5,243 matches
-
în ale meșteșugului, el a știut, puțini ani mai târziu, cu ajutorul unei firme de tăiat piatră pe care o cumpărase - în afara orașului, la Holthausen -, să ajute multe construcții noi să se doteze cu fațade de travertin și cu podele de marmură; ascensiunea lui rapidă la începutul miracolului economic ar fi o poveste în sine. Când am semnat contractul de practicant, firma lui Göbel mă atrăgea și din alt motiv: în afara salariului lunar, ridicol, de o sută de mărci - la fel de meschin îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
schimb, învățam sub conducerea lui Korneff să execut lovitură după lovitură în același ritm cu ciocanul de lemn. Finisam colțurile și ciopleam suprafețe pe piatră grosolană de calcar și de granit belgian. Curând am reușit să înconjor o bucată de marmură sileziană destul de mare pentru un mormânt de copil cu o canelură. Până și de un profil ornamental, ce avea să împodobească piatra comandată pentru mormântul unui profesor emerit, am îndrăznit să mă ocup. Bătrânul Singer m-a învățat să transfer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mă speriase, ceea nu mai văzusem niciodată până atunci. Toate astea erau interzise, erau „artă degenerată“. Tot mereu, jurnalul săptămânal îi prezentase consumatorului de filme ceea ce era considerat a fi frumos în Al Treilea Reich: cu personajele eroice cioplite în marmură, mai mari decât în realitate, sculptorii Breker și Thorak se întreceau unul pe altul, arătându-și mușchii. Lilli Kröhnert, fumătoarea a cărei privire de argint mă irita, tânăra femeie tunsă băiețește și cu bărbatul plecat, profesoara mea iubită, care-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fundații, în cimitire pline de păsări. Am asistat la reînhumarea unor cadavre care voiau morminte noi. Alături de el, afacerea cu moartea era suportabilă. Cu el era plăcut să hulești. Deoarece, însă, Korneff a găsit mai târziu prilejul să ajungă cu marmura și diabasul, împreună cu ajutorul său Oskar Mazerath, până în capitolul „Fortuna Nord“, să fie de față la reînhumări dorite și, împreună cu Oskar - lucru pe care mi-l recomandase și mie - să predea sufertașele pline cu fiertură la prânz la crematoriul cimitirului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
război care trebuiau reparate. În general, fațadele aveau mare trecere. În spatele schelelor ridicate la iuțeală urmele erau înlăturate contra unui salariu fix. Ieșeau la lumină primele roade ale artei fațadelor, atât de răspândită mai târziu. Îndrăgit din cale-afară era travertinul, marmura preferată a Führer-ului. Pe lângă asta, după program, montăm plăci mari de marmură pestriță de Lahn într-o măcelărie care tocmai se deschisese și voia să-și îmbrace pereții și tejghelele în ceva strălucitor și saturat de culoare. În jurul vilelor cumpărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ridicate la iuțeală urmele erau înlăturate contra unui salariu fix. Ieșeau la lumină primele roade ale artei fațadelor, atât de răspândită mai târziu. Îndrăgit din cale-afară era travertinul, marmura preferată a Führer-ului. Pe lângă asta, după program, montăm plăci mari de marmură pestriță de Lahn într-o măcelărie care tocmai se deschisese și voia să-și îmbrace pereții și tejghelele în ceva strălucitor și saturat de culoare. În jurul vilelor cumpărate de noii îmbogățiți ridicam ziduri din tuf. Numai de artă nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mânăstirea centrală a ordinului franciscanilor murise, la o vârstă înaintată, fratele sculptor, pater Lukas. Acum mi se oferea, cu oberliht, blocuri de modelaj și ladă plină de lut cu tot, atelierul acestuia care se întindea până în grădina mânăstirii. Până și marmură din carierele din Carrara - pe care, la vremea lui, o prefera marele Michelangelo - era acolo, mulțumită unei pioase donații. Se aștepta la o încuviințare plină de bucurie. Credința insuficientă avea să crească, fără îndoială, și să se consolideze în timpul lucrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
nu prea clară, care-o prezintă pe gazda mea cu capul plin de bucle și senin-inactivă sub forma unui cap din lut. Sculptura pare expresivă și neterminată ca o schiță de faun. La o masă lungă - o masă antică de marmură - am mâncat meniuri alcătuite din mai multe feluri cu el și cu alți bursieri; munca acestora se epuiza în discuții tumultuoase, pe care nu le înțelegeam decât din gesturi. Se fuma înainte, între, și după felurile de mâncare. Cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
