Chișinău în seara zilei de 21 martie 2002, în toiul manifestațiilor de protest anticomuniste organizate de PPCD în acea perioadă. Deputatul a afirmat ulterior că a fost răpit și ținut într-un loc necunoscut de persoane neidentificate. Acesta a fost eliberat în noaptea din 24 spre 25 mai 2002, după mai
Vladimir Antiufeev () [Corola-website/Science/311170_a_312499]
-
unor politicieni cu vechi state de serviciu. Aceste divergențe arată de ce țărăniștii l-au tratat pe Fărcășanu cu o dușmănie perpetuă, chiar și în emigrație. În toamna anului 1945, Mihail Fărcășanu a participat, din partea Tineretului Național Liberal, la organizarea marei manifestații care a avut loc în Piața Palatului, la 8 noiembrie, ziua onomastică a regelui, manifestație care a fost brutal reprimată de forțele comuniste. Rapoartele organelor de siguranță au scos în evidență rolul lui Mihail Fărcășanu și al lui Constantin Bebe
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
pe Fărcășanu cu o dușmănie perpetuă, chiar și în emigrație. În toamna anului 1945, Mihail Fărcășanu a participat, din partea Tineretului Național Liberal, la organizarea marei manifestații care a avut loc în Piața Palatului, la 8 noiembrie, ziua onomastică a regelui, manifestație care a fost brutal reprimată de forțele comuniste. Rapoartele organelor de siguranță au scos în evidență rolul lui Mihail Fărcășanu și al lui Constantin Bebe Brătianu. În ultima zi a anului 1945 au sosit la București delegații puterilor aliate Sir
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
ale celui de-al Doilea Război Mondial, făcând cinste glorioaselor tradiții ale Armatei Române". În anul 2005 a fost propus pentru acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Oradea, dar în urma contestațiilor la adresa sa pe motiv că a reprimat manifestațiile de la Timișoara din anul 1956, nu i s-a mai acordat acest titlu.
Marin Dragnea () [Corola-website/Science/311326_a_312655]
-
șuților, cât și pe cel al oamenilor de lume. A fost arestat în '50 și eliberat 15 ani mai târziu.”", a afirmat Nicolaescu. Cambrea a fost arestat de comuniști, condamnat la 25 de ani de temniță pentru că arestase la o manifestație de 1 mai pe comunistul Constantin David și deținut în anii '50 în închisorile de la Gherla și Făgăraș. Filmul a fost realizat de Studioul Cinematografic București, cu concursul Ministerului de Interne, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. Filmările
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
după U Cluj, Sibiu și din București, după CFR Rapid, datorită jocului prestat. La întoarcerea acasă, feroviarii severineni au fost așteptați în gară de o imensă mulțime de simpatizanți, iar coborârea lor din tren și ridicarea cupei a creat o manifestație greu de descris. După puțin timp CFR-ul a obținut tot în București un alt succes de răsunet, învingând în mod categoric pe campioana țării, FC Craiova, în «Cupa ORS» pusă în joc de Federație, CFR spulberând pe FC Craiova
FC Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/310956_a_312285]