KorAP: Find »[drukola/base=membru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...110 111 112 ...4129 >

103,225 matches

Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381

2003c), inițial, statele membre nu au fost prea entuziasmate de ideea de a dezvolta proiecte de twinning cu România, excepția notabilă fiind Franța. În acest context, precizează cei doi autori, „Comisia a depus eforturi pentru a încuraja și celelalte state membre să participe pentru a evita dominația franceză pe proiectele de twinning” (Papadimitriou și Phinnemore, 2003c, p. 10), contrară recomandărilor sale explicite privind varietatea partenerilor europeni implicați în acest proiect. Mai precis, după cum am amintit, Comisia s-a opus pe față

Management public în România by Mihai Păunescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
administrațiile țărilor din centrul și estul Europei, Uniunea a pus la dispoziția statelor aplicante la statutul de membru al UE proiectele de twinning, în cadrul cărora erau libere să aleagă „bune practici”, adaptate tradiției lor administrative, beneficiind de experiența altor state membre. Deși România a fost țara care a beneficiat, ca număr de proiecte, cel mai mult de pe urma acestui instrument de asistență al UE, procesul reformei administrative a fost lent, influențat în parte de „vechile obiceiuri” ale perioadei comuniste. România a moștenit

Management public în România by Mihai Păunescu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
Corola-publishinghouse/Science/189_a_433

și documente ale Comisiei Europene (2007) exemplifică și detaliază diversele aspecte ale integrării europene și ale componentelor acesteia, inclusiv rolul programelor de finanțare structurale europene ca piloni esențiali de realizare a coeziunii economice și sociale și ale creșterii competitivității statelor membre ale Uniunii Europene. Programele structurale ale Uniunii Europene, împărțite pe numeroasele lor componente sunt descrise și analizate. Lucrări cum ar fi cea scrisă de Jovanović (2005), The Economics of European Integration - Limits and Prospects, tratează și analizează aspecte privind istoria

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare (CAD), care avea ca rol și stabilirea criteriilor de eligibilitate și obiectivelor acestui tip de asistență (OECD, 2009). De la apariția primelor programe la nivelul Organizației Națiunilor Unite (ONU), s-a fixat o contribuție-țintă a țărilor membre ale OECD pentru ajutorul extern, ca fiind un procent de 0,7 din PIB. Până în prezent foarte puține țări s-au apropiat de acest nivel: Suedia, Danemarca, Norvegia, Olanda și Luxemburg. Ca evoluție, acesta a cunoscut mai multe etape de

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
joacă un rol important începând cu finalul anilor ’60 și ulterior după a doua jumătate a anilor ’70, când programele Comisiei Europene dețin o pondere crescândă în ajutoarele financiare nerambursabile acordate. După anii ’90 Comisia Europeană, direct sau prin țările membre, devine principalul organism furnizor de asistență externă nerambursabilă, atât prin programele sale de finanțare cu destinație internă, cât și prin cele destinate țărilor terțe (OECD, 2010). Evans (2004) și Jovanović (2005) subliniază că această dimensiune a fondurilor nerambursabile ale Uniunii

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
mare piață unică europeană eficientă nu numai prin măsuri de liberalizare și deschidere a piețelor, de ridicare a barierelor din calea forțelor pieței, dar și prin măsuri de intervenție pentru o anumită apropiere a nivelurilor de dezvoltare economică a statelor membre, intervenție care a contribuit la reducerea disparităților de dezvoltare. Pentru a finanța acest volum mare de transferuri au fost construite mai multe fonduri, așa-numite structurale (Jovanović, 2005). Fondurile structurale nerambursabile ale Uniunii Europene și evoluția lor vor fi studiate

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
acestea elaborate și în marea majoritate a cazurilor au cerințe specifice: termen lung/scurt de derulare, un număr mai mare sau restrâns de beneficiari eligibili și pot conține elemente de cofinanțare; ~ după anii ’90 Comisia Europeană, direct sau prin țările membre, devine principalul organism furnizor de asistență externă nerambursabilă, atât prin programele sale de finanțare cu destinație internă, cât și prin cele destinate țărilor Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene terțe (OECD, 2010). Aceste programe vor fi dezbătute

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene Încă din primii ani și până astăzi dezvoltarea Comisiei Europene și mai târziu a organismelor Uniunii Europene are o legătură strânsă, caracterizată chiar prin simbioză, cu transferul unor ajutoare financiare nerambursabile către statele membre. Aceste transferuri au primit, ulterior, denumirea de Fonduri Structurale Europene. Viziunea politică a statelor fondatoare ale Uniunii Europene a fost, încă de la inițierea acesteia, că unica modalitate de realizare a pieței unice europene eficiente este însoțirea măsurilor de liberalizare și