îmbogățirile mele zilnice din prima excursie în sus și-n jos prin cizma italiană. Trăiam, asta înseamnă că absorbeam în mod constant, nu mă mai săturam de privit și încercam zadarnic să reduc, selectiv, oferta copleșitoare. Uluit, mă opream în fața marmurei cu bogăția ei de gesturi și stăteam plin de încântare în fața bronzurilor nu mai mari decât palma ale etruscilor, răsfoiam Vasari în Florența și Arezzo, vedeam, în Palazzo Pitti și în Palazzo Borghese din Roma, tot mai multe dintre reproducerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
că privirea aruncată pe deasupra mormintelor îți lua graiul, dar coșurile fumegânde ale întreprinderii Fortuna Nord spuneau mereu același lucru: Viața merge mai departe, viața merge mai departe... În afară de asta, grupul îndoliat se vedea înconjurat de pietre de mormânt din diabas, marmură de Silezia, calcar și granit belgian, care stăteau printre gardurile vii și tufișuri și ar fi putut proveni, toate, din atelierul Göbel, chiar dacă starostele calfelor Korneff și cu mine duseserăm în câteva din satele învecinate, dar niciodată în Oberaußem, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe experiență: atunci, când cea mai aspră dintre toate iernile nu mai voia să se termine și când existau mai multe ferestre fără geamuri decât geamuri de cumpărat, am început, ca ucenic cioplitor în piatră, să-mi prelucrez cea dintâi marmură de Silezia cu șpițul, cu dalta dințată și cu fierul de crestat ca să fac din ea o piatră pentru un mormânt de copil și pe lângă asta scriam poezii, care nu erau decât cuvinte sunătoare și din care n-a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vârful piciorului și m-a obligat să imit și alte ființe fără suflet. Dar Bolta Cerească e mai pizmașă decât cel care tocmai a aflat că vecinii și-au cumpărat unul o cârjă de santal, iar altul, un ochi de marmură. Nu-i veșnică nici măcar clipa În care dăm gata un bob de mei; de aceea, fericirea noastră și-a văzut și ea sfârșitul cu ochii. A șaptea zi a lui octombrie ne-a hărăzit un mistuitor pojar, care a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cândva paludice de pe Via Pestifera, cu concursul zidarilor și al bătrânilor fanatizați, Marele Haotic din Roma. Nobilul edificiu, pentru unii o minge, pentru alții un ovoid, iar pentru reacționari o masă informă, ale cărui materiale amalgamau gama care merge de la marmură la bălegar, trecând prin guano, consta În chip esențial din scări În formă de melc, care Îngăduiau accesul la pereți impenetrabili, poduri rupte, balcoane la care nu ne era dat să accedem, uși de intrare În puțuri, dacă nu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
poem cu caracter elegiac: Coplas a la muerte del maestre don Rodrigo sau Coplas por la muerte de su padre (Strofe la moartea maestrului Rodrigo sau Strofe la moartea tatălui său), la baza căruia stă motivul poetic ubi sunt. Marmolina. Marmură poroasă, mai puțin fină decât cea obișnuită. Martí, José Julián. Om politic și scriitor cubanez (1853-1895), promotor al cauzei independenței naționale. Cunoscut și apreciat atât pentru scrierile politice, cât și pentru volumele de poeme Ismaelillo (1882) și Versos sencillos (Versuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și cu mîna dreaptă trasează prin aer, cu o mișcare blîndă, un semicerc ca și cum ar mîngîia o sferă. La cîțiva metri de el, capul dușmanului se desprinde de trup ca un dop de sticlă și bubuie săltînd pe podeaua de marmură privindu-l de acolo cu buzele țuguindu-se ritmic de parcă ar vrea să fluiere. Trupul se prăbușește în șezut și din gîtlejul rămas țîșnește sînge strălucitor care mînjește pereții. În aceeași clipă Personajul V. se trezește transpirat. E speriat și
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
o noapte de vânt cu umbra substanțelor de clipe, întoarceți privirea pentru a mi alunga singurătățile prin acel pustiu imens unde e îngropată iubirea. La căpătâi e acea cruce de vise ce-ți așteaptă cunoașterea descompusă a dragostei. AMORȚEALA DE MARMURĂ A TĂCERILOR Am aprins noaptea cu lumina ochilor tăi și am simțit cum îngerii mi-au vegheat somnul Am pavat nourii iubirilor cu stele de dor și-n inima mea locuiau florile liniștilor albe. Umbrele nebune îmi separau carnea de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
