2,962 matches
-
lui Crist, emise în a doua jumatate a sec-. IV Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare. Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se remarcă o continuă locuire
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
o suprafață de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin municipiul Brașov
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștiucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi boarța și țiparul, și de gușteri și melci. În perioadele de migrație, un grup de ciufi de câmp și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în curtea clădirii Inspectoratului Silvic din centrul orașului, unde se află câțiva brazi înalți. Conform recensământului efectuat în 2011
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte; dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mistreț ("Sus
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
dobrogeană de uscat ("Testudo graeca"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"). În rezervație este semnalată prezența mai multor nevertebrate rare (melci, gândaci, libelule, fluturi); printre care: melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), gândacul de apă ("Graphoderus bilineatus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Arytrura musculus"; și cinci fluturi: "Colias myrmidone
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"). În rezervație este semnalată prezența mai multor nevertebrate rare (melci, gândaci, libelule, fluturi); printre care: melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), gândacul de apă ("Graphoderus bilineatus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Arytrura musculus"; și cinci fluturi: "Colias myrmidone", "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Lycaena
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"). În rezervație este semnalată prezența mai multor nevertebrate rare (melci, gândaci, libelule, fluturi); printre care: melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), gândacul de apă ("Graphoderus bilineatus"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Arytrura musculus"; și cinci fluturi: "Colias myrmidone", "Leptidea morsei" (fluturele de muștar), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Catopta thrips
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ș.a. Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria și dealul Cetățuia. Prin
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
omogen, instruind de lucrurile esențiale, delectând cu viziuni paradisiace ", pe care a realizat-o în următoarele etape ale creației sale. Aceasta indică orientarea spiritului poetului spre concretul lumii, cum și anunțase în Umanizare. Aici pot fi integrate poeme ca: "După melci", "Riga Crypto și lapona Enigel", "Domnișoara Hus", "Isarlâk", "Nastratin Hogea la Isarlâk", publicate din a doua jumătate a lui 1921 până în 1925, în Viața românească și Contimporanul lui Ion Vinea. Mai toate sunt lungi, datorită în mare măsură pasajelor descriptive
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
Dar farmecul ei nu stă în ineditul pitoresc al întâmplării ci în extraordinara incantație a versurilor și în sugestia de fantastic a descântecului. Substratul simbolic al elementelor narative și descriptive din poeziile etapei a doua poate fi întâlnit în "După melci", poem lung în care se stilizează motive folclorice pentru a se povesti o experiență de inițiere în tainele naturii, devenită dramă a cunoașterii sau în "Riga Crypto și lapona Enigel". Ultima etapă a poeziei lui Ion Barbu este una de
Ion Barbu () [Corola-website/Science/296811_a_298140]
-
de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi,tăuni,țânțari,gărgăuni,libelule, cărăbuși,albine,etc. Obiceiuri și credințe populare Obiceiurile de iarnă se întâlnesc în lunile decembrie - ianuarie și se referă la sărbătorile Crăciunului și ale Anului Nou. În Ajunul Crăciunului
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
doar două mamifere: nativa focă gri și balena pilot cu înotătoare lungi, care se aventurează printre fiorduri, unde se rătăcește. Alte balene din apele feroeze evită aceste fiorduri, ca, de exemplu, orca. Insulele Feroe și-au dat numele și speciei de melc croissant feroez ("Polycera faeroensis" - feroeză: "Bertákna"). Lumea feroeză a păsărilor este bine cunoscută datorită numeroaselor specii, printre care și pufinul. Pasărea națională a Insulelor Feroe este scoicarul ("Haematopus ostralegus" - feroeză: "Tjaldur"), care pleacă spre Marea Britanie în septembrie, pentru iernat, și se
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate este reprezentată de numeroase specii terestre. Cele mai comune specii observate sunt: "Helix pomatia" (melc de livadă), "Aranea diadema" (păianjen cu cruce), "Gryllotalpa gryllotalpa" (coropișniță), "Decticus verrucivorus" (cosaș), "Formica rufa" (furnică), "Apis mellifera" (albină), "Libellula depressa" (libelulă), "Coccinella septempunctata" (buburuză), "Melolontha melolontha" (cărăbuș de mai), "Pieris brassicae" (fluturele alb al verzei), "Bombus terrestris" (bondar), "Musca
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Văslui și a apelor din râurile Oltul, Călmățui, Urlui, Vedea, Teleorman, în fiecare primăvară luncile primeau cele necesare dezvoltării vegetației pentru creșterea animalelor, a pomilor. Lacurile primeau apă proaspătă în care creșteau peștele ( albitură, crapi, caras, cegă, ghindari, lin, etc..), melci, scoici,etc. La margini de lacuri creșteau: trestie, papură, păpurici, iar în stufăriș trăiau păsări sălbatice (rațe, gâște, stârci, bodârlăi, lișițe, etc. ). Pădurile de stejari, de fagi și frasini împodobeau aceste pământuri, îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Russula emetica). În părțile umede ale pădurii crește mușchiul de pământ (polytrichum sp.). În zonele împădurite și nu numai acolo trăiesc o mulțime de specii de animale, dintre care mai frecvente sunt cele din grupa nevertebratelor. La tot pasul întâlnești melci, păianjeni, fluturi, albine, bondari. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