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Uniunii Europene a fost, încă de la inițierea acesteia, că unica modalitate de realizare a pieței unice europene eficiente este însoțirea măsurilor de liberalizare și deschidere a piețelor cu măsuri de intervenție financiară în vederea apropierii nivelurilor de dezvoltare economică a statelor membre, intervenție care avea ca scop reducerea disparităților de dezvoltare și prin aceasta îndeplinirea obiectivelor Politicii de Coeziune (Evans, 2004). Politica de Coeziune a Uniunii Europene este unul dintre cele mai vechi concepte de strategie ale Uniunii Europene din punct de

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
de a „promova pe întreg teritoriul comunitar o dezvoltare armonioasă, echilibrată și durabilă a activităților economice, un grad ridicat de ocupare a forței de muncă și protecției sociale, (...) creșterea nivelului de viață, a solidarității și coeziunii economico-sociale în rândul statelor membre” (European Commission, 1957). Această mențiune nu face însă, la acea vreme, o referire exactă cu privire la modul specific de punere în practică a acesteia: în special la instrumentele de finanțare ale ei. Înființarea în 1958 a celor două fonduri: Fondul Social

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Garanție Agricolă (FEOGA) nu au adus o evoluție semnificativă asupra modului de implementare a unei politici de convergență și coeziune, din cauza impactului redus și uneori Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene deficitar al acestora la nivelul țărilor membre, unii critici solicitând în scurt timp reformarea acestora, așa cum menționează și Jovanović (2005) sau Pastor (2001). Fondul Social European a fost creat cu scopul de a îmbunătăți oportunitățile privind locurile de muncă din Comunitate, prin promovarea ocupării forței de muncă

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
țări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PIB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre. Fondul de Coeziune finanțează acțiuni care fac parte din următoarele domenii: ~ rețele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană; ~ mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
candidate la aderare, și anume programele PHARE, PHARE CBC, ISPA, SAPARD, CARDS și instrumentul financiar pentru Turcia. Domeniile de intervenție ale Instrumentului pentru Asistență de Preaderare (IAP) cuprind cinci componente: ajutor pentru tranziție și consolidarea instituțiilor, cooperare transfrontalieră (cu statele membre ale UE și celelalte țări eligibile pentru IAP), dezvoltare regională (transport, mediu și dezvoltare economică), dezvoltarea resurselor umane (consolidarea capitalului uman și combaterea excluziunii) și dezvoltare rurală. Țările beneficiare ale IAP sunt repartizate în două categorii: ~ țările candidate la aderare

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
rămână disponibilă până la data de 1 octombrie a fiecărui an pentru a preîntâmpina eventualele nevoi apărute până la sfârșitul anului. În cazuri excepționale și dacă resursele pentru restul anului sunt insuficiente, deficitul poate fi acoperit din bugetul pe anul următor. Statele membre și țările aflate în procesul de negociere a aderării pot solicita ajutor din partea acestui fond în cazul unei calamități naturale majore. Acțiuni pe termen lung, cum ar fi reconstrucție, refacere economică, prevenire, pot face obiectul ajutoarelor financiare în cadrul altor instrumente

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
să promoveze cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Spre deosebire de structurile care gestionau acest tip de cooperare până în anul 2007, GECT are personalitate și capacitate juridică. Prin urmare, poate dobândi și vinde bunuri sau angaja personal. Pot fi membri ai GECT: statele membre; colectivitățile regionale sau locale; asociațiile; orice alt organism de drept public. Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) este o „premieră” în sensul că facilitează existența unei grupări între colectivitățile din diferite state membre, fără semnarea prealabilă a unui acord internațional

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
personal. Pot fi membri ai GECT: statele membre; colectivitățile regionale sau locale; asociațiile; orice alt organism de drept public. Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) este o „premieră” în sensul că facilitează existența unei grupări între colectivitățile din diferite state membre, fără semnarea prealabilă a unui acord internațional ratificat de parlamentele naționale. Cu toate acestea, statele membre trebuie să-și exprime acordul în ceea ce privește participarea membrilor GECT pe teritoriile lor. h) Jaspers-Jeremie-Jessica. În contextul Politicii de Coeziune, cooperarea strânsă în ceea ce privește mecanismul financiar

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
de drept public. Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT) este o „premieră” în sensul că facilitează existența unei grupări între colectivitățile din diferite state membre, fără semnarea prealabilă a unui acord internațional ratificat de parlamentele naționale. Cu toate acestea, statele membre trebuie să-și exprime acordul în ceea ce privește participarea membrilor GECT pe teritoriile lor. h) Jaspers-Jeremie-Jessica. În contextul Politicii de Coeziune, cooperarea strânsă în ceea ce privește mecanismul financiar dintre Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Investiții și alte instituții financiare internaționale este de o