ce mi se plimbă prin sânge cu privirea-i aprinsă spre scurgerea orelor... M-am apropiat cu sfială de cugetul tău unde locuia un ocean întunecat al omenirii. Doamne, atâta suferință, încât sângele acestei lumi îmi clădise o stană de marmură rece și mută. O zbatere din mine asemeni unui vis frumos cu o singură condamnare. Eu sunt nebună și vreau să domin, peste strigătele noastre ce strivite fiind, rămân înspăimântatăă Iubitul meu mai frumos și orbitor ca cerul, sufletul tău
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
bicicletă țăcănind deasupra și mai ales În spatele ei. Pe vremea cînd te duceai prin stații nocturne de troleibuz ca să Împrumuți un disc cu Simon & Garfunkel uzat și nimic nu se-nvîrtea În afară de platanul pick-upului, lumea Încremenise ca femeia din nișă, din marmură, la cimitirul lumii. Ai trăit clipele astea, ar fi cazul să te scoli. Dar cum să te scoli cînd vezi că nici Hal Ashby nu-i trecut prin vreun dicționar, nici măcar În ăla cu poze, deși În ’79 a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
c-o să aibă propria lui emisiune la televizor pe Antena 1, mai ales că nu știe bulgărește. Însă nu prea Înțeleg ce legătură există Între acest personaj fără semn de gabarit depășit și Wajda (deși Totul de vînzare, Omul de marmură, Omul de fier, Demonii, Pilat și ceilalți ar putea explica asociația), pentru că mie-mi sugerează constant un Iorga mic, bidimensional, despre care s-a zvonit la un moment dat prin oraș c-a scăpat ca prin urechile acului (nicicînd o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
numărul trei și, cu vreo două zile Înainte de externare, mă cheamă doctorul de salon, Georgescu, și-mi spune conspirativ agitîndu-și mînuțele albe, moi, pufoase, vino să-ți arăt ceva, și mă duce la morga spitalului, intrăm, și pe masa de marmură văd o fată blondă, cu fîșii de piele atîrnînd, desprinse de pe brațe, torace și picioare, și fără globi oculari, se topiseră, uite, zice Georgescu, și ea are tot 25 de ani și tot un sindrom alergic, numai că ăsta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Dar atunci ne-am oprit. Am coborât din mașină. Au trecut pe lângă noi într-un sens și în celălalt câteva troleibuze goale. Iuliu Sofronie ne-a tras după el. Am intrat într-un bloc vechi, somptuos, cu scară largă de marmură, apoi într-un apartament mare în care locuia Ileana Roman. Am simțit, de cum am intrat, o atmosferă de gheață. Televizorul era deschis, dar nimeni nu urmărea concursul de muzică ușoară. Ileana Roman și o verișoară de-a ei care studia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mare, ochi înguști, spălăciți și fără expresie, fruntea cât două degete, buze senzuale și groase, disproporționat de mari față de ovalul feței. În schimb, cu picioare lungi, armonios pierdute în arcul vânjos al coapselor, cu sâni și umeri dăltuiți într-o marmură palidă, vag irizată de vinișoarele de dedesubt. Conștientă de farmecele trupului ei, de atracția pe care o emana, convinsă că e cuceritoare, prin urmare chiar și frumoasă, din moment ce toți bărbații întorc capul după ea ori îi fac avansuri. Povestindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
întoarse în pat, încercă să-l urnească pe Roddy, nu reuși și, neavând de ales, se întinse lângă spatele lui. Încercă un timp să-și așeze brațul peste umărul lui: dar la fel de bine ar fi putut îmbrățișa un bloc de marmură. Se trezi în gemete puternice care veneau dintr-o cameră îndepărtată. Era singură în pat și afară cerul era cenușiu și ploua mărunt. Bănui că era între nouă și zece dimineața. După ce își trase la repezeală o bluză și niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe loc. — Ăă, da, Andrea, am zis eu și mi-am rostit numele ca și când nu eram prea sigură că e al meu. Și da, sunt noua asistentă a Mirandei. În clipa aceea ușile liftului s-au deschis spre holul din marmură albă de la intrare. Am trecut pe lângă cele două femei și m-am năspustit afară Înainte ca ușile să se deschidă de tot și am auzit-o pe una din ele strigându-mi din urmă: — Ești o fată norocoasă, Andrea. Miranda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
greu de imaginat că plătești atât de mult și te alegi cu atât de puțin. Să știi că sora ta și Kyle plătesc numai o mie patru sute de dolari pe lună pentru apartamentul lor, și au aer condiționat, baie În marmură, mașină nou‑nouță de spălat vasele, propria mașină de spălat și uscat rufe, trei dormitoare și două băi, a explicat ea, de parcă ar fi fost prima care descoperea realitățile astea. Sigur, pentru două mii două sute optzeci de dolari puteai cu ușurință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]