mușchiul de pământ (polytrichum sp.). În zonele împădurite și nu numai acolo trăiesc o mulțime de specii de animale, dintre care mai frecvente sunt cele din grupa nevertebratelor. La tot pasul întâlnești melci, păianjeni, fluturi, albine, bondari. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
pământ (polytrichum sp.). În zonele împădurite și nu numai acolo trăiesc o mulțime de specii de animale, dintre care mai frecvente sunt cele din grupa nevertebratelor. La tot pasul întâlnești melci, păianjeni, fluturi, albine, bondari. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
cicoare, pir, scai vânăt trestie, urzici ș. a. Varietatea formelor de relief, suprafețele mari ocupate de păduri, Someșul, favorizează existența unei faune bogate și variate, inclusiv cu valoare cinegetică: căpriori, mistreți, vulpi, iepuri. Nu lipsesc rozătoarele mărunte, păsările comune, insectele, reptilele, melcii, batracienii, peștii. Incidental își fac apariția exemplare din specii nespecifice zonei, cum s-a întâmplat în jurul anului 1970 când a fost semnalată prezența unui stârc roșietic ("Ardea Purpurea"). Topoclimatul local este de tip continental-moderat. Temperatura medie anuală a aierului este
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
pisicile, restul rărindu-se considerabil. Caii se pare că s-au mai înmulțit ceva, după 1990. Prin apele acelea multe mai existau o mulțime de lipitori, care năpădeau orice ființă ce călca în mâl, apoi cel puțin două specii de melci de apă, una cu spirala cochiliei plată și alta conică, două specii de scoici, raci, insecte ca boul-bălții, libelule mari și mici, cele mari fiind numite și calul-dracului, păianjeni de apă și țânțari, mâncați parcă fără spor de broaște. Dintre
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Deoarece natura circulară a sistemului coordonatelor polare, multe curbe pot fi descrise de o ecuație polară relativ simplă, pe când forma lor carteziană e mult mai complicată. Printre cele mai cunoscute astfel de curbe este roza polară, Spirala lui Arhimede, lemniscata, melcul, și cardioida. Ecuația generală a unui cerc cu centrul în (formula 1, φ) și de rază formula 39 este Aceasta poate fi simplificată în numeroase feluri, pentru a se conforma unor cazuri particulare, cum ar fi ecuația pentru un cerc cu centrul
Coordonate polare () [Corola-website/Science/299629_a_300958]
-
canidelor, fiind unicul reprezentant al speciei de Nyctereutes care hibernează. Acest reprezentant al canidelor cu morfologia corpului scurtă și îndesată este din punct de vedere al procurării hranei mai mult un oportunist decât un adevărat prădător. Stârvurile, ouăle, insecte, puii, melcii, micile rozătoare, broaștele și chiar broaștele râioase la al căror venin se pare că rezista, constituie principala sa alimentație, completată totuși cu unele vegetale sau ciuperci. În timpul toamnei, greutatea enotului crește considerabil pentru ca acesta să-și constituie rezervele de hibernare
Câine enot () [Corola-website/Science/299710_a_301039]
-
Comună se află pe malul drept al râului Someșul Mic, la intersecția dintre Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei. Comună are un relief de depresiune, înconjurată de dealuri cu altitudini medii de 400-500 m, cel mai înalt dintre ele fiind dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urușag, Gârbău, Cetatea Fetei, Sănăslau ș.a. Suprafață comunei este compusă din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pășuni, 846 ha livezi, 1.207 ha păduri, 111 ha tufărișuri, ape și stuf 68 ha, teren neproductiv
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
pasta de dinți să ne sfîșiem de pe noi concepția despre lume și viață să ignorăm influența exercitată în psihicul nostru de complexul lui grozăvești. primăvara privește galbenă din stratosferă, gîdilată de ozon și de ioni să ne cunoaștem mai bine, melcule, zice, să ne îmbrățișăm, depoule, hîrtiuțo, tomberonule... iar noi la țîșnitoarea din capătul aleii alexandru ne stropeam unul pe altul cu apă chiar lîngă policlinică, și pînă și copacii miroseau a dentist. Traian T. Coșovei - SUNT ȘI EU UN JUNE
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
miri cu ce trăiesc. Familia tetraonide ("Tetraonidae"). În România se întâlnesc 3 specii. Familia fazianide ("Phasianidae"). În România se întâlnesc 4 specii. Galiformele sunt păsări fitofage sau omnivore. Preferă hrana vegetală, dar nu o refuză nici pe cea animală: insecte, melci și viermi. Hrana, cu puține excepții, și-o caută hrana pe sol, scormonind pământul cu ghearele. Prezintă o mare importanță economică și cinegetică deoarece multe specii (fazanul, potârnichea, prepelița, ierunca) sunt vânate și valorificate pentru carnea lor gustoasă. Din vremuri
Galiforme () [Corola-website/Science/306981_a_308310]
-
un punct atașat pe un cerc de rază "r" care se rostogolește pe exteriorul unui cerc fix de rază "R", când punctul se află la distanța "d" de centrul cercului exterior. Ecuațiile parametrice pentru o epitrohoidă sunt: Cazurile speciale includ melcul lui Pascal cu "R" = "r" și epicicloida cu "d" = "r". Jucăriile Spirograph trasează curbe epitrohoide și hipotrohoide. Orbitele planetelor din sistemul geocentric al lui Ptolemeu sunt epitrohoide. Statorul motorului Wankel este o epitrohoidă.
Epitrohoidă () [Corola-website/Science/307058_a_308387]