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
completa resursele publice insuficiente, europene sau naționale, pentru mai multe investiții, creștere economică și locuri de muncă. Cele trei inițiative, JASPERS, JEREMIE și JESSICA, sunt rezultatul parteneriatului dintre Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și alte instituții financiare internaționale. Statele membre trebuie să își exprime interesul de a participa la aceste inițiative. JASPERS (Asistență Comună pentru Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) este inițiativa Comisiei Europene (departamentul general pentru Politica de Coeziune) în colaborare cu Banca Europeană de Investiții și cu Banca

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Sprijinirea Proiectelor în Regiunile Europei) este inițiativa Comisiei Europene (departamentul general pentru Politica de Coeziune) în colaborare cu Banca Europeană de Investiții și cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare de a oferi expertiză și resurse pentru a ajuta statele membre să implementeze Politica de Coeziune. JEREMIE (Resurse Europene Comune pentru Întreprinderi Micro și Mijlocii) este inițiativa Comisiei Europene în colaborare cu Banca Europeană de Investiții și cu Fondul European de Investiții. Obiectiv: îmbunătățirea accesului microîntreprinderilor și IMM-urilor din regiunile

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
a fondurilor structurale din perioada 2007-2013 și în plină perioadă de implementare a proiectelor finanțate în această perioadă începând cu a doua jumătate a anului 2011, Comisia Europeană, organismele responsabile de contractarea și implementarea fondurilor structurale dar și reprezentanții statelor membre au intrat într-o perioadă asiduă de analiză a stadiului implementării proiectelor finanțate în statele membre. Acesta a fost un pas important în vederea pregătirii noii perioade de programare 2014-2020 și a stabilirii cadrului legislativ comunitar în domeniu. În urma acestui proces

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
această perioadă începând cu a doua jumătate a anului 2011, Comisia Europeană, organismele responsabile de contractarea și implementarea fondurilor structurale dar și reprezentanții statelor membre au intrat într-o perioadă asiduă de analiză a stadiului implementării proiectelor finanțate în statele membre. Acesta a fost un pas important în vederea pregătirii noii perioade de programare 2014-2020 și a stabilirii cadrului legislativ comunitar în domeniu. În urma acestui proces îndelungat, la 6 octombrie 2011 Comisia Europeană a adoptat un pachet legislativ care va constitui cadrul

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
economică teritorială FEDR Sursa: Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene 52 52 Una dintre condițiile fundamentale subliniate în acest ultim document (Comisia Europeană, 2011b) este stabilirea unui set comun de norme de bază atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul diverselor programe de finanțare. Aceste norme de bază sunt structurate pe două categorii (Comisia Europeană, 2011b): ~ În prima parte sunt prezentate dispoziții comune ce reglementează toate instrumentele structurale acoperite de cadrul strategic comun, cum ar fi

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
VNB mediu al UE-27 Neschimbat Asistență tranzitorie pentru regiunile care ar fi rămas eligibile pentru Fondul de coeziune dacă pragul ar fi rămas de 90% din VNB mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-27 Asistență tranzitorie pentru statele membre care ar fi rămas eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în 2013, însă al căror VNB pe cap de locuitor depășește 90% din VNB mediu pe cap de locuitor al UE-27 În cazul acestor regiuni se prevăd schimbări minore

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
În secolul XXI, chiar și cele mai mari țări europene riscă să fie neînsemnate pe lângă țări precum SUA sau China” (Comisia Europeană, 2012). Totodată, principiile Strategiei Europa 2020 sunt declarate prioritare, în special cele legate de coeziunea și competitivitatea statelor membre iar din punct de vedere al coordonării acestor procese: „Comisia vrea să-și joace rolul în finanțarea responsabilă a economiei reale” (Comisia Europeană, 2012). Concluzii Acest capitol tratează Fondurile Structurale Europene în cele trei dimensiuni ale acestora, din punct de

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
concluziile pe care le tragem din acest al doilea capitol sunt: ~ Încă din primii ani și până astăzi dezvoltarea Comisiei Europene și mai târziu a organismelor Uniunii Europene are o legătură strânsă cu transferul unor ajutoare financiare nerambursabile către statele membre. Aceste transferuri au primit, ulterior, denumirea de Fonduri Structurale Europene și sunt principalele instrumente de reducere a disparităților de dezvoltare, a creșterii competitivității și prin aceasta îndeplinirea obiectivelor Politicii de Coeziune. ~ Principalele instrumente ale Politicii de Coeziune sunt cele trei

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]